Operațiile de cataractă, dar și cele de artroplastie de șold și umăr sunt printre cele mai solicitate intervenții finanțate din contul asigurării obligatorii de asistență medicală. Chiar și așa, pacienții care necesită aceste proceduri pot aștepta ani la rând pentru a beneficia de ele. Potrivit datelor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), oamenii se află pe listele de așteptare circa 2-3 ani. În realitate ei pot aștepta, în unele cazuri, și mult mai mult, susține Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD).
În acest context, AOPD a solicitat instituțiilor abilitate să:
transparentizeze procesul de întocmire a listelor de așteptare pentru intervențiile chirurgicale de artroplastie șold și umăr și de cataractă;
întocmească un mecanism clar de informare a persoanelor cu privire la criteriile de înscriere în această listă;
asigure mai mulți bani pentru bugetul programului de protezare în conformitate cu listele de așteptare.
Problema monitorizării evidenței persoanelor de pe aceste liste, dar și bugetarea programului au fost semnalizate de către AOPD în urma adresărilor persoanelor cu dizabilități, care susțin că nu mai ajung să beneficieze de asemenea intervenții, iar starea lor de sănătate se înrăutățește. Acestea devin tot mai dependente de ajutorul celorlalți, având nevoie de îngrijitori. Astfel de servicii presupun cheltuieli în plus care cauzează o pagubă în bugetul familiilor pacienților.
„Nu există un mecanism de monitorizare a persoanelor la nivel local, care necesită aceste intervenții. Deducem că autoritățile nu cunosc câte resurse financiare trebuie să fie bugetate pentru a realiza aceste intervenții anual”. (…) Conform datelor CNAM, pacienții pot să aștepte 2-3 ani pentru această intervenție, dar uneori perioada de așteptare poate dura mai mult, a declarat directoarea executivă a AOPD, Galina Climov.
Totodată, perioada prea lungă de așteptare determină înrăutățirea stării preoperatorii, dar și postoperatorie a pacientului.
„Perioada de reabilitare este mai mare și presupune costuri pe care persoanele din grupurile vulnerabile și familiile acestora nu și le pot permite, având drept resurse deseori doar pensii și alocații”, susțin reprezentanții AOPD.
În contextul acestor realități, s-a propus o soluție care ar facilita și transparentiza acest proces.
„Recomandările noastre sunt de a face transparente aceste liste de așteptare, care să fie publicate în instituțiile medico-sanitare. Aceste persoane nici nu știu dacă au fost incluse în lista aceasta sau nu și când le vine rândul”, a adăugat directoarea executivă a AOPD.
Potrivit CNAM, o astfel de acțiune ar fi însă ilegală, deoarece „conţine date cu caracter personal, ce constituie secret medical”.
Totuși, CNAM susține că a demarat actualizarea listelor de așteptare, urmând ca fiecărui pacient să i se atribuie un număr. De asemenea, pe site-ul CNAM ar urma să fie periodic publicată informația privind numărul din rând transmis instituției medicale pentru soluționarea cazului, respectiv operarea pacientului.
„Ținând cont de numărul mare de persoane incluse în lista de așteptare, actualizarea acestora ia mult timp”, a adăugat CNAM.
Conform datelor Ministerului Sănătății și ale CNAM, în anul 2021 au fost efectuate aproape 3500 de operații de protezare a șoldului, genunchiului şi umărului și mai mult de 6200 de operaţii de cataractă din fondurile sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Costul mediu al unei operații de protezare este de circa 50.000 de lei, iar al celei de cataractă – 10.000 de lei.
Potrivit AOPD, din datele de executare în anul 2021, rezultă că pentru realizarea Programului „Protezarea aparatului locomotor” au fost alocate 154 311,4 mii de lei pentru 3480 de cazuri, fapt ce constituie costul mediu pentru un caz – 44 342,4 de lei.
De asemenea, s-a remarcat că în anul 2022 au fost contractate la acest program special 208 793, 2 mii de lei pentru 3376 de cazuri, iar costul mediu pentru un caz este de 61 846,3 de lei. Executarea pentru cinci luni ale anului 2022 demonstrează că numărul cazurilor depășește planul.
Astfel, la sfârșitul anului pot fi obținute 3586 de cazuri, pe când contractate sunt doar 3376 de cazuri sau cu 104 cazuri mai puțin față de numărul de cazuri executat în perioada anului 2021 și 210 cazuri mai puțin față de contractările din anul 2022, reieșind din executarea reală ale primelor cinci luni din anul 2022.
„În consecință, circa 200 de persoane nu vor fi asigurate cu servicii medicale și introduse în lista de așteptare. Respectiv, volumul mijloacelor planificate va fi insuficient luând în considerare costul real al unui caz pentru cinci luni ale anului 2022 și numărul estimat al intervențiilor chirurgicale”, comunică AOPD într-un demers către autoritățile de stat abilitate.
În urma intervenției și a demersurilor AOPD, CNAM a făcut apel către toți pacienții care au fost înregistrați până în noiembrie 2020 pe listele de așteptare pentru operații de cataractă și protezare de șold, genunchi și umăr. Oamenii sunt rugați să apeleze la numărul de telefon 0 800 99999 sau 022 780 260 pentru a-și actualiza datele. Instituția susține că s-a confruntat cu lipsa de răspuns din partea mai multor pacienți la invitații și, respectiv, a neprezentării la spital pentru a face intervenția.
„În condițiile pandemiei de COVID-19 multe intervenții medicale au fost amânate, iar unii pacienți și-au schimbat locul de trai sau datele de contact, ceea ce face dificilă contactarea lor”, se arată într-un comunicat al instituției.
Referitor la alocarea suplimentară a resurselor financiare pentru tratamentul pacienților, Ministerul Sănătății informează într-un răspuns la demersul AOPD că regula de baza este „repartizarea echitabilă a resurselor financiare tuturor categoriilor de pacienți, inclusiv a celor din cadrul Programelor speciale”.
Mai mult, Ministerul asigură că alături de CNAM depune eforturi în vederea creșterii accesului pacienților care necesită tratament în cadrul programelor speciale la asistență medicală calitativă și în termeni proximi.
Proiectul „Parteneriate locale și implicare națională pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități” se implementează cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Suedia.
Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova, vă invită sâmbătă, 17 decembrie 2022, ora 11:00, la Târgul Național al Covorului „Covorul dorului”, ediția a IX-a.
Târgul Național al Covorului este dedicat uneia dintre cele mai importante creații a artei populare – Covorul, în contextul înscrierii la 1 decembrie 2016 a „Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Covoarele din spațiul nostru cultural au un specific ornamental și cromatic inconfundabil, încadrându-se în decorul interior într-un mod propriu poporului nostru. Nelipsite în interiorul rural și urban, covoarele protejează de frig, creează confort și o atmosferă plăcută în cadrul familial și comunitar. Cele mai multe țesături de lână sunt etalate pe pereți, în Casa mare, strânse pe lada de zestre, dăruite în cadrul unor ceremonii familiale. Diversitatea covoarelor e mare – scoarțe, lăicere, ungherare, lădare, păretare, rumbe, cergi, macaturi, țoluri. Simbolurile țesute pe covoarele de tradiție veche redau modelul mito-poetic al lumii așa cum era văzut de strămoși noștri.
Târgul Național al Covorului are scopul de a readuce în atenția cetățenilor covoare și scoarțe vechi – un tezaur deosebit de valoros ce se păstrează în colecțiile muzeelor din Republica Moldova, important în plan național și internațional. Preocuparea pentru acest meșteșug artistic este dublată de efortul etnografilor, muzeografilor de a prezenta publicului varietatea covoarelor și stilul propriu inconfundabil al acestor țesături. Astfel, în cadrul evenimentului va avea loc vernisajul Expoziției „Salvgardarea scoarțelor valoroase: restaurare și replicare”, organizată de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Expoziția conține o serie de covoare vechi din colecția Muzeului, restaurate în ultimii ani, precum și replicile confecționate în cadrul Complexului de Meșteșuguri „Arta Rustică” din satul Clișova Nouă, raionul Orhei.
Târgul Național al Covorului promovează creația meșterițelor care țes covoare în prezent – o activitate importantă pentru salvgardarea țesutului și transmiterea meșteșugului către generațiile viitoare. Astfel, la eveniment vor fi invitate cele mai cunoscute grupuri familiale și centre de țesut scoarțe și covoare, precum cele din satele Clișova Nouă și Tabăra, r. Orhei; s. Mihăileni, r. Râșcani; s. Ignăței, r. Rezina; s. Palanca, r. Călărași;s. Ciobalaccia, r. Cantemir; s. Ustia, r. Glodeni și or. Strășeni etc.
La Târg vor participa și meșteri populari care creează obiecte meșteșugărești de diferite genuri, evidențiind astfel originalitatea și creativitatea românilor și adeziunea pentru valorile strămoșești.
Vizitatorii se vor delecta cu un program muzical, prezentat de Suzana Popescu, Tudor Ungureanu, Ansamblul „Ștefan Vodă” și cetele de colindători: „Moștenitorii” de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, mun. Chișinău, „Dumbrava verde” din or. Strășeni, „Mocănașii” din s. Slobozia Mare, r. Cahul, „Haiducii” din r. Rezina, „Baștina” din or. Fălești etc.
În cadrul Conferinței de finalizare a proiectului „Serviciul Incluziv: EduCare pentru deprinderi de viață”, realizat de către echipa PRINCIPII SĂNĂTOASE, inițiativa în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, a prezentat, la 29 noiembrie 2022, reușitele majore pentru tinerii și tinerele NEET.
200 de ghiduri interactive bazate pe probleme situaționale, jocuri interactive, prescripții psihologice: „Ghidul tânărului NEET”.
1 consultare publică a „Ghidului tânărului NEET” cu participarea organizațiilor de tineret, tinerilor și tinerelor.
50 de jocuri de societate „EduCare pentru deprinderi de viață”:
1 Curriculum de formare a formatorilor în implementarea serviciului incluziv „EduCare pentru deprinderi de viață”.
11 formări online în educarea deprinderilor de viață pentru beneficiari.
170 de formatori certificați în educarea deprinderilor de viață sănătoasă.
20 de organizații implementează serviciul incluziv „EduCare pentru deprinderi de viață”, inclusiv din regiunea din stânga Nistrului.
2 acorduri de parteneriat semnate cu subdiviziunile ANOFM (Soroca și Cahul).
1 concurs național „Organizația Prietenoasă Tinerilor NEET”.
10 organizații au obținut titlul „Organizația prietenoasă tinerilor NEET”: Liceul Teoretic „Nicolae Donici” din Criuleni, Youth Klinik „Avante” din Ialoveni; Gimnaziul „Vasile Pârvan” din Gotești, Cantemir, Biblioteca Publică Teritorială din Badicul Moldovenesc, Cahul, Liceul Teoretic „Prometeu” din Baraboi, Dondușeni, Gimnaziul din Biești, Orhei, Youth Klinik Botanica, Youth Klinik „AMIGOS”, Liceul Teoretic din Mălăiești, Biblioteca Publică Teritorială din Larga Nouă, Cahul.
80 de activități de educare a deprinderilor de viață realizate de organizațiile partenere.
1695 de tineri și tinere au beneficiat de serviciul incluziv creat în cadrul proiectului „Serviciul incluziv: EduCare pentru deprinderi de viață”, incluziv 385 de tineri și tinere din categoria NEET.
113 tineri și tinere NEET au beneficiat de consultații și prezentarea locurilor de muncă disponibile, incluziv 4 au depus actele pentru încadrarea în câmpul muncii.
Parteneri ai proiectului: Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul de Informare și Resurse PRO BONO, Consiliul Municipal al Tineretului, Tinerii pentru Pace, Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemitanu” din Moldova, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, platformele CIVIC.MD și YOUTH.MD, Postul public de televiziune Moldova 1, Radio Moldova Tineret.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
Expoziția prezintă viața și opera lui Vasile Romanciuc în cărți, articole, manuscrise, artă plastică, documente, fotografii și obiecte personale.
Evenimentul va include omagii aduse poetului și o sesiune de autografe.
Curatori: dr. Andrei Langa și dr. Natalia Hariton, cercetători științifici superiori la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.
Expoziția va avea loc sâmbătă, 17 decembrie 2022, ora 14.00, în Sala verde, str. Alexe Mateevici, nr. 79, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” și va putea fi vizitată până pe 05 februarie 2023.
* * *
Poetul Vasile ROMANCIUC s-a născut la 17 decembrie 1947, în satul Bădragii Noi, Edineț, fostul județ Hotin. Absolvent al Facultăţii de Litere (secţia jurnalism) a Universităţii de Stat din Chişinău (1972). Redactor la Radio Moldova, consilier la Uniunea Scriitorilor, redactor la editurile Museum, Gh. Asachi, Literatura Artistică, Prut. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1976), membru al Uniunii Scriitorilor din România (1994), membru al PEN Clubului (1996).
OPERA:
Volume de versuri: „Genealogie” (debut editorial, 1974); „Citirea proverbelor”, 1979; „Din tată-n fiu”, 1984; „Ce am pe suflet”, 1988; „Note de provincial”, 1991; „Un timp fără nume”, 1996; „Îndoiala de sine”, 1997; „Un ochi/Un oeil”, ediţie bilingvă româno-franceză, antologie şi prefaţă de Valeriu Rusu, 2000; „Marele pustiu invizibil”, 2000; „Olimpul de plastic”, 2007; „Recitirea proverbelor”, 2007; „Purtătorul de cuvânt al tăcerii”, 2011; „Veşminte de gală pentru marii pitici”, 2011; „Lasă un semn”, 2012; „Cuvântul ne adaugă vedere. Sonete”, 2012; „Lumina glasului lăuntric”, 2016; „Pâinea noastră cea din toate filele”, 2020.
Cărţi pentru copii: „Dacă ai un prieten”, 1983; „Mama coase-o floricea”, 1987; „Doi iezi”, 1990; „Floarea zburătoare”, 1998; „Toate întâmplările se prefac în cuvinte”, 2000; „Copilul cu aripi de carte”, 2006; „O furnică în bibliotecă”, 2007; „De ce plânge clovnul?”, 2009; „Am un nume frumos”, 2013; „Puiul mamei, dragul tatei”, 2016; „Poezii mici de crescut mare”, 2018; „Abecedar. Primii pași printre cuvinte și cifre”, 2018; „Un bostan lăudăros”, 2019; „Toate întâmplările se prefac în cuvinte”, 2021.
Referințe critice:
„Ca un veritabil «purtător de cuvânt al tăcerii», poetul Vasile Romanciuc ne oferă subtile variante și nuanțate trimiteri la marea diversitate semantică a cuvântului. La el, tăcerea rostită prin cuvânt ia adesea înfățișarea sentimentelor care «pentru a se face auzite / nasc liniștea mai întâi»… Acuitățile poetului se întrepătrund cu firele filosofiei vieții, de la simplele ei manifestări la cele mai complicate reacții și simptome… Talent viguros, Vasile Romanciuc știe că literatura, și prin excelență poezia, este o stare de grație, o experiență interioară a ființei, unică și irepetabilă… (Nicolae BUSUIOC, „Recitirea proverbelor”. În: „Dacia literară”, Iași, 2009, nr.1).
Zilele Literaturii Române revin la Chișinău și Bălți. Suntem la ediția a VI-a. Sunt 45 de scriitori, ziariști, profesori de literatură din România și Republica Moldova. Avem 20 de evenimente în 12 locații. Sloganul ediției a VI-a: „dar ei ne-au inventat istoria/și nu ne-au întrebat niciodată”, Judith Meszaros. Vă așteptăm cu drag în perioada 14-17 decembrie 2022.
Program
Miercuri, 14 decembrie
Ora 17.00 Lectură & sesiune de autografe
Ioșca, de Cristian Fulaș, Editura Polirom
Și toate zilele de azi, de George C. Dumitru, Editura Humanitas
Orașul promis, de Valentina Șcerbani, Editura Tracus Arte
Biblioteca, de Mircea V. Ciobanu, Editura Junimea
Pe contrasens, de Oleg Serebrian, Editura Cartier
Alt continent, de Ghenadie Postolache, Editura Cartier
Dintr-un volum în lucru va citi Emanuela Iurkin, câștigătoarea bursei Cărturești
Moderator: Emilian Galaicu-Păun
Locul: Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr.126
Ora 18.45 Dezbateri. Seara de Proză: Cum ne alegem personajele?
Invitați: Cristian Fulaș, George C. Dumitru, Oleg Serebrian, Paula Erizanu
Moderatori: Maria Șleahtițchi & Valentina Șcerbani
Locul: Sala Galbenă, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79
Vinul serii: Cricova
Joi, 15 decembrie
Ora 11.00 Întâlniri Lyceum
Invitați: Cristian Fulaș, George C. Dumitru, Emanuela Iurkin
Moderatoare: Mariana Jitari
Locul: Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari, nr.53
Ora 17.00 Lectură & sesiune de autografe
Tot mai multă splendoare, de Alina Purcaru, Editura Cartier
Realist și egal, de Ion Buzu, Editura Charmides
În mijlocul unei istorii tragice, imobile, de Cosmin Perța, Editura Cartier
Eu sunt cartea, de Marcela Benea, Editura Cartier
Ce pot distinge în întunericul sălii, de Elena Vlădăreanu, Editura Cartier
Moderator: Emilian Galaicu-Păun
Ora 18.45 Dezbateri. Seara de Traduceri: Noi interpretări Dante și Proust
Invitați: Cristian Fulaș și Laszlo Alexandru
Moderatori: Lucia Țurcanu & Bogdan Crețu
Locul: Sala Galbenă, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79
Vinul serii: Chateau Vartely
Ora 20.00Nocturnele Teatrului „Eugene Ionesco”
Invitate: Alina Mihalache, Ana Negoiță, Alina Nelega, Elena Vlădăreanu
Moderator: Emilian Galaicu-Păun
Locul: Teatrul Național Eugene Ionesco, str. Grigore Vieru, nr. 11
Vineri, 16 decembrie
Ora 10.30 Întâlniri Codobelc
Invitați: Elena Vlădăreanu și Cosmin Perța
Moderatoare: Eugenia Bejan
Locul: Sala Biblioteca Picilor, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, str. Șciusev, nr. 65
Ora 11.00 Întâlniri Codobelc
Invitată: Alina Purcaru
Moderatoare: Livia State
Locul: Școala Internațională Heritage,Bdul Dacia, nr. 45A
Ora 11.00 Întâlniri Lyceum
Invitați: Bogdan Crețu, Adrian Jicu, Alexandru Bordian
Moderatoare: Galina Sărbușan
Locul: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, str. Varșoviei, nr.2
Ora 11.00 Conferință Gaudeamus:Lectura și lumea lui Dante
Invitat: Laszlo Alexandru
Moderator: Sergiu Pavlicenco
Locul: Aula 128, blocul III, Universitatea de Stat din Moldova, str. Alexei Mateevici, nr.60
Ora11.30Întâlniri Gaudeamus
Invitați: Cristian Fulaș, George C. Dumitru, Ghenadie Postolache
Moderatori: Nicolae Leahu & Emilian Galaicu-Păun
Locul: Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, str. Pușkin, nr.38
Ora 14.00Masă rotundă:Cărți scrise în pandemie, cu o dezbatere a cărții Lumea incertă a cotidianului, de Sorin Alexandrescu.
Invitați: Sorin Alexandrescu, Laura Mesina, Bogdan Crețu, Adrian Jicu, Alex Cosmescu, Tamara Cărăuș, Vitalie Ciobanu, Oxana Gherman, Ion Plămădeală
Moderatoare: Nina Corcinschi
Locul: Sala mica, Academia de Științe a Moldovei, bdul Ștefan cel Mare, nr.1
Ora 15.00 – 17.30 Atelier. Cum să faci jurnalism cultural proaspăt?
Invitată: Ioana Pelehatăi, Scena9
Moderatoare: Maia Metaxa, Școala de Jurnalism
Locul: MediaCor, str. Alexei Mateevici, nr.60
Ora 17.00 Lectură & sesiune de autografe
Un nor în formă de cămilă, de Alina Nelega, Editura Polirom
Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, de Iulian Fruntașu, Editura Arc
Casa mai multor primăveri, de Alexandru Bordian, Editura Cartier
Ora cinci și șapte minute,Dumitru Crudu, Editura Humanitas
Ard pădurile, de Paula Erizanu, Editura Cartier
Jurnal precar, de Tamara Cărăuș, Editura Cartier
Moderator: Emilian Galaicu-Păun
Ora 18.45 Dezbateri. Bani, muncă, precaritate, literatură
Invitate: Elena Vlădăreanu, Tamara Cărăuș, Alina Nelega
Moderatoare: Ioana Pelehatăi
Locul: Sala Galbenă,Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79
Vinul serii: Fautor
Sâmbătă, 17 decembrie
Ora 10.00: Atelier. Cum scriem despre cărți fără să plictisim?
Locul: Sala Galbenă,Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79
Ora 19.00. Dezbatere. Poezia secolului 21:
Invitați: Alina Purcaru, Cosmin Perța, Ion Buzu, Elena Vlădăreanu
Moderatori: Alex Cosmescu și Paula Erizanu
Locul: ArtCor, Strada 31 August 1989, nr. 137
Ora 20.00
Maraton de poezie, techno, pictură & party.
Invitați:Elena Vlădăreanu, peace the gun (Dumitru Fanfarov & VonAim), Ion Buzu, Maria Ivanov, Augustina Vișan, Alex Cosmescu, Alina Purcaru, Cosmin Perța, Emilian Galaicu-Păun, Ronin Terente, Veronica Ștefăneț, Dan Negară, Oxana Gherman.
Mixează: Borș, Veniamin
Moderatori: Alex Cosmescu și Paula Erizanu
Fotografii și instalații: Victoria Viprada
Locul: ArtCor, Strada 31 August 1989, nr. 137
Vinul serii: Fautor
Invitați
Sorin Alexandrescu, București, critic, istoric și teoretician literar român. Cel mai recent volum: Lumea incertă a cotidianului (Polirom, 2021).
Laszlo Alexandru, Cluj,eseist, istoric literar şi traducător, profesor de italiană la Colegiul Naţional „George Bariţiu” din Cluj.În 2020 publică, la Editura Cartier, monumentala traducere și interpretare, vers cu vers, a capodoperei Divina comedie, cu titlul Lectura lui Dante.
Lucia Țurcanu, Chișinău-Ipotești,critic literar,cercetătoareștiințifică la Memorialul Ipotești. Printre cele mai recente volume, a coordonat Antologie de poezietânăra din Basarabia ’20 (Arc, 2021).
Eugenia Bejan, Chișinău, directoarea Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”.
Marcela Benea, Chișinău, poetă.În 2022, publică la Editura Cartier antologia de versuri Eu sunt Cartea.
Alexandru Bordian, Chișinău, prozator și jurnalist. Cel mai recent volum: romanul Casa mai multor primăveri (Cartier, 2022).
Ion Buzu, Chișinău,poet.Cel mai proaspăt volum al său este Realist și egal (Charmides, 2021).
Tamara Cărăuș, Chișinău-Lisabona,este eseistă. A desfășurat proiecte de cercetare în cadrul mai multor instituții: Colegiul Noua Europă, Universitatea din București, Universitatea din Oxford, Universitatea din Uppsala, Universitatea din Groningen ș.a. Cele mai recente cărți publicate : Jurnal precar, (Cartier, 2022) și Militant Cosmopolitics. Another World Horizon (Edinburgh University Press, 2022).
Vitalie Ciobanu, Chișinău,prozator, eseist, critic literar, ziarist, comentator la Radio Europa Liberă și Deutsche Welle. Președinte PEN Centru Moldova din 2004. Cele mai recente cărți: Zilele după Oreste, proză scurtă, (Humanitas, 2019), Revanșa litraturii. Ficțiuni critice (Arc, 2019).
Mircea V. Ciobanu, Chișinău,poet, romancier, critic şi istoric literar, editor de carte. Director editorial la Editura Ştiinţa. Cele mai recente cărți publicate: Un tărâm al literarului (eseu, critică literară), Editura Arc, 2021 și romanul Biblioteca, (Editura Junimea, 2022).
Alex Cosmescu, Chișinău, poet, filozof. Împreună cu Anastasia Gavrilovici, a coordonat antologia generației 2000 Cine nu e mângâiat nu există (Cartier, 2021). Împreună cu artiștii Victoria Viprada și Karen Grigoryan, a realizat expoziția Through Touch la Muzeul Național de Artă al Moldovei.
Bogdan Crețu, Iași, critic literar, prozator, profesor universitar. Cele mai recente cărți ale sale sunt romanul Cornul inorogului (Polirom, 2021), studiul Inorogul la porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (Cartier, 2021) și romanul biografic Nichita, poetul ca și soldatul (Polirom, 2022).
Dumitru Crudu, Chișinău,poet, prozator, publicist. Cea mai recentă carte a sa: Ora cinci și șapte minute (Humanitas, 2022).
George C. Dumitru, București, prozator. Cea mai proaspătă carte publicată este Şi toate zilele de azi (Humanitas, 2021).
Paula Erizanu, Chișinău-Londra,scriitoare și jurnalistă. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în trei volume (2019-2021). Cea mai proaspătă carte a sa e romanul Ard pădurile (Cartier, 2021), pentru care autoarei i-a fost decernat premiul Tânărul scriitor al anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din București.
Dumitru Fanfarov, Chișinău, poet, rapper. Face parte din formația peace the gun, împreună cu VonAim. A debutat cu volumul de versuri stepă și transă (Max Blecher, 2020).
Iulian Fruntașu, Chișinău,poet, prozator, diplomat. Cea mai recentă carte a sa (proză scurtă): Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept (Arc, 2022).
Cristian Fulaș, București, prozator și traducător. Cele mai recente cărți ale sale sunt romanul Ioșca, câștigător al Premiului pentru proză acordat de Agenția de Carte din România, și biografia romanțară Celan (Polirom, 2021). A realizat o nouă traducere în limba română a capodoperei În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust (Cartier, 2022).
Emilian Galaicu-Păun, Chișinău,poet, prozator, traducător, publicist, editor. Este redactor-șef al Editurii Cartier. Cea mai recentă carte a sa este antologia de poeme Sang d‘encre (Cartier, 2020). Cea mai proaspătă traducere a sa este cartea de istorie culturală Regele ucis de-un porc, de Michel Pastoureau (Cartier, 2022).
Oxana Gherman, Chișinău, poetă, cercetătoare, lector universitar. A debutat cu volumul de versuri efect întârziat (Tracus Arte, 2021).
Emanuela Iurkin, Chișinău,prozatoare. Cel mai recent roman al său este Câinele de bronz (Cartier, 2019). În 2022, câștigă bursa Cărturești pentru scriitori basarabeni.
Maria Ivanov, Chișinău, poetă, publicistă. Directoare a revistei Timpul din România, ediția din Republica Moldova. A debutat cu volumul de versuri Totul va fi bine (Prut, 2022).
Adrian Jicu, Bacău, critic şi istoric literar, romancier. Lector la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri“ din Bacău și director al Bibliotecii Județene „C. Sturdza“. Cel mai proaspăt volum al său este romanul Iorgu (Humanitas, 2022).
Mariana Jitari, Chișinău, profesoară de limbă și literatură română la Liceul „Spiru Haret”.
Nicolae Leahu, Bălți,șef al Catedrei de literatură română și universală a Universității de Stat „Alecu Russo”din Bălți.Cea mai recentă carte a sa e Onomasticon (poeme), Limes, 2022.
Laura Mesina, București, conferențiară în studii culturale, membră-fondatoare și secretar științific al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii.
Maia Metaxa, Chișinău, ziaristă, directoarea Școlii de Jurnalism din Republica Moldova.
Alina Mihalache, București,cronicar dramatic, specialistă în istoria teatrului modern și contemporan, lector la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din București, în cadrul programului masteral Spectacol, Multimedia, Societate, specializarea Artele spectacolului. Este autoarea cărții Eugen Ionescu/Eugène Ionesco. De la teatrul suprarealist la teatrul postdramatic (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016).
Ana Negoiță, București, este istoric de artă și curatoare de artă contemporană, lector la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea București.
Alina Nelega, Târgu Mureș,romancieră, autoare dramatică, regizoare, critic de teatru și jurnalistă.Cel mai proaspăt roman al său este Un nor în formă de cămilă (Polirom, 2021), câștigător al premiului pentru proză din cadrul Galei Observator cultural și al Premiilor „Sofia Nădejde”, precum și al Premiului liceenilor din Iași pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 din cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) din Iași. De asemenea, este autoarea romanului biografic Mărioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc (Polirom, 2022).
Ioana Pelehatăi, București,editor Scena9, o publicație culturală online care înțelege cultura în sensul său larg. Ca jurnalistă, a scris despre feminism(e), drepturile comunității LGBTQIA+ din România, sănătate mintală, fotbal și multe dintre cele ce țin de trecutul și prezentul Europei de Est. Traduce filme, uneori și cărți. Are o poveste neîncheiată de dragoste cu științele sociale.
Cosmin Perța, București,poet, prozator, editor. Cele mai recente cărți de proză ale sale sunt romanul Dispariția (Polirom, 2021), biografia romanțată Labiș. Jurnalul pierdut (Polirom, 2022), cartea pentru copii Anisia și uneltelefermecate (Polirom Junior, 2021). În 2022, publică la Editura Cartier antologia de versuri În mijlocul unei istorii tragice, imobile.
Ion Plămădeală, Chișinău, cercetător științific principal la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”. Este doctor habilitat în filologie, specialist în teoria literară. A publicat volumul Opera ca text. O introducere în știința textului (2002).
Sergiu Pavlicenco, Chișinău,profesor de literatură universală la Universitatea de Stat din Republica Moldova.
Alina Purcaru, București,poetă și publicistă. A coordonat, împreună cu Paula Erizanu, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în trei volume (2019-2021). Cel mai recent volum de poezie al său este Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022).Din 2010, este parte din redacția revistei Observator cultural.
Ghenadie Postolache, Chișinău,poet, prozator și scenarist. Cele mai recente romane ale sale sunt Canon (Cartier, 2020) și Alt continent (Cartier, 2022).
Galina Sărbușan, Chișinău, autoare de manuale și profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”din Chișinău.
Oleg Serebrian, scriitor, istoric, politolog şi diplomat din Chișinău. Cel mai recent roman al său este Pe contrasens (Cartier, 2021), propus la Premiul UE pentru Literatură, din partea României. În 2022, romanul său Cântecul mării a apărut în traducere germană la Mitteldeutsches Verlag din Halle.
Livia State, Chișinău, este profesoară de limba română la Școala Internațională Heritage din Chișinău. Este coautoare a manualului de Limba și literatura română pentru clasa a VI-a.
Valentina Șcerbani, Chișinău, prozatoare. A debutat cu romanul Orașul promis (Tracus Arte, 2020).
Maria Șleahtițchi, Chișinău,poetă, teoreticiană a literaturii, directoare a Muzeului Național al Literaturii Române din Republica Moldova. Cele mai recente cărți ale sale sunt Arta narațiunii romanești: teorii și practici (Cartier, 2020) și antologia Romanul românesc. Studiu introductiv, concepte operaționale, selecția textelor, note biobibliografice și bibliografie (Ştiinţa, 2020).
Ronin Terente, Chișinău, poet, jurnalist, producător. Cea mai recentă carte a sa e volumul de versuri Șterge conversația (Paralela 45, 2019).
Augustina Vișan, Chișinău,poetă.A debutat cu volumul de versuri Fă ceva, tată (Prut, 2021).
Elena Vlădăreanu este poetă, autoare dramatică, prozatoare și jurnalistă din București. Cele mai recente cărți ale sale sunt colecția de proză scurtă August (Nemira, 2021), cartea pentru copii Poznăi.Întâmplări cu două prințese/zuze (Vellant, 2021) și antologia de versuri Ce pot distinge în întunericul sălii (Cartier, 2022).
Organizator: Uniunea Editorilor din Republica Moldova
Coorganizatori: Editura Cartier, Muzeul Național al Literaturii Române
Parteneri: Ministerul Culturii din Republica Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Școala Internațională „Heritage”, MediaCaor, ArtCor, Școala de Jurnalism din Moldova, Cricova, Purcari.
Parteneri media: Moldova 1, TVR Moldova, TV8, Radio Chișinău, Radio Europa Liberă, IPN, TRM, ea.md, stiripozitive.eu, PROTV, #diez, moldova.org, Agora, Agenția de carte, 1000desemne, Observator cultural, Scena9
Se pot oare persoanele cu dizabilități realiza multilateral aici, acasă? Cât de accesibilă este infrastructura din sate și orașe la nevoile lor? Ar trebui copiii cu dizabilități să învețe în școli obișnuite sau specializate?
Astăzi, de Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, o echipă a încercat să afle răspunsuri la aceste, dar și alte întrebări, de la locuitorii orașelor și satelor Republicii Moldova.
Acest proiect este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.
Alexei Șciusev, un arhitect al stilului imperial stalinist, de Dmitri Hmelnițki. Traducere din engleză de Nicolae Pojoga (Art). Legată, 176 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL
„Alexei Şciusev a fost un arhitect înzestrat cu abilităţi unice şi, probabil, singurul arhitect sovietic de rang înalt care a excelat în toate cele trei epoci stilistice din secolul al XX-lea în URSS. Încă înainte de revoluţia din 1917, Şciusev era considerat drept unul dintre cei mai distinşi arhitecţi în stilul Art Nouveau, precum se vede clar şi în proiectele sale pentru lăcaşuri de cult. În anii ’20 Şciusev s-a remarcat în stilul constructivist, devenind unul dintre cei mai importanţi şi, cu siguranţă, unul dintre cei mai buni arhitecţi din Rusia sovietică. În 1931 a trecut la noul stil, numit stalinist, fiind, de fapt, unul dintre fondatorii acestuia în calitate de arhitect al primelor şi, probabil, al celor mai odioase edificii staliniste.” (Dmitri Hmeiniţki)
Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov (colecția de artă). Ediția a V-a. Legată, supracopertă, 368 pag. Preț: 129 RON/ 599MDL
„Scrisă admirabil, într-o română expresivă, cu ironie și o tonică, molipsitoare bună dispoziție de la prima la ultima pagină, cartea Angelei Brașoveanu – Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin – se citește ca un antrenant și pasionant roman ethno-gastronomic. Așa am găsit-o eu. Și e doar una din multele formule în care poți încadra această carte, ilustrată policrom cu fotografii de Roman Rybaleov, editată și tipărită măiestrit.” (Vasile Gârneț)
… nimic altceva/ … nothing else (album fotografic), de Valerie Volontir. Traducere în engleză de Andrei Prohin (colecția de artă). Legată, supracopertă, 240 pag. Preț: 109 RON/ 499MDL
„Primul, prima nu se uită niciodată. Fiecare dintre noi păstrează în memorie prima zi de școală, învățătoarea, prima carte citită, primul la alergări, primul la matematici, prima dragoste, primul dans… Mie mi-au rămas în amintire și primul aparat de fotografiat, și prima fotografie pe care am realizat-o. S-a întâmplat aceasta în clasa a șaptea. De atunci până azi, fotografia e cea mai mare pasiune a mea din viață.” (Valerie Volontir)
Arci și Sfatul Pădurii, de Ionela Hadârcă. Desene de Lică Sainciuc (Codobelc). Legată, 40 pag. Preț: 39 RON/169 MDL
În Codrul de Smarald sunt alegeri. Arci şi prietenii săi se implică activ pentru ca ciorile cele viclene să nu preia conducerea Sfatului Pădurii. Va depăşi oare gaşca de amici toate impedimentele apărute? Cine va câştiga până la urmă? Încă din 2019 Arci îi deprinde pe cei mici cu noţiunea de alegeri libere şi corecte, cu procedurile de votare şi cu ideea că într-o societate democrată opinia şi votul fiecăruia contează. (Ionela Hadârcă)
Filtre (articole de cultivare a limbii), de Valentin Guțu (Cartier popular). Broșată, 384 pag. Preț: 49 RON/199 MDL
„Multe dintre recomandări – de exemplu, cele referitoare la punctuație sau la acord – privesc uzul actual al românei vorbite pretutindeni, indiferent de granițe și de influențe. Extrem de utile, mai ales pentru traducători și jurnaliști – sînt explicațiile (de mare actualitate) asupra transcrierii numelor proprii din ucraineană, rusă și belarusă. Filtre este un ghid excelent pentru toți cei care scriu și citesc în limba română și se pot pierde în hățișul variațiilor și al oscilațiilor de tot felul, al incertitudinilor și al ambiguităților pe care textele din mediul online ni le aduc permanent în fața ochilor. E o lectură pasionantă pentru toți cei interesați de starea limbii române de azi.” (Rodica Zafiu)
Trilce (Poemas/Poeme. Ediție bilingvă), de Cesar Vallejo. Traducere din limba spaniolă, prefață și note de Dinu Flămând (Cartier popular). Legată, 264 pag. Preț: 49 RON/199 MDL
„Limbajul din Trilce nu putea fi decât cel al unui peruan, dar al unui peruan care era şi un poet iar acesta vedea în fiecare peruan omul şi în fiecare om martorul şi victima. Vallejo a fost un mare poet religios. Comunist militant, fundalul viziunii şi credinţelor sale despre lume nu l-a constituit totuşi filozofia critică a marxismului, ci misterele de bază ale creştinismului copilăriei sale şi ale poporului său: comuniunea; transsubstanţierea, tânjirea după nemurire. Invenţiile sale verbale ne impresionează nu doar prin concentrarea lor extraordinară, ci şi prin autenticitatea lor. Uneori ne împiedicăm de eşecuri de exprimare, de stângăcii şi de bâlbâieli. Nu contează: chiar şi poeziile lui cel mai puţin realizate sunt vii.” (Octavio Paz)
100 de spectacole în 100 de ani la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, ediție îngrijită de Petru Hadârcă (Art). Legată, 384 pag. Preț: 129 RON/ 599 MDL
„ Istoria Teatrului Național «Mihai Eminescu» din Chișinău, mai ales în perioada sovietică, este istoria luptei pentru dreptul de a crea și gândi liber și pentru dreptul de a face teatru în limba română.” (Petru Hadârcă)
Ne vedem la Târgul de Carte Gaudeamus de la Romexpo, Pavilionul B2, standul nr.69 în perioada 7 – 11 decembrie.
Poți procura cărțile Cartier în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
În căutarea timpului pierdut. În partea dinspre Swann (volumul I), de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 38). Legată, supracopertă, 576 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL
În căutarea timpului pierdut. La umbra fetelor în floare, de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 39). Legată, supracopertă, 680 pag. Preț: 99 RON/ 439 MDL
În căutarea timpului pierdut. Partea dinspre Guermantes. de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 40). Legată, supracopertă, 760 pag. Preț: 109 RON/ 499 MDL
„[Există] un mit care și la noi se perpetuează, anume mitul unui Proust al cărui text e mult mai «educat, delicat etc.» decât în varianta originală. (Să ne amintim, pioși, furtuna iscată în sufletele curate din social media de o jucăușă interpretare a verbului s’endimencher.) Poate doar pentru aceste ajustări, și o retraducere e cu totul și cu totul necesară în limba română. E în fond argumentul meu suprem pentru un asemenea gest: Proust trebuie să redevină natural. Limba în care e tradus trebuie îndreptată din nou spre limbajul folosit de el, spre tonalitățile și semnificațiile lui, încercând să o dezgolim de toate zorzoanele care de cele mai multe ori nu sunt ale originalului, ci ale traducătorilor. Cum să spun cât mai fin, poate că Proust e prea cult în limba română și trebuie să schimbăm asta. E datoria mea, măcar conform contractului. Mi-o asum, chiar conștient de faptul că voi fi criticat fără a fi înțeles și voi fi lovit cu argumente de genul «spiritul epocii» sau mai știu eu de care, eternele argumente ale lumii bune puse față în față cu un outsider. E soarta fiecărei încercări de acest gen, sunt liniștit în această privință.” (Cristian Fulaș)
Vremea poemului înalt, de Magda Cârneci. Poeme alese de Al.Cistelecan. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție nr. 45). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Ca și alți optzeciști din prima linie (…), Magda Cârneci e consecventă și înflăcărată în bătălia de generație, militând și cu intervenții programatice, și cu poeme cu steagul sus. Ba chiar aș zice că, dintre toți, e cea mai consecventă cu sine (dar nu și cu generația), căci nu pune nici un dezacord între declamațiile programatice și poeme, pe când ceilalți și-au contrazis aproape riguros «teoriile» prin intermediul poemelor.” (Al Cistelecan)
Învederatul, de Robert Șerban. Poeme alese 1994 – 2022. Fotografii de Silviu Gheție (Cartier de colecție nr. 46). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Robert Şerban, poet revendicat de generaţia milenaristă a liricii autohtone, deşi, mai degrabă, produs al anilor ’90, Îşi dovedeşte pe deplin maturitatea, adăugând cu fiecare volum publicat substanţă şi emoţie într-o paradigmă poetică tot mai concentrată şi mai verosimilă. Poemul şi poetul – mărci înregistrate Robert Şerban – compun o ecuaţie lirică în echilibru stabil, cu variabile şi invariabile șarmante, vitale, spectaculos şi suav revigorante, articulând, pare-se, o poveste fără sfârşit.” (Ioana Cistelecan)
În mijlocul unei istorii tragice, imobile, de Cosmin Perța. Poeme alese 2002 – 2022. Fotografii de Veronica Ștefăneț (Cartier de colecție nr. 47). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„În cartea sa de debut, Zorovavel (2002), Cosmin Perţa putea să lase impresia unui manierist cu vocaţia travestiurilor şi a măştilor estetizante. Ulterior, a experimentat mai multe formule poetice. În Santinela de lut (2006), poemele sale implicau deopotrivă vizionarismul tenebros, în registru apocaliptic, şi intuiția mecanismelor „inumane“ ale producţiei textuale, doar că autorul lui Zorovavel se dovedea atras mai mult de realul semnelor, al sistemelor informaţionale şi al excesului de imagini, care spun mult despre lumea actuală. Era o formulă care îl individualiza în momentul acela în raport cu ceilalţi vizionari şi fantaşti ai grupului 2000. Ulterior, va experimenta în câteva direcţii distincte, detaşându‑se de formula poemului asianic, înlocuit progresiv (ca în volumul Fără titlu, 2011), printr-o lirică lipsită de artificii stilistice. Cea mai recentă dintre cărţile sale, Cântec de leagăn pentru generaţia mea (2018), marchează deschiderea poetului spre contemporaneitatea socială şi politică, iar Cosmin Perţa se metamorfozează aici într-un diagnostician care întocmeşte fişa clinică a lumii actuale, dar nu cu detaşarea observatorului imparţial, ci cu implicarea afectivă a „ţapului ispăşitor“ confruntat cu „teroarea istoriei“.” (Octavian Soviany)
Ce pot distinge în întunericul sălii, de Elena Vlădăreanu. Poeme alese 2002 – 2020. Fotografii de Alexandra Turcu (Cartier de colecție nr. 48). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Elena Vlădăreanu a scris începând din anii 2000 poezia cea mai radicală din România. Nu doar politic, ci și artistic. Cu timpul literatura ei a devenit, dintr-o autoexpunere temerară la rezoluție înaltă, o formă de artă din ce în ce mai abstractă și mai incluzivă. Fără a părăsi perimetrul autobiografic, explorările Elenei Vlădăreanu au compus hărți tot mai complexe ale bulelor sociale și ideologice care ne configurează contemporaneitatea. Antologia ce pot distinge în întunericul sălii rezumă intens această călătorie care continuă.” (Mihai Iovănel)
Îngeriada, de Judith Meszaros. Edișie îngrijită de Claudiu Komartin cu o prefață de Rita Chirian și o postfață de Anastasia Gavrilovici (Cartier de colecție nr. 49). Legată, supracopertă, 208 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Judith Mészáros – poetă unică în toată literatura noastră de după 1990, cu un destin contorsionat și dramatic, are acum parte, in absentia, de o revenire pe deplin meritată. Reluarea integrală a celor două cărți pe care le-a publicatar putea însemna redescoperirea cuiva care a ridicat în tot scrisul său problema unui rău profund al umanității noastre strivite de Istorie și Societate, căruia Mészáros a încercat să-i țină piept printr-o scriitură tumultuoasă, de un brav și apăsat eticism. Știm de la toți marii poeți care este prețul plătit pentru o asemenea înfruntare.”
(Claudiu Komartin)
Ne vedem la Târgul de Carte Gaudeamus de la Romexpo, Pavilionul B2, standul nr.69 în perioada 7-11 decembrie 2022.
Poți procura cărțile CARTIER în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
În drumul nostru spre înțelegerea jurnalismului comunitar am întâlnit recent alți oameni care au scos din traista lor câteva parabole instructive și le-au împărtășit cu noi.
Un învățător ne-a povestit că într-o zi cu soare se plimba cu unul dintre prietenii săi pe malul râului. Pe malul râului Bâc, să zicem, sau pe malul râului Dâmbovița. Ori Bahlui, dacă sună sau curge mai bine.
Și învățătorul și-a îndemnat prietenul să se uite la peștii din apă. De altfel, în istoriile noastre toate râurile au pești, pentru că poveștile noastre sunt pozitive și educative.
„Vezi peștii aceia care înoată și fac ceva acolo? Se vede că se simt bine împreună”, a spus învățătorul.
Iar prietenul lui nu a fost de acord, că așa sunt prietenii, pun la îndoială uneori ceea ce spui.
„Chiar dacă tu ești născut în zodia peștilor, nu ești pește. Așa că nu ai de unde să știi dacă peștii se simt bine sau nu împreună acolo”.
Și atunci învățătorul i-a explicat. „Dar nici tu nu ești în locul meu. Așa că nu poți să știi dacă eu știu sau nu că peștii se simt bine?”
Iar din întâmplarea asta ne-am gândit că putem învăța cel puțin trei lucruri utile pentru tema noastră.
În primul rând, dacă cineva face ceva, alături de altcineva – un pod, un proiect, un parc sau pur și simplu curățenie, înseamnă că aceștia se simt bine împreună și soarele în ziua aceea strălucește mai tare.
În al doilea rând, o bucurie trebuie să fie împărtășită. Ca să fie mai mare și să-i bucure pe mai mulți.
Iar în al treilea rând, cel mai bine înțelegem oamenii și localitățile atunci când suntem în locul lor.
Iată de ce jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Iar aceste scurte definiții sunt confirmate și de următoarea parabolă cu învățătorul care mergea cu prietenul său pe malul unui râu.
Doar că de această dată, într-o altă zi, un elev îl întreabă pe învățător.
„Spuneți-mi, vă rog, ce înseamnă știința de carte? că auzim că trebuie să avem știință de carte, competențe despre care nu prea înțelegem ce înseamnă acestea”.
Și atunci învățătorul i-a răspuns.
„Știința de carte este de fapt știința de viață.
Ce faci atunci când ți-e foame? Mănânci. Iar când ești obosit, te odihnești.
Că asta e viața.
Așa săpun și cărțile vechi, că este un timp pentru a arunca pietre și un timp pentru a strânge pietre, un timp pentru a îmbrățișa și un timp pentru a fi departe de îmbrățișări.
Asta e știința de carte.
Când nu știi ceva, întreabă!
Când ai nevoie de ajutor, spune sau strigă!
Când vezi ceva frumos, bucură-te și povestește și la alții despre asta”.
Iar acest învățător parcă este, cu sfaturile lui de viață, un profesor de jurnalism comunitar cu importante lecții de viață.
Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Consiliul Național al Tineretului din Moldova – doi parteneri de implementare ai Inițiativei de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET – își centrează activitățile în prezent pe acțiuni de pledoarie pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor care nu beneficiază de educație și locuri de muncă.
Tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani, „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază / învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”, astfel sunt definiți în legislația națională tinerii și tinerele NEET (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
Biroul Național de Statistică informează într-un comunicat privind „Tinerii NEET în Republica Moldova în trimestrul I 2022” că, potrivit rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în trimestrul I 2022, numărul tinerilor care formează grupul NEET în vârstă de 15-24 de ani a constituit 52,0 mii, de 15-29 de ani – 116,4 mii și al tinerilor în vârstă de 15-34 de ani – 193,8 mii persoane. În toate aceste trei grupuri de vârstă majoritatea o alcătuiesc femeile (58,2% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 62,6% la cele de 15-29 de ani și 67,4% la tinerele de 15-34 ani).
Anume acești tineri și tinere se află în centrul acțiunilor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele inițiativei: „Mobilizarea organizațiilor societății civile pentru a pleda pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor NEET”.
În urma efortului de mobilizare, peste 50 de organizații de tineret și organizații care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor au fost informate despre oportunitățile și modalitățile de influențare a procesului decizional. Echipa Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a desfășurat și o serie de module de instruire și ateliere de lucru menite să consolideze capacitățile analitice ale 28 de organizații de tineret și ale celor care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor, să dezvolte abilitățile de evaluare și monitorizare a politicilor publice, capacitățile de advocacy și promovare pe agenda publică a inițiativelor și intereselor tinerilor și tinerelor NEET.
Aceste activități au fost organizate cu conștiința faptului că „efortul de advocacy este un proces complex și necesită o abordare multilaterală și pragmatică. Din această perspectivă, ciclul de ateliere a fost gândit și realizat într-un mod care ar ajuta organizațiile să ajungă la o mai bună înțelegere a faptului cum putem face politicile publice mai incluzive și cum determinăm autoritățile publice să abordeze pro-activ necesitățile tinerilor, în special ale celor dezavantajați, în cadrul național de politici”, subliniază echipa Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Astfel, ciclul de ateliere a pornit cu o abordare practică, organizațiile fiind familiarizate cu modalități și instrumente de evaluare a documentelor de politici. Analiza de date este o etapă importantă în procesul de evaluare a politicilor publice. Cum identificăm, cum colectăm și cum interpretăm datele necesare pentru a măsura gradul de implementare a unei politici publice au fost subiectele-cheie ale celui de-al doilea atelier de instruire dedicat organizațiilor de tineret și ale celor care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor. În cadrul ultimului atelier practic, CPD și organizațiile participante au elaborat Agenda comună de advocacy pentru incluziunea tinerilor și tinerelor NEET și au definit modul de influențare a decidenților din comunitatea lor.
Pentru a avansa în procesul de evaluare și monitorizare a politicilor și advocacy, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a desfășurat peste 60 de ședințe individuale de consultanță și mentorat cu organizațiile de tineret și cele care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor. În rezultatul acestui efort, organizațiile implicate, sub mentoratul CPD, au reușit să evalueze peste 10 politici și programe locale, inițiind și un proces de pledoarie pentru integrarea recomandărilor cu privire la incluziunea tinerilor și tinerelor NEET.
Cel mai recent efort realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” vizează evaluarea impactului Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 2017-2021 asupra tinerilor și tinerelor NEET și măsura în care aceasta a reușit să abordeze cele mai stringente necesități ale acestui grup de tineri.
Efortul va fi transpus într-un set de recomandări pentru Noul Program de Ocupare a Forței de Muncă 2022-2026, aflat actualmente în etapa de aprobare. „Analiza noastră sugerează că există câteva bariere structurale legate de acces și motivație care împiedică tinerii și tinerele NEET să se mențină în educație sau să se integreze pe piața muncii. Vorbim aici despre responsabilitățile de îngrijire asumate preponderent la această vârstă, vulnerabilitatea financiară și interesul scăzut, în special, al bărbaților tineri, pentru a continua studiile. Orice efort de politică publică în domeniul educației sau pieței muncii care nu va ține cont de aspectele de acces și motivație va eșua”, afirmă Natalia Covrig, Coordonatoarea de proiect.
Potrivit echipei CPD, „este extrem de important să ne asigurăm că politicile publice, atât naționale, cât și locale, țin cont de necesitățile tuturor cetățenilor, îndeosebi ale celor aflați în situații de vulnerabilitate, cum sunt tinerii și tinerele NEET. Atunci când politicile publice nu prioritizează incluziunea și egalitatea de șanse, este de datoria noastră, a celor care reprezentăm aceste grupuri, să determinăm decidenții să includă aceste subiecte pe agenda publică”. Prin eforturi consolidate, axate pe monitorizarea politicilor publice din perspectiva incluziunii tinerilor și tinerelor NEET și găsirea de soluții și oportunități, tinerii și tinerele NEET vor putea obține în cadrul acestui proiect acces la educație, formare și locuri de muncă, astfel încât incluziunea lor să devină un vis împlinit.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
