Gestionarea sigură a substanțelor chimice conform locului de păstrare a chimicalelor

29 aprilie 2022

Un mediu curat înseamnă păstrarea responsabilă și în loc sigur a chimicalelor, în deosebi acasă. În prezența atâtor chimicale, ne întrebăm cum să fim mai prietenoși sănătății și mediului?

Cumpărăm și utilizăm chimicalele în mod rațional.
Folosim mănuși de cauciuc și bureți de nailon.
Citim cu atenție eticheta și respectăm instrucțiunile.
Păstrăm chimicalele în recipientul original și în spațiu sigur, departe de copii.
Clătim bine cu apă recipientul folosit și îl ducem la centrele de colectare selectivă a deșeurilor.
Informăm copiii și adolescenții despre modul sigur de utilizare a produselor chimice.
Cerem ajutor, dacă nu înțelegem eticheta sau dacă nu putem deschide singuri produsul.
Iar în situațiile de urgență, urmăm sfaturile de acordare a primului ajutor.

Cu alte cuvinte, Fii eco-responsabil! Gestionează în mod sigur substanțele chimice acasă.

Această animație a fost realizată de către Asociația „EcoContact” în cadrul proiectului „Fii eco-responsabil – gestionarea sigură a substanțelor chimice acasă”, susținut de Compania „Bayer”.

Opiniile exprimate aici sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale partenerilor și finanțatorului inițiativei.

Gestionarea sigură a substanțelor chimice conform tipului de chimicale

29 aprilie 2022

Un mediu curat, înseamnă păstrarea și întrebuințarea cu responsabilitate a chimicale, cum ar fi:

• Produse farmaceutice și medicamente
• Adaosuri de vitamine și minerale
• Produse cosmetice
• Produse chimice de uz casnic
• Produse de uz fitosanitar și îngrășăminte

Toate aceste produse trebuie folosite cu grijă, cu alte cuvinte,
Fii eco-responsabil! Gestionează în mod sigur substanțele chimice acasă.

Această animație a fost realizată de către Asociația „EcoContact” în cadrul proiectului „Fii eco-responsabil – gestionarea sigură a substanțelor chimice”, susținut de Compania „Bayer”. Opiniile exprimate aici sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale partenerilor și finanțatorului inițiativei.

27 APRILIE – ZIUA DRAPELULUI DE STAT

26 aprilie 2022

Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, nr. 62 din 23 aprilie 2010, ziua Drapelului de Stat este sărbătorită la 27 aprilie. Potrivit art. 1 din Legea nr. 217 din 17.09.2010, Drapelul de Stat „este un simbol oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova”.

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează o serie de evenimente cu genericul: TREI CULORI CA SFÂNT ODOR, pentru a marca Ziua Drapelului de Stat. Evenimentele se vor desfășura atât la sediul central: Chișinău, str. Alexie Mateevici 79, cât și la cele trei filiale ale muzeului de pe teritoriul republicii.

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vă propune Programul activităților MNLMK planificate cu acest prilej:

Nr.	locația	Denumirea activității	Data/orele
1.	Sediul Central	Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova. „Trei culori ca sfânt odor”, eveniment dedicat Drapelului de Stat. „Din amintirile unui fotograf”, prezentare de Nicolae Pojoga.	27.04.2022 10.00
2.	Casa-muzeu „Alexandru Donici”	„Tricolorul în inima mea”. Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova și expoziție de lucrări realizate de elevi din ciclul primar.	27.04.2022 14.00
3.	Casa-muzeu „Grigore Vieru”	„Tricolorul – simbol național”. Oră de lectură și recital de poezie dedicate Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova.	27.04.2022 15.00
4.	Casa-muzeu „Constantin Stamati”	„Steaua, pasărea și norul / Toți salută tricolorul”. Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova și recital de poezie.	27.04.2022 11.00

Și-au anunțat prezența copii, studenți, scriitori, oameni de cultură.

Intrarea este liberă.

Bune practici cu privire la inserția tinerilor NEET realizate de către întreprinderile sociale din Uniunea Europeană

21 aprilie 2022

La data de 21 aprilie 2022, Fundația Est-Europeană a organizat atelierul de lucru „Bune practici cu privire la inserția tinerilor NEET realizate de către întreprinderile sociale din Uniunea Europeană”. În cadrul acestui eveniment au fost prezenți aproximativ 40 de participanți, printre care antreprenori sociali și reprezentanți ai organizațiilor care fac parte din proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă”.

Acest eveniment face parte din proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”.

Cu un cuvânt de salut la începutul evenimentului, a venit coordonatoarea de programe în cadrul Fundației Est-Europene, Carolina Blajin: „Acest proiect are scopul de a contribui la incluziunea și abilitarea tinerilor NEET prin implicarea activă a societății civile în diverse domenii. Proiectul este orientat spre o abordare tridimensională – advocacy pentru politici publice incluzive, implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea și implementarea serviciilor incluzive concentrate pe tinerele și tinerii NEET și implicarea activă a ONG-urilor în elaborarea și implementarea măsurilor pozitive orientate spre cei mai vulnerabili tineri NEET”.

„Acest eveniment este aplicativ și informativ, deoarece în primul rând ne dorim să vă informăm despre rezultatele acestui studiu și pe de altă parte să ne întâlnim cu antreprenori sociali din Uniunea Europeană și să venim cu recomandări vizavi de activitatea pe care o aveți dumneavoastră”, a menționat moderatoarea evenimentului, Angela Ciocîrlan.

În cadrul evenimentului au fost invitați și reprezentanți de peste hotare, din România și Bulgaria, care au venit cu discursuri asupra subiectului abordat în timpul atelierului de lucru.

„Ecosistem pentru incluziunea grupurilor vulnerabile: politici, instituții, oameni – exemple practice privind dezvoltarea întreprinderilor sociale în țările Uniunii Europene”, a fost subiectul pe care președinta Fundației „Alături de Voi România”, expert internațional în domeniul antreprenoriatului social, Angela Achiței, l-a prezentat participanților la eveniment.

„Într-adevăr subiectul acesta cu tinerii NEET este mai actual în ultimii ani, dar consider că întotdeauna a existat în lume această categorie de tineri și ei vin cu un cumul de probleme și atunci noi trebuie să avem pachete de servicii. Aceste servicii ar trebui să fie pe cât posibil de integrate și accesate într-un singur loc, pentru că dacă ne punem în situația în care suntem în căutarea unui loc de muncă, atunci realizăm câte emoții și etape trebuie să trecem până să fim angajați. Iar atunci când ești un tânăr NEET sau o persoană din categoria grupurilor vulnerabile, atunci emoțiile acestea sunt foarte accentuate și eșecul de a nu reuși poate crește proporțional cu lipsa sprijinului de a fi integrat în piața muncii”, a menționat președinta Fundației „Alături de Voi România”, expert internațional în domeniul antreprenoriatului social, Angela Achiței.

„Bune practici cu privire la inserția grupurilor vulnerabile din România – „Ophori Cosmetics” SRL, întreprindere socială de inserție și unitate protejată autorizată”, a fost subiectul pe care administratorul Bogdan Dimciu l-a explicat participanților.

„Echipa noastră este formată din persoane care au venit din mediul ONG și l-a început participam la activități în calitate de voluntari, apoi am decis să ne creăm propria întreprindere socială pentru a susține tinerii NEET. În prezent avem angajate trei persoane din categoria celor vulnerabili, care reprezintă întreg departamentul de producție. Ne dorim să ne dezvoltăm cât mai mult pentru ca să putem angaja mai multe persoane cu dizabilități”, a menționat administratorul „Ophori Cosmetics” SRL, Bogdan Dimciu.

„Bune practici cu privire la inserția grupurilor vulnerabile din România – „Davipedia” SRL, întreprindere socială de inserție”, a fost subiectul despre care administratoarea Felicia Stoica le-a povestit participanților la eveniment.

„Misiunea noastră este cea de educație a tinerilor NEET, ne dorim să ajutăm cât mai mulți tineri posibil și să le antrenăm abilitățile de viață independente prin întâlniri individuale și ateliere de grup pe subiecte de viață cotidiană – pornind de la autocunoaștere, încredere personală, conștientizarea capacităților pe care le au, pentru ca să înțeleagă că indiferent de cine sunt pot să facă lucruri utile pentru societate”, a menționat administratoarea „Davipedia” SRL, Felicia Stoica.

Iar despre „Bunele practici cu privire la inserția grupurilor vulnerabile din Bulgaria” a vorbit Rositsa Dzhambazova, Incubatorul de afaceri „Gotse Delchev”: „Antreprenoriatul social face parte din prioritățile noastre, acesta poate fi văzut ca un ecosistem care poate să fie sustenabil și pentru aceasta este nevoie de o politică relevantă, dar și de o organizație potrivită care este responsabilă pentru dezvoltare și implementarea acestei politici, în cazul în care vorbim despre o politică legată de aspectele sociale și economice”.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #4

20 aprilie 2022

Mulți dintre noi am pornit la drum în profesia de jurnalist – probabil, cea mai frumoasă profesie din lume – cu propria închipuire despre calitățile necesare ca să-ți faci munca bine.

Sunt atâtea și atâtea voci care ne șoptesc sau ne strigă în urechi că în profesia de jurnalist avem nevoie de mai multe calități.

Inteligență și prietenie.

Încredere, imaginație, ingenuitate.

Ingenuitate? ați zis. A, chestia aceea care înseamnă simplitate, naturalețe, împletită cu sinceritate și naivitate.

Energie, rapiditate.

Acuratețe, curaj, rezistență.

Autodisciplină, perseverență.

Onestitate, putere de observare.

Optimism. Iar optimismul este și în parabola aceea cu 10 mere. Unul poate vedea în cele 10 mere câteva borcane de compot. Altul – o felie de prăjitură de mere. Iar altcineva se poate uita la cele 10 mere până când acestea se strică.

Și eram la calitățile necesare unui jurnalist.

Punctualitate. La ea se referă vorba aceea care ne spune că nu folosește la nimic alergatul, pur și simplu, trebuie să pornești la timp.

Adaptabilitate.

Dar ce-i adaptabilitatea? Îi mai putem spune flexibilitate, adică puterea jurnalistului de a se acomoda cu situațiile complicate în care lucrează uneori.

Agerime, inițiativă. Și umor, bineînțeles.

Dar asta nu e tot.

Jurnalistul nu se poate reduce la abilitatea de a scrie. Ideile mari, mai mult

decât cuvintele frumoase, fac textul să fie demn de ținut minte.

Ei bine, cu toate calitățile menționate aici, cu cele văzute și nevăzute, acesta este portretul-robot, portretul ideal al jurnalistului, pe care l-am conturat, împreună cu vocile oamenilor pe care i-am întâlnit și i-am întrebat despre asta și împreună cu profesorul și scriitorul Curtis MacDougall.

Am putea să scoatem acum din traista noastră cu parabole și gadgeturi câte o istorie care să ilustreze fiecare dintre cele 20 de calități amintite, necesare unui jurnalist ca să-și facă bine munca.

Se spune că într-o zi o pădure a luat foc, iar o pasăre Colibri – probabil, cea mai mică pasăre din lume tot aducea apă în cioc, câte o picătură, ca să stingă focul.

Toate celelalte animale – regele animalelor, sanitarul pădurilor și alte vietăți mai mari – fugeau care încotro din cauza fricii și din cauza focului. Pasărea Colibri însă continua să zboare încolo și încoace ca să aducă apă de la râul din apropiere ca să stingă focul.

„Tu chiar nu vezi că muncești degeaba?”, a întrebat-o elefantul. Ori poate era un tigru. Ori un cerb, nu are importanță „Că flăcările sunt mai mari și decât tine, și decât picăturile de apă pe care le aduci”, a spus acesta.

Iar pasărea Colibri i-a răspuns așa: „Eu îmi fac partea mea de muncă”.

Și picătură cu picătură, după ce s-au implicat și celelalte animale, focul a fost stins. Problema a fost rezolvată. Că incendiul era o problemă comunitară și pentru animalele din pădure, și pentru oamenii din localitatea din apropiere.

Poate că această parabolă este și despre încredere, și despre optimism și despre puterea lui împreună.

Eram, deci, pe drumul nostru către jurnalismul comunitar la capitolul calități necesare.

Iar calitățile merg mână în mână cu instrumentele de calitate.

Un telefon. E mai bine să fie la fel ca noi. Inteligent. Pentru fotografii de calitate, pentru video, notițe, transmisiuni în direct și așa mai departe.

O agendă. În care să vă notați ideile și să vă dezvoltați temele.

Și un cont, o comunitate căreia să-i împărtășiți bucuriile, îngrijorările, îndemnurile scrise, vorbite sau filmate despre oamenii apropiați.

Din liceu. Din sat. Din viața celor pe care îi cunoașteți.

Iar toate acestea – calitățile și instrumentele – au făcut din jurnalismul comunitar un jurnalism mai intim și mai grijuliu față de oameni.

E chiar vocea oamenilor.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Jurnalism comunitar pentru tinerii de la Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău

20 aprilie 2022

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al patrulea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor de la Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din Liceul Teoretic „Minerva”: „Ne bucurăm că ați acceptat să fiți alături de noi astăzi și să discutăm împreună cum vă puteți implica în dezvoltarea și promovarea localității din care proveniți sau locuiți în prezent. Astăzi vom discuta care sunt subiectele pe care puteți să le transformați într-un material jurnalistic, dar și de care calități trebuie să țineți cont în această activitate”.

„Activitatea de astăzi este binevenită pentru elevii liceului nostru, într-adevăr a fost interesant și util pentru că le-ați oferit informații necesare pentru ca ei să înțeleagă mai bine ce înseamnă jurnalismul comunitar și cum se pot implica în această activitate. Ar fi bine ca tinerii să își dorească să reflecte realitatea pentru ca oamenii să fie informați nu doar despre lucrurile ușor vizibile, dar și despre ceea ce se întâmplă în localitățile mai mici”, a menționat profesoara de matematică la Liceul Teoretic „Minerva”, Mariana Bîrcă.

Elevii care au participat la activitatea organizată de echipa „URMA ta” s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„Consider că acest eveniment a fost unul util, deoarece am fost informați despre ceea ce înseamnă jurnalismul comunitar. Am o părere pozitivă despre tot ce s-a discutat și mă bucur că mi-ați insuflat dorința de a mă implica pe viitor în astfel de activități”, a spus elevul clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Constantin Chiriac.

„În urma acestei activități am aflat diferite informații despre cum putem acționa pentru a ajuta comunitatea din care facem parte și ce probleme putem aborda ca să informăm oamenii”, a spus eleva clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Gabriela Moisei.

„La acest eveniment am aflat pentru prima dată despre jurnalismul comunitar și ce cuprinde acest domeniu. Am aflat că pentru ca să fii jurnalist ai nevoie de creativitate pentru ca să scrii un material jurnalistic și mi se pare o profesie interesantă. Mă bucur că ne-ați oferit oportunitatea de a înțelege cum trebuie să scriem un material și cum ne putem promova comunitatea”, a spus elevul clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Cristian Frunze.

„Întâlnirea de astăzi a fost una informativă, iar podcast-ul foarte interesant, deoarece în urma acestora am făcut cunoștință cu ideea că jurnalismul comunitar este atunci când fiecare cetățean poate comunica ceea ce se întâmplă la el în comunitate prin intermediul unei știri, a unui reportaj etc.”, a spus eleva clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Alina Alexa.

Proiectul „Jurnalismul comunitar: comunicare pentru comunitate” are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#4 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Jurnalism comunitar pentru tinerii de la Colegiul de Medicină din Bălți

19 aprilie 2022

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al treilea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor de la Colegiul de Medicină din Bălți, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din Bălți: „Vă mulțumim că sunteți alături de noi, evenimentul de astăzi are drept scop instruirea dumneavoastră în domeniul jurnalismului comunitar. În cadrul instruirii vor aborda subiectele cele mai importante cu care se confruntă societatea din care faceți parte și vom schița împreună idei pentru realizarea ulterioară a unor materiale jurnalistice de calitate ce vor fi publicate pe portalurile: www.stiripozitive.eu și www.jurnalist.md”.

„Evenimentul acesta a fost interesant și util, deoarece tinerii din ziua de azi vor să facă o schimbare în societate și informația pe care le-ați transmis-o va servi drept un punct de pornire pentru ca aceștia să acționeze. Pentru că ei simt, văd cum stau lucrurile și își doresc să schimbe ceva, doar că parcă ceva îi oprea, dar sunt sigură că după această activitate vor încerca să schimbe lucrurile spre bine”, a menționat profesoara de limbă și literatură română a Colegiului de Medicină din Bălți, Victoria Malinovschi.

Tinerele și tinerii participanți la eveniment s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„A fost o activitate extrem de interesantă, deoarece fiind în domeniul medicinei nu suntem foarte familiarizați cu ceea ce înseamnă jurnalism, mai ales jurnalismul comunitar, care este important deoarece scoate în lumină subiectele care țin de comunitatea de unde noi venim”, a spus studenta anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Mădălina Serediuc.

„Subiectul abordat a fost interesant pentru mine, deoarece până acum nu m-am gândit la tot ce înseamnă jurnalism comunitar. Mi-a plăcut faptul că acum avem posibilitatea de a ne promova localitățile din care facem parte prin tradiții, oameni talentați, de aceea o să iau în considerație toată informația pe care am primit-o și o să încerc să îmi promovez comunitatea”, a spus studentul anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Victor Caraseni.

„Pentru mine această activitate este un imbold foarte mare, pentru că noi la colegiu suntem acsați pe învățătură și ne dorim să cunoaștem foarte multe, dar această activitatea ne-a detașat și ne-a făcut să înțelegem că fiecare comunitate are un lucru care trebuie spus și arătat nu doar la nivel local, dar și național”, a spus studenta anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Ana Filip.

Proiectul „Jurnalismul comunitar: comunicare pentru comunitate” are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Svetlana Matvievici: „Mi-am dorit să vin cu mai multe mesaje pozitive în mediul online”

18 aprilie 2022

Svetlana Matvievici, cunoscută în mediul online ca #orheianca, este o persoana care a contribuit la dezvoltarea jurnalismului comunitar pe plan local, dar și național. Autoarea a creat blogul „Orheianca.eu”, acolo unde aproape de opt ani oamenii găsesc informații utile despre locuri, evenimente și oameni talentați de la noi din țară.

Premiată de către Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, pentru promovarea Basarabiei în mediul online. Proiectul #DescoperaMoldova a fost premiat la gala celei mai mari conferințe de social media din România, Webstock și la Conferința eTravel. Din Croația s-a întors cu un premiu de la Concursul „Tourism & Strategy” pentru promovarea turismului din raionul Orhei. În 2017, blog a luat locul întâi la gala turismului la categoria „Cea mai populară sursă de promovare turistică din Moldova”, iar în 2018, locul II la categoria „Surse de promovare a turismului”. De asemenea, a primit diplome de apreciere din partea Consiliului Raional Orhei, a Centrului de Tineret Orhei și Fondul pentru Tineri Orhei. O distincție plăcută a venit din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova pentru contribuții remarcabile în conservarea, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric din Republica Moldova.

Ce înseamnă jurnalismul comunitar?

Jurnalismul comunitar reprezintă un instrument de comunicare pentru comunitatea din care faci parte. Nici nu știam că activitatea mea de blogging poate fi inclusă în această categorie.

După opt ani, blogul orheianca.eu continuă să fie vizitat de către oameni. Care crezi că este secretul blogului?

Opt ani se împlinesc pe 23 mai. Nici nu-mi vine să cred că a trecut atâta timp. Nu mai scriu pe blog de peste un an (mi-a dispărut muza), dar trafic pe blog este. Oamenii ajung pe site în urma căutării anumitor informații din domeniul turismului. Nu există niciun secret anume, sunt doar articole utile și optimizare SEO.

Când a reușit „orheianca” să-și dezvăluie adevăratul nume?

La început de activitate am fost incognito vreo 2-3 luni, până am fost invitată să particip într-un infotrip cu bloggeri. Până în prezent mulți cunosc blogul, dar mai puțin pe mine, cea care stau în spate. Întotdeauna am pus pe primul loc activitatea mea, nu persoana.

Ce te-a inspirat să creezi content pozitiv pentru mediul online?

Atunci, în 2014, când am început să scriu, erau populare blog-urile politice, pline de critică și hate, iar eu mi-am dorit să vin cu mai multe mesaje pozitive în mediul online, să scot în față oamenii pozitivi, locurile frumoase și evenimente interesante din jurul meu.

Cât de importantă este implicarea tinerilor în dezvoltarea comunității din care fac parte?

Cu toții avem o datorie morală față de locul unde ne-am născut și am crescut. Comunitatea suntem NOI și de noi depinde cum ea se dezvoltă. Nu așteptați să vină altcineva să vă identifice și să vă rezolve problemele, implicați-vă.

Cum ai ajutat alte persoane să se implice în domeniul jurnalismului comunitar?

Știu că am inspirat mai mulți pasionați de turism să se apuce de scris, să creeze conținut și să promoveze mai departe valorile noastre. Mulți tineri și-au făcut bloguri în cadrul mini-proiectului „Sera de bloggeri”.

Ce sfaturi ai pentru tinerii care își doresc o schimbare, dar nu au curajul să o facă?

Să acționeze!

Vezi blogul AICI.

A opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni

14 aprilie 2022

Peste 40 de participante și participanți – membre ale Platformei femeilor active, femei active și consiliere din Cahul și Ungheni, reprezentante ale societății civile și membre ale Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în Raioanele Cahul și Ungheni”, s-au reunit la data de 14 aprilie 2022 în cadrul celei de a opta ședințe. Subiectul discutat s-a referit la abordarea termenilor critică, laudă și feed-back din perspectiva dimensiunii de gen.

Cu un cuvânt de salut la începutul evenimentului a venit Managera de proiect, AO Centrul „CONTACT-Cahul”, Cristina Lupan: „Mă bucur că putem să ne revedem la cea de-a opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni. Astăzi avem o tematică importantă și actuală, deoarece atunci când vrem să obținem rezultate bune trebuie să depunem efort, atât în comunicarea pe care o avem cu cei din jur, cât și în acțiunile pe care trebuie să le facem”.

O părere referitoare la necesitatea abordării subiectului celei de a opta ședințe, a avut și Managera de proiect, AO „Institutum Virtutes Civiles”, Olesea Vladîca: „Critică sau feed-back? Laudă sau feed-back?, din perspectiva dimensiunii de gen este o tematică utilă și inovativă, pentru că noi evaluăm zilnic un proces, activitate sau performanță și ar fi bine să înțelegem dacă modul prin care o facem este corect sau nu”.

„Mă bucur că organizați astfel de ședințe de o importanță deosebită și că printre participanți, astăzi, se regăsesc și reprezentante din cadrul Consiliului local, reprezentanți ai societății civile și femeile activiste din aceste raioane. Subiectul pus în discuție nu este important doar din perspectivă profesională, dar și din perspectivă personală, deoarece noi ne confruntăm zilnic cu diferite probleme și este bine să vedem cum transformăm critica noastră în ceva constructiv și cum putem să avem o comunicare eficientă”, a afirmat Managera de program EVA, UN Women Moldova, Laura Grecu.

A opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni s-a desfășurat în trei etape. Prima sesiune s-a referit la discuții asupra criticii, în special ce înseamnă critica constructivă. Sesiunea a doua a provocat participanții să discute despre laudă și să analizeze relația „laudă – manipulare”. Iar ultima sesiune a avut drept subiect de analiză „Modelul comunicării nonviolente a lui Rosenberg și componentele acestuia”.

„Critica reprezintă o opinie negativă subiectivă a unei persoane cu referire la felul de a fi, la capacitățile, comportamentul și rezultatele acțiunii unei persoane. Atunci când discutăm cu persoana de lângă noi trebuie să explicăm de mai multe ori de ce venim către el cu o anumită rugăminte, el ajunge să înțeleagă că acțiunile noastre sunt făcute cu un anumit scop, și nu pentru ca să ne folosim de el. După ce explici cerințele tale, omul nu mai percepe rugămintea ta ca ceva negativ”, a menționat lectorul universitar al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Larisa Chirev.

EVAProject #ImpreunaMaiPuternici #EU4Ungheni #EU4Cahul #EU4Moldova #StrongherTogether #OrangeTheWorld #GenerationEquality

Această activitate este realizată de către Centrul „CONTACT-Cahul” și AO „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #3

11 aprilie 2022

Avem tot mai multe dovezi că jurnalismul comunitar este atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Și dacă, atunci când este vorba de poezie, este clar de unde vine – de Sus, că-i inspirație, și de jos, că este prezentă în toate lucrurile mărunte din jurul nostru, întrebarea de unde, oare, ne luăm temele, oamenii, subiectele, detaliile pentru articolele și reportajele de jurnalism comunitar, ei bine, întrebarea asta are, probabil, un răspuns mai lung.

Să-l căutăm, deci, împreună.

Ce-ar fi, oare, să creăm aici o listă de verificare, valabilă aproape pentru toate localitățile. Această listă ne va da idei pentru articolele noastre.

Există oare în localitate străzi sau porțiuni de străzi neiluminate? Unde se află acestea? Ce autorități sunt responsabile sau, mai bine zis, iresponsabile pentru asta?

Întrebați oamenii. Ascultați ce spun copiii. Notați vorbele lor.

Au fost depuse cereri, sesizări? Ce a urmat?

Cereți autorităților locale nu comentarii, ci acțiuni pentru rezolvarea problemei. Povestiți și despre cum se mișcă lucrurile.

Cine conlucrează? Cine s-a implicat? Ce eforturi au fost făcute? Și dacă becurile aprinse noaptea pe străzile localității aduc lumină și pe fețele oamenilor?

Este interesantă și partea asta legată de cifre.

Ce lungime are rețeaua de iluminat stradal din localitatea voastră? Și, apropo, se măsoară în sute de metri sau în kilometri? Câte becuri sunt? Și cu ce se poate compara oare lungimea întreagă a străzilor iluminate din Moldova care era, acum câțiva ani, potrivit datelor oficiale, de aproximativ 3 mii de kilometri? E mai mare oare decât lungimea totală a frontierelor țării?

Aflați toate aceste amănunte și povestiți-ni-le în comentarii.

De ce am ales să începem această listă de verificare cu o situație legată cu iluminatul stradal din localitatea voastră? ne veți întreba.

Pentru că se potrivește minunat cu parabola aceea cu omul care căuta într-o noapte cheia pierdută sub un felinar aprins.

Un om caută ceva sub un felinar. Un trecător se apropie și îl întreabă: „Ați pierdut ceva?” „Da, cheia”. „Să vă ajut s-o căutați?”. Și după vreo jumătate de oră de căutări împreună, trecătorul îl întreabă pe omul din parabola noastră: „Sunteți sigur că aici ați pierdut-o?” „Nu, cred că am pierdut-o în altă parte, mai încolo, dar aici e mai multă lumină”.

Sigur că atât marile probleme, cât și reușitele cele mai răsunătoare se află, de cele mai multe ori, în altă parte, mai încolo. Dar ceea ce putem face noi în formatul care se numește „jurnalism comunitar” este să căutăm cheia în locurile și în localitățile cele mai apropiate de noi.

Acolo cunoaștem oamenii și îngrijorările lor. Acolo, cu ajutorul cuvântului scris, al cuvântului rostit sau al unei fotografii, al unui video difuzat putem schimba ceva în bine și putem readuce lumina pe o bucată de stradă și pe fețele oamenilor.

Iar de aici încolo putem să ne vedem de drum mai departe.

Ia să vedem ce alte parabole mai avem în traistă și ce puncte trebuie să bifăm în lista noastră de verificare.

„Într-o noapte, într-un sat a pornit o ninsoare grea. Dimineața, când copiii au văzut zăpada mai înaltă decât gardul, aproape cât casa, s-au adunat și și-au întrebat părinții: „Ce trebuie să facem acum?”

Și până să răspundă mama sau tata, un copil a spus: „O să se încălzească afară și atunci vom ieși”.

Alt copil a fost de acord: „Trebuie să așteptăm”. „Nu oprește nimeni primăvara”.

Al treilea a zis: „Dar ce frumos e afară! Să fotografiem toată zăpada din curte”.

După asta părinții i-au oprit: „Acum ascultați ce o să vă spunem noi”.

Copiii s-au pregătit să descopere marea înțelepciune. Dar tata s-a uitat în ochii lor, a oftat puțin și a spus: „Lopețile în mână și la treabă!”

Și care este învățătura aici? ne veți întreba.

Nouă ni se pare că asta este morala. Aici contează ceea ce funcționează cu adevărat, ceea ce mișcă lucrurile din loc. Adică acțiunea! Munca, lopata.

Nu câte aprecieri a acumulat zăpada. Nu ce audiență a avut transmisiunea clipului video în direct despre ninsoarea de afară. Și nu alte chestii mărunte și, în fond, mai trecătoare decât zăpada multă. Ci fapta.

Iar jurnalismul comunitar este o profesie de acțiune.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Acum putem să alegem împreună niște teme care vă pot ajuta atunci când vreți să mișcați lucrurile înainte în localitate.

Au unde se juca copiii?

„Dar noi unde să ne jucăm?”.

Cine sădește copacii? Cine-i taie? De ce se aprind miriștile?

Există aici bucate tradiționale și evenimente locale care să atragă turiști?

Putem face undeva fotografii, iar apoi – o plângere?

Ce eroi avem printre oamenii de alături?

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Fundal sonor: Horia Crețu

Secvențe audio: Formația „Noroc”

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”