JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #4

20 aprilie 2022

Mulți dintre noi am pornit la drum în profesia de jurnalist – probabil, cea mai frumoasă profesie din lume – cu propria închipuire despre calitățile necesare ca să-ți faci munca bine.

Sunt atâtea și atâtea voci care ne șoptesc sau ne strigă în urechi că în profesia de jurnalist avem nevoie de mai multe calități.

Inteligență și prietenie.

Încredere, imaginație, ingenuitate.

Ingenuitate? ați zis. A, chestia aceea care înseamnă simplitate, naturalețe, împletită cu sinceritate și naivitate.

Energie, rapiditate.

Acuratețe, curaj, rezistență.

Autodisciplină, perseverență.

Onestitate, putere de observare.

Optimism. Iar optimismul este și în parabola aceea cu 10 mere. Unul poate vedea în cele 10 mere câteva borcane de compot. Altul – o felie de prăjitură de mere. Iar altcineva se poate uita la cele 10 mere până când acestea se strică.

Și eram la calitățile necesare unui jurnalist.

Punctualitate. La ea se referă vorba aceea care ne spune că nu folosește la nimic alergatul, pur și simplu, trebuie să pornești la timp.

Adaptabilitate.

Dar ce-i adaptabilitatea? Îi mai putem spune flexibilitate, adică puterea jurnalistului de a se acomoda cu situațiile complicate în care lucrează uneori.

Agerime, inițiativă. Și umor, bineînțeles.

Dar asta nu e tot.

Jurnalistul nu se poate reduce la abilitatea de a scrie. Ideile mari, mai mult

decât cuvintele frumoase, fac textul să fie demn de ținut minte.

Ei bine, cu toate calitățile menționate aici, cu cele văzute și nevăzute, acesta este portretul-robot, portretul ideal al jurnalistului, pe care l-am conturat, împreună cu vocile oamenilor pe care i-am întâlnit și i-am întrebat despre asta și împreună cu profesorul și scriitorul Curtis MacDougall.

Am putea să scoatem acum din traista noastră cu parabole și gadgeturi câte o istorie care să ilustreze fiecare dintre cele 20 de calități amintite, necesare unui jurnalist ca să-și facă bine munca.

Se spune că într-o zi o pădure a luat foc, iar o pasăre Colibri – probabil, cea mai mică pasăre din lume tot aducea apă în cioc, câte o picătură, ca să stingă focul.

Toate celelalte animale – regele animalelor, sanitarul pădurilor și alte vietăți mai mari – fugeau care încotro din cauza fricii și din cauza focului. Pasărea Colibri însă continua să zboare încolo și încoace ca să aducă apă de la râul din apropiere ca să stingă focul.

„Tu chiar nu vezi că muncești degeaba?”, a întrebat-o elefantul. Ori poate era un tigru. Ori un cerb, nu are importanță „Că flăcările sunt mai mari și decât tine, și decât picăturile de apă pe care le aduci”, a spus acesta.

Iar pasărea Colibri i-a răspuns așa: „Eu îmi fac partea mea de muncă”.

Și picătură cu picătură, după ce s-au implicat și celelalte animale, focul a fost stins. Problema a fost rezolvată. Că incendiul era o problemă comunitară și pentru animalele din pădure, și pentru oamenii din localitatea din apropiere.

Poate că această parabolă este și despre încredere, și despre optimism și despre puterea lui împreună.

Eram, deci, pe drumul nostru către jurnalismul comunitar la capitolul calități necesare.

Iar calitățile merg mână în mână cu instrumentele de calitate.

Un telefon. E mai bine să fie la fel ca noi. Inteligent. Pentru fotografii de calitate, pentru video, notițe, transmisiuni în direct și așa mai departe.

O agendă. În care să vă notați ideile și să vă dezvoltați temele.

Și un cont, o comunitate căreia să-i împărtășiți bucuriile, îngrijorările, îndemnurile scrise, vorbite sau filmate despre oamenii apropiați.

Din liceu. Din sat. Din viața celor pe care îi cunoașteți.

Iar toate acestea – calitățile și instrumentele – au făcut din jurnalismul comunitar un jurnalism mai intim și mai grijuliu față de oameni.

E chiar vocea oamenilor.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Jurnalism comunitar pentru tinerii de la Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău

20 aprilie 2022

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al patrulea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor de la Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din Liceul Teoretic „Minerva”: „Ne bucurăm că ați acceptat să fiți alături de noi astăzi și să discutăm împreună cum vă puteți implica în dezvoltarea și promovarea localității din care proveniți sau locuiți în prezent. Astăzi vom discuta care sunt subiectele pe care puteți să le transformați într-un material jurnalistic, dar și de care calități trebuie să țineți cont în această activitate”.

„Activitatea de astăzi este binevenită pentru elevii liceului nostru, într-adevăr a fost interesant și util pentru că le-ați oferit informații necesare pentru ca ei să înțeleagă mai bine ce înseamnă jurnalismul comunitar și cum se pot implica în această activitate. Ar fi bine ca tinerii să își dorească să reflecte realitatea pentru ca oamenii să fie informați nu doar despre lucrurile ușor vizibile, dar și despre ceea ce se întâmplă în localitățile mai mici”, a menționat profesoara de matematică la Liceul Teoretic „Minerva”, Mariana Bîrcă.

Elevii care au participat la activitatea organizată de echipa „URMA ta” s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„Consider că acest eveniment a fost unul util, deoarece am fost informați despre ceea ce înseamnă jurnalismul comunitar. Am o părere pozitivă despre tot ce s-a discutat și mă bucur că mi-ați insuflat dorința de a mă implica pe viitor în astfel de activități”, a spus elevul clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Constantin Chiriac.

„În urma acestei activități am aflat diferite informații despre cum putem acționa pentru a ajuta comunitatea din care facem parte și ce probleme putem aborda ca să informăm oamenii”, a spus eleva clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Gabriela Moisei.

„La acest eveniment am aflat pentru prima dată despre jurnalismul comunitar și ce cuprinde acest domeniu. Am aflat că pentru ca să fii jurnalist ai nevoie de creativitate pentru ca să scrii un material jurnalistic și mi se pare o profesie interesantă. Mă bucur că ne-ați oferit oportunitatea de a înțelege cum trebuie să scriem un material și cum ne putem promova comunitatea”, a spus elevul clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Cristian Frunze.

„Întâlnirea de astăzi a fost una informativă, iar podcast-ul foarte interesant, deoarece în urma acestora am făcut cunoștință cu ideea că jurnalismul comunitar este atunci când fiecare cetățean poate comunica ceea ce se întâmplă la el în comunitate prin intermediul unei știri, a unui reportaj etc.”, a spus eleva clasei a XI-a „A”, profil Umanist, Liceul Teoretic „Minerva” din Chișinău, Alina Alexa.

Proiectul „Jurnalismul comunitar: comunicare pentru comunitate” are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#4 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Jurnalism comunitar pentru tinerii de la Colegiul de Medicină din Bălți

19 aprilie 2022

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al treilea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor de la Colegiul de Medicină din Bălți, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din Bălți: „Vă mulțumim că sunteți alături de noi, evenimentul de astăzi are drept scop instruirea dumneavoastră în domeniul jurnalismului comunitar. În cadrul instruirii vor aborda subiectele cele mai importante cu care se confruntă societatea din care faceți parte și vom schița împreună idei pentru realizarea ulterioară a unor materiale jurnalistice de calitate ce vor fi publicate pe portalurile: www.stiripozitive.eu și www.jurnalist.md”.

„Evenimentul acesta a fost interesant și util, deoarece tinerii din ziua de azi vor să facă o schimbare în societate și informația pe care le-ați transmis-o va servi drept un punct de pornire pentru ca aceștia să acționeze. Pentru că ei simt, văd cum stau lucrurile și își doresc să schimbe ceva, doar că parcă ceva îi oprea, dar sunt sigură că după această activitate vor încerca să schimbe lucrurile spre bine”, a menționat profesoara de limbă și literatură română a Colegiului de Medicină din Bălți, Victoria Malinovschi.

Tinerele și tinerii participanți la eveniment s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„A fost o activitate extrem de interesantă, deoarece fiind în domeniul medicinei nu suntem foarte familiarizați cu ceea ce înseamnă jurnalism, mai ales jurnalismul comunitar, care este important deoarece scoate în lumină subiectele care țin de comunitatea de unde noi venim”, a spus studenta anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Mădălina Serediuc.

„Subiectul abordat a fost interesant pentru mine, deoarece până acum nu m-am gândit la tot ce înseamnă jurnalism comunitar. Mi-a plăcut faptul că acum avem posibilitatea de a ne promova localitățile din care facem parte prin tradiții, oameni talentați, de aceea o să iau în considerație toată informația pe care am primit-o și o să încerc să îmi promovez comunitatea”, a spus studentul anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Victor Caraseni.

„Pentru mine această activitate este un imbold foarte mare, pentru că noi la colegiu suntem acsați pe învățătură și ne dorim să cunoaștem foarte multe, dar această activitatea ne-a detașat și ne-a făcut să înțelegem că fiecare comunitate are un lucru care trebuie spus și arătat nu doar la nivel local, dar și național”, a spus studenta anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Ana Filip.

Proiectul „Jurnalismul comunitar: comunicare pentru comunitate” are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Svetlana Matvievici: „Mi-am dorit să vin cu mai multe mesaje pozitive în mediul online”

18 aprilie 2022

Svetlana Matvievici, cunoscută în mediul online ca #orheianca, este o persoana care a contribuit la dezvoltarea jurnalismului comunitar pe plan local, dar și național. Autoarea a creat blogul „Orheianca.eu”, acolo unde aproape de opt ani oamenii găsesc informații utile despre locuri, evenimente și oameni talentați de la noi din țară.

Premiată de către Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, pentru promovarea Basarabiei în mediul online. Proiectul #DescoperaMoldova a fost premiat la gala celei mai mari conferințe de social media din România, Webstock și la Conferința eTravel. Din Croația s-a întors cu un premiu de la Concursul „Tourism & Strategy” pentru promovarea turismului din raionul Orhei. În 2017, blog a luat locul întâi la gala turismului la categoria „Cea mai populară sursă de promovare turistică din Moldova”, iar în 2018, locul II la categoria „Surse de promovare a turismului”. De asemenea, a primit diplome de apreciere din partea Consiliului Raional Orhei, a Centrului de Tineret Orhei și Fondul pentru Tineri Orhei. O distincție plăcută a venit din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova pentru contribuții remarcabile în conservarea, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric din Republica Moldova.

Ce înseamnă jurnalismul comunitar?

Jurnalismul comunitar reprezintă un instrument de comunicare pentru comunitatea din care faci parte. Nici nu știam că activitatea mea de blogging poate fi inclusă în această categorie.

După opt ani, blogul orheianca.eu continuă să fie vizitat de către oameni. Care crezi că este secretul blogului?

Opt ani se împlinesc pe 23 mai. Nici nu-mi vine să cred că a trecut atâta timp. Nu mai scriu pe blog de peste un an (mi-a dispărut muza), dar trafic pe blog este. Oamenii ajung pe site în urma căutării anumitor informații din domeniul turismului. Nu există niciun secret anume, sunt doar articole utile și optimizare SEO.

Când a reușit „orheianca” să-și dezvăluie adevăratul nume?

La început de activitate am fost incognito vreo 2-3 luni, până am fost invitată să particip într-un infotrip cu bloggeri. Până în prezent mulți cunosc blogul, dar mai puțin pe mine, cea care stau în spate. Întotdeauna am pus pe primul loc activitatea mea, nu persoana.

Ce te-a inspirat să creezi content pozitiv pentru mediul online?

Atunci, în 2014, când am început să scriu, erau populare blog-urile politice, pline de critică și hate, iar eu mi-am dorit să vin cu mai multe mesaje pozitive în mediul online, să scot în față oamenii pozitivi, locurile frumoase și evenimente interesante din jurul meu.

Cât de importantă este implicarea tinerilor în dezvoltarea comunității din care fac parte?

Cu toții avem o datorie morală față de locul unde ne-am născut și am crescut. Comunitatea suntem NOI și de noi depinde cum ea se dezvoltă. Nu așteptați să vină altcineva să vă identifice și să vă rezolve problemele, implicați-vă.

Cum ai ajutat alte persoane să se implice în domeniul jurnalismului comunitar?

Știu că am inspirat mai mulți pasionați de turism să se apuce de scris, să creeze conținut și să promoveze mai departe valorile noastre. Mulți tineri și-au făcut bloguri în cadrul mini-proiectului „Sera de bloggeri”.

Ce sfaturi ai pentru tinerii care își doresc o schimbare, dar nu au curajul să o facă?

Să acționeze!

Vezi blogul AICI.

A opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni

14 aprilie 2022

Peste 40 de participante și participanți – membre ale Platformei femeilor active, femei active și consiliere din Cahul și Ungheni, reprezentante ale societății civile și membre ale Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în Raioanele Cahul și Ungheni”, s-au reunit la data de 14 aprilie 2022 în cadrul celei de a opta ședințe. Subiectul discutat s-a referit la abordarea termenilor critică, laudă și feed-back din perspectiva dimensiunii de gen.

Cu un cuvânt de salut la începutul evenimentului a venit Managera de proiect, AO Centrul „CONTACT-Cahul”, Cristina Lupan: „Mă bucur că putem să ne revedem la cea de-a opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni. Astăzi avem o tematică importantă și actuală, deoarece atunci când vrem să obținem rezultate bune trebuie să depunem efort, atât în comunicarea pe care o avem cu cei din jur, cât și în acțiunile pe care trebuie să le facem”.

O părere referitoare la necesitatea abordării subiectului celei de a opta ședințe, a avut și Managera de proiect, AO „Institutum Virtutes Civiles”, Olesea Vladîca: „Critică sau feed-back? Laudă sau feed-back?, din perspectiva dimensiunii de gen este o tematică utilă și inovativă, pentru că noi evaluăm zilnic un proces, activitate sau performanță și ar fi bine să înțelegem dacă modul prin care o facem este corect sau nu”.

„Mă bucur că organizați astfel de ședințe de o importanță deosebită și că printre participanți, astăzi, se regăsesc și reprezentante din cadrul Consiliului local, reprezentanți ai societății civile și femeile activiste din aceste raioane. Subiectul pus în discuție nu este important doar din perspectivă profesională, dar și din perspectivă personală, deoarece noi ne confruntăm zilnic cu diferite probleme și este bine să vedem cum transformăm critica noastră în ceva constructiv și cum putem să avem o comunicare eficientă”, a afirmat Managera de program EVA, UN Women Moldova, Laura Grecu.

A opta ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni s-a desfășurat în trei etape. Prima sesiune s-a referit la discuții asupra criticii, în special ce înseamnă critica constructivă. Sesiunea a doua a provocat participanții să discute despre laudă și să analizeze relația „laudă – manipulare”. Iar ultima sesiune a avut drept subiect de analiză „Modelul comunicării nonviolente a lui Rosenberg și componentele acestuia”.

„Critica reprezintă o opinie negativă subiectivă a unei persoane cu referire la felul de a fi, la capacitățile, comportamentul și rezultatele acțiunii unei persoane. Atunci când discutăm cu persoana de lângă noi trebuie să explicăm de mai multe ori de ce venim către el cu o anumită rugăminte, el ajunge să înțeleagă că acțiunile noastre sunt făcute cu un anumit scop, și nu pentru ca să ne folosim de el. După ce explici cerințele tale, omul nu mai percepe rugămintea ta ca ceva negativ”, a menționat lectorul universitar al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Larisa Chirev.

EVAProject #ImpreunaMaiPuternici #EU4Ungheni #EU4Cahul #EU4Moldova #StrongherTogether #OrangeTheWorld #GenerationEquality

Această activitate este realizată de către Centrul „CONTACT-Cahul” și AO „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #3

11 aprilie 2022

Avem tot mai multe dovezi că jurnalismul comunitar este atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Și dacă, atunci când este vorba de poezie, este clar de unde vine – de Sus, că-i inspirație, și de jos, că este prezentă în toate lucrurile mărunte din jurul nostru, întrebarea de unde, oare, ne luăm temele, oamenii, subiectele, detaliile pentru articolele și reportajele de jurnalism comunitar, ei bine, întrebarea asta are, probabil, un răspuns mai lung.

Să-l căutăm, deci, împreună.

Ce-ar fi, oare, să creăm aici o listă de verificare, valabilă aproape pentru toate localitățile. Această listă ne va da idei pentru articolele noastre.

Există oare în localitate străzi sau porțiuni de străzi neiluminate? Unde se află acestea? Ce autorități sunt responsabile sau, mai bine zis, iresponsabile pentru asta?

Întrebați oamenii. Ascultați ce spun copiii. Notați vorbele lor.

Au fost depuse cereri, sesizări? Ce a urmat?

Cereți autorităților locale nu comentarii, ci acțiuni pentru rezolvarea problemei. Povestiți și despre cum se mișcă lucrurile.

Cine conlucrează? Cine s-a implicat? Ce eforturi au fost făcute? Și dacă becurile aprinse noaptea pe străzile localității aduc lumină și pe fețele oamenilor?

Este interesantă și partea asta legată de cifre.

Ce lungime are rețeaua de iluminat stradal din localitatea voastră? Și, apropo, se măsoară în sute de metri sau în kilometri? Câte becuri sunt? Și cu ce se poate compara oare lungimea întreagă a străzilor iluminate din Moldova care era, acum câțiva ani, potrivit datelor oficiale, de aproximativ 3 mii de kilometri? E mai mare oare decât lungimea totală a frontierelor țării?

Aflați toate aceste amănunte și povestiți-ni-le în comentarii.

De ce am ales să începem această listă de verificare cu o situație legată cu iluminatul stradal din localitatea voastră? ne veți întreba.

Pentru că se potrivește minunat cu parabola aceea cu omul care căuta într-o noapte cheia pierdută sub un felinar aprins.

Un om caută ceva sub un felinar. Un trecător se apropie și îl întreabă: „Ați pierdut ceva?” „Da, cheia”. „Să vă ajut s-o căutați?”. Și după vreo jumătate de oră de căutări împreună, trecătorul îl întreabă pe omul din parabola noastră: „Sunteți sigur că aici ați pierdut-o?” „Nu, cred că am pierdut-o în altă parte, mai încolo, dar aici e mai multă lumină”.

Sigur că atât marile probleme, cât și reușitele cele mai răsunătoare se află, de cele mai multe ori, în altă parte, mai încolo. Dar ceea ce putem face noi în formatul care se numește „jurnalism comunitar” este să căutăm cheia în locurile și în localitățile cele mai apropiate de noi.

Acolo cunoaștem oamenii și îngrijorările lor. Acolo, cu ajutorul cuvântului scris, al cuvântului rostit sau al unei fotografii, al unui video difuzat putem schimba ceva în bine și putem readuce lumina pe o bucată de stradă și pe fețele oamenilor.

Iar de aici încolo putem să ne vedem de drum mai departe.

Ia să vedem ce alte parabole mai avem în traistă și ce puncte trebuie să bifăm în lista noastră de verificare.

„Într-o noapte, într-un sat a pornit o ninsoare grea. Dimineața, când copiii au văzut zăpada mai înaltă decât gardul, aproape cât casa, s-au adunat și și-au întrebat părinții: „Ce trebuie să facem acum?”

Și până să răspundă mama sau tata, un copil a spus: „O să se încălzească afară și atunci vom ieși”.

Alt copil a fost de acord: „Trebuie să așteptăm”. „Nu oprește nimeni primăvara”.

Al treilea a zis: „Dar ce frumos e afară! Să fotografiem toată zăpada din curte”.

După asta părinții i-au oprit: „Acum ascultați ce o să vă spunem noi”.

Copiii s-au pregătit să descopere marea înțelepciune. Dar tata s-a uitat în ochii lor, a oftat puțin și a spus: „Lopețile în mână și la treabă!”

Și care este învățătura aici? ne veți întreba.

Nouă ni se pare că asta este morala. Aici contează ceea ce funcționează cu adevărat, ceea ce mișcă lucrurile din loc. Adică acțiunea! Munca, lopata.

Nu câte aprecieri a acumulat zăpada. Nu ce audiență a avut transmisiunea clipului video în direct despre ninsoarea de afară. Și nu alte chestii mărunte și, în fond, mai trecătoare decât zăpada multă. Ci fapta.

Iar jurnalismul comunitar este o profesie de acțiune.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Acum putem să alegem împreună niște teme care vă pot ajuta atunci când vreți să mișcați lucrurile înainte în localitate.

Au unde se juca copiii?

„Dar noi unde să ne jucăm?”.

Cine sădește copacii? Cine-i taie? De ce se aprind miriștile?

Există aici bucate tradiționale și evenimente locale care să atragă turiști?

Putem face undeva fotografii, iar apoi – o plângere?

Ce eroi avem printre oamenii de alături?

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Fundal sonor: Horia Crețu

Secvențe audio: Formația „Noroc”

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”

„Casa mai multor primăveri”, de Alexandru Bordian, la Librăria din Centru a Editurii „CARTIER” | 14 aprilie 2022

11 aprilie 2022

Joi, 14 aprilie 2022, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Casa mai multor primăveri, de Alexandru Bordian, apărut la Editura CARTIER în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Alexandru Cosmescu, poet și filozof

Ion Buzu, poet

Valentina Șcerbani, scriitoare

Moderator: Em. Galaicu-Păun, redactor-șef al Editurii Cartier

„În cei peste 40 de ani de când comunic îndeaproape cu lumea artistică de la noi, e pentru prima oară când mi se întâmplă să întâlnesc un tânăr autor – Alexandru Bordian, reţineți acest nume pe care Casa mai multor primăveri îI scoate în faţă – ce refuză să ia cărţi cu împrumut, căutând să-şi facă rost, numai el ştie cum, de cele trebuincioase. Nu că romancierul nostru ar trăi într-o autarhie literară, din con-tra – istoric de formaţie, scrisul pare să-i fi intrat în sânge abia odată cu lecturile de mare clasă (Mario Vargas Llosa, Henry Miller, Milan Kunde-ra ş.a.), pe care şi le-a apropriat au fur et â mesure „lucrându-şi grădina”, fără să meargă pe mâna niciunui maestru. Scriere alertă, cu personaje care mai de care mai excentrice prinse într-un soi de carusel narativ, dar şi parabolă a lumii ca vointă (de putere! căci „puterea este cel mai bun loc de putrezit”) şi reprezentare (caleidoscopică & de lanternă magică) conţinându-şi propria parodie; un cu totul altfel de roman cu moldovence („Aici stau moldovencele, tolănite pe saltele. Aici se doarme şi se pocneşte din degete.”) ca pentru a-i da cu tifla lui Houellebecq („la şi tu o moldoveancă…”); nu în ultimul rând, iată un domeniu proprietate privată bine conturat în inima căruia autorul a reuşit să înalţe o „casă somptuoasă” – Casa mai multor primăveri pe care scrie, „cu litere măşcate”: SI PARLA BORDIANO!” (Em. Galaicu-Păun)

Alexandru Bordian (n. 18 iunie 1988, la Ocnița, Republica Moldova) este scriitor și jurnalist. A debutat cu romanul Casa Inglezi, Paralela 45, 2018, distins cu Premiul Municipal pentru Tineret (categoria Literatură) și Premiul revistei de proză și arte vizuale „Quadrat” pentru „cel mai bun debut al anului”. Tot în 2018, a fost nominalizat pentru premiul „Tânărul Prozator al Anului” în România și la Festival du Premier Roman din Chambery, Franța. Marius Chivu (în Dilema Veche) a inclus romanul Casa Inglezi în lista celor mai bune debuturi literare ale anului 2018 din România. Din 2018 Alexandru Bordian este jurnalist la Radio Europa Liberă.

Alexandru COSMESCU, filozof și poet. Cea mai recentă carte: Cine nu e mângâiat nu există, o antologie a generației 2000, împreună cu Anastasia Gavrilovici, Editura Cartier, 2021.

Ion BUZU, poet. Cea mai recentă carte: Realist și egal, apărută la Editura Charmides, 2021.

Valentina ȘCERBANI, scriiotaere. A debutat editorial cu romanul Orașul promis, Editura Tracus Arte, 2019.

Casa mai multor primăveri (roman), de Alexandru Bordian (Rotonda). Broșată, 136 pag. Preț: 29 RON/119 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe https://cartier.md/

Ebooks Cartier sunt pe iBooks sau pe https://cartier.md/

În Rotonda au mai apărut:

Hotel California (proza scurtă), de Constantin Cheianu

Dependența (roman), de Constantin Cheianu

Era lumină, era vânt (proză scurtă), de Mariana Codruț

Ard pădurile (roman), de Paula Erizanu

Margareta noastră (roman), de Dumitru Crudu

Pe contrasens, de Oleg Serebrian

Canon (roman), de Ghenadie Postolache

Idei și fantasme. Lecturi în hialin (eseu), de Adrian Ciubotaru

Realitatea ca hologramă (eseu), de Nina Corcinschi

Narațiuni ale erosului (eseu), de Nina Corcinschi

Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la “Cuvîntul”, deLaszlo Alexandru

Fete pierdute (eseu), de Alexandru Cistelecan

Punctul sensibil (eseu), de Vasile Popovici

China mea din viață și din cărți (eseu), de Tatiana Ciocoi

Cel care așteaptă (eseu), de Arthur Suciu

Prematur (poeme), de Miruna Vlada

Scrâșnetul dinților (poeme), de Șerban Axinte

Rupere de nori (poeme), de Marcela Benea

CARTIER | 8 aprilie, Noaptea cărților deschise: program prelungit, reduceri de 50 la sută, premiul Om de cuvânt

7 aprilie 2022

Editura Cartier a împlinit 27 de ani și o lună de război.

Cu această ocazie, vineri, 8 aprilie crt, în Librăriile Cartier va avea loc Noaptea Cărților Deschise, ediția a XIII-a. Cărțile Cartier se vor vinde la jumătate de preț (Librăria din Centru, bdul Ștefan cel Mare nr.126 și Librăria din Hol, str. București nr.68).

Librăriile vor avea un program prelungit: de la ora 9.00 până la ora 23.00.

Autori Cartier vor fi în librării pentru autografe, recomandări.

Scriitori de top vor recomanda cărți de raftul întâi.

Decernarea Premiului Om de Cuvânt. Omul de Cuvânt 2022 va fi ales din cei cinci finaliști în seara de vineri, 8 aprilie, la Librăria din Centru.

Nominalizări:

Viorica Ataman

Vitalie Ciobanu

Nina Corcinschi

Alexandru Cosmescu

Alina Purcaru

Laureații Om de cuvânt: Vladimir Beșleagă (2013), Maria Șleahtițchi (2014), Lucia Țurcanu (2015), Dorin Recean (2016), Eugen Lungu (2017), Mariana Jitari (2018), Vasile Romanciuc (2019), Victoria Cușnir (2020), Bogdan Crețu (2021).

Cărțile se vor vinde în limita stocului disponibil.

Puteți consulta lista cărților Cartier pe cartier.md

„Oportunități egale pentru toți și fiecare”: Centrul de Justiție Socială „ECHITATE”

5 aprilie 2022

„Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este un proiect realizat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” și Agenția pentru Dezvoltare Regională din regiunea transnistreană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, iar unul dintre beneficiarii acestui sprijin este și Centrul de Justiție Socială „ECHITATE”.

Centrul de Justiție Socială „ECHITATE” (CJSE) a fost creat în anul 2007, fiind reorganizat în anul 2019 în forma actuală de activitate. Preponderent, Centrul își desfășoară activitatea în Zona de Securitate Centru (raioanele Criuleni și Dubăsari).

Viziunea – Promovarea principiilor justiției sociale prin apărarea și revendicarea drepturilor și intereselor civile, economice, sociale și culturale în favoarea grupurilor dezavantajate și cu risc de excludere socială.

Misiunea – Acordarea asistenței juridice gratuite populației în cunoașterea și apărarea drepturilor și libertăților lor legitime.

Obiectivele:

Integrarea principiilor justiției sociale în politica de dezvoltare din Republica Moldova;
Apărarea Dreptul Omului ca interes util în comunitate în favoarea grupurilor dezavantajate şi cu risc de excluziune socială;
Participare la consolidarea democrației participative;
Prevenirea și combaterea corupției în RM.

Domeniile de intervenție – Revendicarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Zona de Securitate, în particular: dreptul la asistență juridică gratuită garantată de stat, respectarea dreptului de proprietate și moștenire, respectarea dreptului la asistență medicală și tratament calificat; Protecția socială a persoanelor dezavantajate și cu risc de excluziune socială prin acordarea consultațiilor juridice primare gratuite; Consolidarea integrității și diminuarea corupției în cadrul APL din Zona de Securitate; Cooperarea cu APL în diverse domenii de activitatea, în special consilierea și abilitarea juridică primară a reprezentanților APL, monitorizarea prestării serviciilor publice conform principiilor bunei guvernări: monitorizarea ședințelor consiliului local, monitorizarea achizițiilor publice, promovarea bugetării participative.

„Proiectul își propune să acorde suport pentru 18 tineri și tinere NEET care locuiesc în Zona de Securitate. În acest scop sunt planificate activități de sensibilizare a tinerilor NEET din 36 localități în cadrul „Caravanei profesiei”; activități de familiarizare cu agenții economici autohtoni în cadrul târgului vocațional „Profesia mea și eu mă mândresc cu ea” și motivare prin exemplu propriu în cadrul activității „De la mine pentru tine”. De asemenea vom colabora pe de o parte cu experții, care vor ajuta tinerii NEET să-și determine opțiunile vocaționale dar și cu entitățile specializate care să le ofere posibilitățile de dezvoltare profesională și încadrare în câmpul muncii. La finalul proiectului ne-am propus să obținem un rezultat ambițios – minim nouă tineri și tinere consiliați în identificarea unui loc de muncă cu semnarea contractelor de muncă conform legislației”, a menționat Directoarea de proiect, Maria Zugravu.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Îmbunătățirea serviciilor prestate tinerilor NEET din raionul Florești”: Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă

2 aprilie 2022

„Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este un proiect realizat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” și Agenția pentru Dezvoltare Regională din regiunea transnistreană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, iar unul dintre beneficiarii acestui sprijin este și A.O. ,,Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă”.

Asociația Obștească „Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă” a fost fondată la 3 octombrie 2019 și este o organizație neguvernamentală ce are drept scop promovarea şi facilitarea participării la nivel local a cetăţenilor, inclusiv a copiilor şi tinerilor, pentru a contribui la dezvoltarea unei societăţi civile bazate pe cetăţenie activă.

„Proiectul „Îmbunătățirea serviciilor prestate tinerilor NEET din raionul Florești” vine să sporească accesul tinerilor la servicii prin capacitarea și consilierea acestora. În acest proiect vom lucra cu 15 comunități din raionul Florești, vom identifica acei tineri care au dorința de a se dezvolta atât din punct de vedere financiar, cât și social. Principalul partener în acest proiect este Subdiviziunea Teritorială a Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă Florești, ce va lucra alături de alți actori și experți pentru identificarea mecanismelor și oferirea suportului necesar de integrare a tinerilor NEET în câmpul muncii, astfel asigurând dezvoltare socială și economică locală”, a menționat Dumitru Stoica, Director Executiv A.O. „Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă”.

„Motivul implementării acestui proiect „Îmbunătățirea serviciilor prestate tinerilor NEET în raionul Florești” este situația dificilă din regiune. În special, cea financiară a acestor tineri. Proiectul oferă oportunități de capacitare și formare, la fel va fi organizată și Cartografierea nevoilor tinerilor NEET, cât și lansarea unei metodologii de gestionare, ca într-un final tinerii ce sunt inactivi din punct de vedere economic, să fie direcționați către Subdiviziunea Teritorială a Ocupării Forței de Muncă Florești și încadrați cu succes în câmpul muncii”, a afirmat Alina Ciobanu, asistentă de proiect, membră A.O. „Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă”.

„Proiectul reprezintă un pilon pentru toți tinerii din raionul Florești, iar un rol important și un punct strategic bine gândit în acest proiect sunt coordonatorii locali și anume bibliotecarii din cele 15 comunități selectate, printre care mă regăsesc și eu. Noi vom fi acele persoane-pârghii dintre tinerii NEET și ANOFM, noi vom lucra cu acești tineri la nivel local și îi vom redirecționa către instituțiile responsabile. Consider că acest proiect este binevenit și pentru mine, astfel dezvoltându-mi capacitățile de muncă și cunoștințele în domeniul public”, a spus Tatiana Postoroncă, bibliotecară la Biblioteca Publică Teritorială s. Coșernița, Florești, participantă în cadrul proiectului.

„În acest proiect, DOFM, va oferi servicii de formare profesională prin intermediul cursurilor oferite la locul de muncă. Acest proiect se implementează în scopul identificării oportunităților educaționale și profesionale, prin diferite activități oferite de către DOFM și anume: activitatea de informare cu privire la profesii și specificul pieței muncii, ghidarea în carieră cât și diferite programe de testare prin intermediul cărora, tânărul este sfătuit ce potențiale profesii i se potrivesc. În acest sens, DOFM Florești va susține tinerii din raion în procesul de includere a acestora în câmpul muncii”, a menționat Irina Gusac, Șefa Subdiviziunii Teritoriale a Ocupării Forței de Muncă Florești, partener de proiect.

Proiectul „Îmbunătățirea serviciilor prestate tinerilor NEET în raionul Florești” este un proiect implementat de către Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă pentru o perioadă de 13 luni. Acest proiect cuprinde activități de îmbunătățirea serviciilor prestate tinerilor NEET de către DOFM și alte instituții la nivel local (cartografierea nevoilor tinerilor NEET, metodologie de gestionare a situației tinerilor în raionul Florești, sesiuni de instruire și aplicare a mecanismelor outreach) și, cel mai important, de sporire a accesului tinerilor la servicii prin capacitarea și consilierea acestora. În prezent Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă este în proces de elaborare a metodologie și de cartografiere a nevoilor tinerilor NEET.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Est-Europene sau al Suediei.