24.2 C
Chișinău
vineri, iulie 18, 2025

Medalii de argint și bronz pentru moldoveni la Campionatul European U-23

Sportivii din Republica Moldova au obținut medalii de argint și bronz la Campionatul European U-23 de lupte libere din orașul Skopje, Macedonia, desfășurat în perioada 17-23 mai 2021.

Nicolai Grahmez a fost la un pas de a obține aurul, devenind medaliat cu argint. Sportivul a luptat în categoria de 70 kg.

Și sportivul Radu Lefter vine acasă cu medalia de argint de la Campionatul European U-23 Seniori. Sportivul a luptat în categoria de 97 kg.

Erhan Gheorghe a fost medaliat cu bronz la Campionatul European U-23 Seniori. Sportivul a luptat în categoria de 92 kg.

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vernisează expoziția stradală „Scriitori din cronica Unirii”

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” are un nou sediu, primit de curând de la Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului din cadrul Cancelariei de Stat. Noul sediu se află pe strada Alexei Mateevici, nr. 79 (blocurile A, B, V, G). S-a considerat că cel mai potrivit moment de anunțare a intrării în noul sediu ar fi vernisarea unei expoziții, preconizată pentru săptămâna în care se marchează Ziua Internațională a Muzeelor.

Ziua Internațională a Muzeelor se sărbătorește începând cu 18 mai 1977 și urmărește scopul de a atrage atenția asupra unui segment important al culturilor naționale și al celei internaționale, asupra necesității ca domeniul muzeistic, o verigă esențială în dezvoltarea societății, în procesul schimbului cultural și colaborării pe plan internațional, să fie susținut de stat.

În contextul evenimentelor dedicate Zilei Internaționale a Muzeelor, pe data de 22 mai, sâmbătă, la ora 12.00, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vernisează expoziția stradală „Scriitori din cronica Unirii”, dedicată lui Constantin Stere, lui Alexei Mateevici, lui Pan Halippa și lui Ștefan Ciobanu. Strada Alexei Mateevici din Chișinău este plină de istoricitate, este un loc al memoriei noastre literare și culturale: aici au locuit mai mulți scriitori, între care Constantin Stere, Alexei Mateevici, Vasile Vasilache; tot aici s-a  aflat clădirea Sfatului Țării, unde s-a votat Unirea din 1918; pe această stradă s-a aflat, un timp, sediul Uniunii Scriitorilor din RSSM etc. 

La eveniment vor participa persoane oficiale, scriitori, muzeografi, prieteni ai muzeului.

Participarea la eveniment implică păstrarea distanței și purtarea măștii. Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră și a noastră! Expoziția va fi deschisă în perioada 22 mai – 21 iulie 2021.

Curatorii expoziției: Sergiu Stanciu și Vasile Malanețchi.

Universitatea Tehnică de Construcții București a relansat înscrierile pentru programele de Minor EU-CONEXUS

Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) are calitatea de membru fondator al EU-CONEXUS – Universitatea Europeană pentru Dezvoltarea Durabilă Inteligentă a Zonelor Urbane de Coastă, (link), împreună cu cinci universități din țări ale Uniunii Europene, respectiv Franța, Spania, Lituania, Croația, și Grecia, ulterior 3 universități s-au alăturat în calitate de parteneri asociați din Irlanda, Cipru și Germania. EU-CONEXUS este o inițiativă susținută de către Comisia Europeană, prin apelul European Universities – Erasmus Plus, care constituie o prioritate pentru dezvoltarea Spațiului European al Învățământului Superior și reprezintă o instituție transnațională de învățământ superior și cercetare științifică universitară, cuprinzând în total aproximativ 40.000 studenți, 5500 angajați, 34 facultăți și 65 grupuri de cercetare, care abordează din punct de vedere comprehensiv dezvoltarea urbană durabilă și inteligentă a zonelor de coastă. Obiectivele EU-CONEXUS sunt crearea de programe de studii comune, internaționale, competitive, multidisciplinare, dezvoltate împreună cu parteneri din industrie, in care studenții să aibă posibilitatea de a participa în mobilități si stagii, dezvoltarea de proiecte de cercetare cu impact social și dezvoltarea de politici publice conexe problematicilor zonelor de coastă, dezvoltarea unui campus interuniversitar virtual comun pentru comunitatea academică, extinderea cooperării internaționale și a parteneriatului cu actorii socio-economici.

Domeniile de studiu pe care le oferă EU-CONEXUS își propun să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonelor de coastă şi abordează un sector economic prioritar al Uniunii Europene: Blue Economy. Până în prezent, cel mai mare succes a constat în dezvoltarea programelor de studii universitare de specializare secundară la nivel de licență «Minor EU-CONEXUS», oferite în limba engleză, o inovație în învățământul superior din multe țări europene și deocamdată unice în acest format. Programele reprezintă o oportunitate pentru studenți de a-și construi un traseu academic propriu si flexibil, internațional, multidisciplinar și de a-și dezvolta competențe necesare în domenii precum Blue Economy și Coastal Engineering. Cele două programe de Minor (link) în care participă cadre didactice și studenți din EU-CONEXUS sunt Coastal Development and Sustainable Maritime Tourism – coordonat de UTCB și Blue Economy and Growth – coordonat de UCV.


Un program de Minor (numit și „specializare secundară”) reprezintă un set de cursuri și aplicații, propuse de una din cele șase universități fondatoare EU-CONEXUS, pe care studenții le pot alege pentru a completa sau suplimenta programul lor principal de studii de licența. Pentru a obține un Certificat de Minor EU-CONEXUS studenții trebuie să acumuleze 30 de credite europene transferabile (ECTS), urmând  cinci cursuri pe parcursul a trei semestre, de la cel puțin trei universități diferite din alianță. UTCB are o contribuție importantă și consistentă în cadrul acestor programe de Minor, lansate în semestrul II din anul universitar 2020-2021, prin coordonarea generala a unuia dintre cele doua Minors menționate si prin coordonarea  direcțiilor de studii Ocean Energy și Coastal Engineering. La oferta totala de zece cursuri propuse de UTCB contribuie 45 cadre didactice, cu intervenția în anumite cazuri si a unor experți externi, parteneri socio-economici ai UTCB. Cursurile sunt parte a planului de învățământ al specializării de Inginerie civila cu predare în limba engleză de la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din UTCB,  iar informații despre cursuri pot fi găsite pe site-ul universității.    

Programele Minor au avut succes în comunitatea EU-CONEXUS, 245 de studenți înscriindu-se la primul appel la cursurile oferite de consortiu în semestrul de primăvară al anului universitar 2020 – 2021, dintre acestia 51 sunt studenți UTCB. La cursurile propuse de UTCB s-au înscris in total 146 de studenți din cadrul consorțiului. În sprijinul acestora a fost dezvoltat un sistem de mentorat între studenți («buddy»), iar în luna februarie UTCB a organizat Welcome Day pentru a marca începerea cursurilor și a crea un spațiu de cunoaștere și interacțiune între toți studenții din alianță înscriși la programele noastre. UTCB a propus un test de evaluare a competențelor de limba engleză, test care a fost acceptat la nivel de alianță EU-CONEXUS, permițând analiza progresului lingvistic al studenților care urmează cursurile Minor. În această perioadă se derulează înscrierile la nivel de alianță pentru semestrul din toamnă al programelor de Minor iar criteriile de selecție constau în media studenților, motivația, competența lingvistă, experiența Erasmus Plus și implicarea în activități extrașcolare.

Mobiasbanca – OTP Group S.A. | Excursie la muzeu în podcast-ul #ArtaAcasă

Când ai vizitat ultima oară un muzeu? Cum această întrebare te-a pus pe gânduri, Mobiasbanca – OTP Group S.A. s-a gândit să-ți vină în ajutor.

De Ziua Internațională a Muzeelor, Mobiasbanca – OTP Group S.A. lansează podcast-ul #ArtaAcasă. O introducere sonoră în expoziția permanentă a Muzeului Național de Artă al Moldovei – Colecţia de Pictură Naţională.

O colecţie valoroasă cu peste 3000 de opere ai celor mai reprezentativi artişti – de la marii creatori şi întemeietori ai şcolii basarabene: Vladimir Ocuşco, Pavel Piscarev, Dumitru Sevastianov, Auguste Baillayre, Eugenia Maleşevschi, Valentina Rusu Ciobanu, Mihai Grecu, Igor Vieru, Ada Zevin, Eleonora Romanescu, Mihail Petric, Glebus Sainciuc, ș.a. până la generaţia actuală de artişti plastici: Mihai Ţăruş, Vladimir Palamarciuc, Simion Zamşa, Genadie Tâciuc, Igor Svirnei ş.a.

Marile muzee europene, inclusiv cele din Moldova, fiind închise pentru public anul trecut, au compensat lacunele prin colecții de fotografii din arhivă, tururi virtuale cu posibilitatea vizualizării depline a sălilor sau înregistrări video în care pot fi admirate mii de opere de artă.

Podcast-ul #ArtaAcasă este o alternativă actuală de contemplare a artei.

Vocea caldă a ghidului te va întâmpina cu binețe, la intrarea în muzeu, lăsându-ți libertatea să hoinărești printre operele de artă și să privești lumea prin trăirile marilor pictori ai artei naționale.

Apasă play și scufundă-ți imaginația în arta muzeală!

Materialul este realizat de către Mobiasbanca – OTP Group în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al Moldovei, în baza unei prietenii de lungă durată. Excursia audio celebrează Ziua internațională a Muzeelor organizată anual în data de 18 mai, având intenția de a promova și susține îndemnul #ArtaAcasă.

Cele mai vechi și cele mai noi muzee din Republica Moldova

Ziua Internațională a Muzeelor este sărbătorită anual la data de 18 mai și are ca scop promovarea muzeelor din întreaga lume, dar și sporirea interesului cetățenilor pentru cultură. În acest context, am realizat o listă cu cele mai vechi, dar și cele mai noi muzee de la noi din țară.

Conform „Registrului Muzeelor din Republica Moldova”, la noi în țară există 125 de muzee, observăm că din listă sunt excluse: „Muzeul raional de Istorie și Etnografie din Călărași”, cu numărul 85, „Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași”, cu numărul 116 pe listă, iar cu denumirea „Închis radiat” sunt numerele 102, 103. Analizați lista muzeelor AICI. Multe dintre ele au chiar aceeași denumire, dar sunt amplasate în diferite localități.

Printre cele mai vechi muzee din Republica Moldova sunt:

Anul 1889

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

sursă – muzeu.md

Anul 1939

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

sursă – agora.md

Anul 1958

Muzeul Ţinutului Cahul

sursă – primariacahul.md

Anul 1960

Muzeul de istorie şi etnografie, mun. Bălţi

sursă – istoria.md

Anul 1961

Muzeul de istorie şi etnografie, or. Tvardiţa, Taraclia

Anul 1965

Muzeul Național de Literatură „M. Kogălniceanu”

sursa- Facebook

Iar printre cele mai noi apărute muzee din Republica Moldova sunt:

Anul 2019

Muzeul de Istorie și Etnografie, Vadul lui Vodă

sursă – ro.wikipedia.org

Anul 2018

Muzeul de Istorie și Etnografie Crihana Veche, Cahul

Muzeul Etnografic „Leagănul Veșniciei”

sursă – Facebook

Anul 2017

Muzeul de etnografie din s. Cania, Cantemir

Muzeul Casa Memorială Dumitru Matcovschi

Mai multe informații despre funcțiile și obiectivele muzeelor, patrimoniul muzeal, administrarea muzeelor, structura organizatorică, finanțarea activității muzeelor și alte lucruri importante referitoare la acest subiect, găsiți în Hotărârea Nr. 604 din 12.08.2020 pentru punerea în aplicare a Legii muzeelor nr. 262/2017.

ANIMAȚIE | CONSILIUL RAIONAL DE PARTICIPARE CAHUL: PARTICIPAREA CETĂȚENEASCĂ

Participarea este ceea ce îl transformă pe un OM dintr-un simplu locuitor într-un CETĂȚEAN.

Sigur că se poate trăi și fără asta, dar, așa cum au spus înaintașii noștri, nu merită.

Să ajuți un om. Să susții o cauză. Să înaintezi o petiție. Să te implici într-un proiect. Să oferi un exemplu, ca acesta să fie urmat și de alții…

Există, probabil, un număr fără sfârșit de moduri de participare cetățenească la viața unei localități.

Toate însă au ceva în comun: contribuie la dezvoltarea comunității și le oferă cetățenilor care se implică un sentiment de împlinire.

Iată câteva domenii în care cetățenii și autoritățile din raionul Cahul schimbă în bine, cu eforturi comune, starea de lucruri: 

  • Amenajarea și salubrizarea localităților
  • Serviciile de aprovizionare cu apă potabilă
  • Inițierea unor piețe locale
  • Menținerea trotuarelor
  • Proiecte de incluziune socială
  • Funcționarea serviciului de transport public
  • Crearea și înregistrarea unor branduri economice
  • Promovarea unor politici de stimulare a antreprenoriatului local

Iar un alt exemplu din care se inspiră deja mai multe raioane din republică este Platforma online de participare civică Pro-POLIS, creată de Consiliul Raional de Participare Cahul. Pe această platformă sunt raportate problemele publice locale și sunt găsite soluții.

Iar partea cea mai frumoasă în toate aceste inițiative de participare civică este că aici este loc pentru FIECARE.

Fiindcă fiecare dintre noi își dorește condiții de viață mai bune.

Localități frumoase și curate.

Educație de calitate.

Servicii publice la cele mai înalte standarde.

Toate acestea se împlinesc atunci când LOCUITORII devin CETĂȚENI.

Această animație este realizată în cadrul proiectului „Consiliul Raional de Participare Cahul – platformă pentru un proces decizional transparent”, implementat de IP CRAION CONTACT-Cahul, cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

Opiniile exprimate în animație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

Animație produsă de Asociația „URMA ta”.

5 modalități prin care autoritățile pot susține familiile cu copiii

Oferind părinților care lucrează timpul și sprijinul de care au nevoie pentru a avea grijă de copiii lor, adoptând politici prietenoase familiilor la locul de muncă – precum aranjamentele flexibile de lucru  și asigurând cât mai multe servicii calitative de îngrijire a copiilor – contribuim la bunăstarea fiecărei familii.

De Ziua Internațională a Familiei, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) face apel către autorități să implementeze măsuri care să sprijine familiile cu copii, prin: 

1. Oferirea unei flexibilități mai mari pentru părinți în alegerea duratei concediului de îngrijire a copilului. Reforma concediului de îngrijire a copilului trebuie să ofere maximă libertate părinților să decidă care este perioada acestuia. În acest sens, sistemul trebuie să ofere flexibilitate și trebuie să acomodeze opțiunile părinților pe întreg spectrul de opțiuni: de la acei părinți care doresc o perioadă mai scurtă a concediului (mai bine plătit și oferirea serviciilor adecvate de creșă), la părinții care preferă o perioadă mai îndelungată (care va presupune plăți mai mici). La baza grilei de opțiuni ar putea sta o formulă de calcul care ar determina valoarea indemnizației în baza a câteva elemente: (i) dacă părinții sunt sau nu asigurați, (ii) perioada concediului de care va beneficia mama, (iii) perioada concediului de care va beneficia tata. Grila de opțiuni urmează să fie negociată și agreată la începutul concediului cu ambii părinți.

2. Aprobarea unui program de extindere a serviciilor de creșă.  Amintim că, în noiembrie 2018 au fost probate amendamente la Codul Educației, prin care (i) s-a modificat vârsta de încadrare a copiilor la creșe (0-2 ani) și la grădinițe (2-6/7 ani) şi (ii)s-a decis asupra faptului că Guvernul va elabora și aproba Programul de extindere a serviciilor de creșă, până în 2020. Potrivit ultimelor date oferite de BNS, în 2019, în medie, doar 22,5% din numărul total al copiilor de 1-2 ani erau încadrați în instituțiile de educație timpurie. Rata mică de acces la serviciile de educație antepreșcolară este determinată de numărul limitat de locuri la creșe sau creșe – grădinițe, de condițiile de activitate ale acestor instituții, de repartizarea în profil teritorial etc., ceea ce face dificilă încadrarea sau revenirea părinților, în special a mamelor, în câmpul muncii.

3. Modificarea cadrului legal pentru a încuraja deschiderea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori. În urma consultării cadrului legal național specific domeniului, dar și a experienței internaționale, se propun patru opțiuni ce vin să asigure un echilibru între necesitățile persoanelor angajate ce au copii mai mici de 3 ani și ale angajatorilor, și anume: (i) crearea unui regimul special, opţiune ce prevede fie înfiinţarea unui centru cu program parţial de activitate, fie crearea unui serviciu; (ii) fondarea unei persoane juridice noi; (iii) finanțarea serviciilor de creșe, opţiune ce include fie oferirea tichetelor 4 de creşă, fie finanţarea prin aplicarea modelului „1+1” și (iv) stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.

4. Implementarea măsurilor de încurajare a ambilor părinți să beneficieze de concediul de îngrijire a copilului. Aceasta ar fi posibil prin: (i) aplicarea „cotei pentru tați” (father’s quota), politica ce rezervă exclusiv tatălui o anumită perioada din concediul parental, care nu este transferabilă (dacă tatăl nu o utilizează, atunci familia pierde perioada respectivă) și (ii) oferirea suplimentelor financiare acelor tați, care ar dori să prelungească durata concediului parental, mai mult decât perioada minimă prevăzută.

5. Introducerea în cadrul legal a modalităților de asigurare a aranjamentelor flexibile de muncă. O analiză a decalajelor de gen pe piața muncii arată că doar jumătate dintre angajați consideră că au un program flexibil de muncă. Totodată,  în opinia angajatorilor, șase din zece femei angajate întâmpină dificultăți în realizarea sarcinilor de serviciu din cauza responsabilităților casnice. Ponderea este de zece ori mai mică în cazul bărbaților (6,3%). Practica internațională indică asupra mai multor scheme de grafic flexibil de muncă care vin să faciliteze asigurarea accesului egal la beneficiile de pe piața muncii, indiferent de gen, vârstă, statut etc.

În fiecare an, pe 15 mai, este marcată Ziua Internațională a Familiei. Obiectivul principal al zilei este de a sublinia importanța familiilor în societate, de a conștientiza problemele cu care se confruntă acestea şi de a spori cunoaşterea proceselor sociale, economice și demografice care le afectează. În cadrul acestei zile, sunt promovate valori precum toleranţă, respectul, empatia, împărţirea sarcinilor casnice şi combaterea tuturor formelor de violenţă în familie.

Galina Belei, psiholog: Familia este primul grup social cu care interacționează copilul

Ziua Internațională a Familiei este marcată anual la data de 15 mai și are ca obiectiv promovarea virtuților și evidențierea importanței familiei. În acest context, am discutat cu psihologul Galina Belei despre rolul familiei contemporane în viața copilului. Despre educația în familie, conflictul între generații, dar și despre ce înseamnă familia contemporană, vedeți în acest interviu.

Cum influențează educația în familie asupra viitorului copilului?

Educația multilaterală a copiilor, pregătirea lor pentru viață constituie sarcina principală pe care o realizează societatea și familia.  Familia este primul grup social cu care interacționează copilul, părinții fiind primii educatori și, de fapt, intervențiile parentale în educația copilului joacă un rol primordial în dezvoltarea personalității. Iar strategiile educaționale greșite afectează nu doar copilul în creștere, dar se răsfrânge negativ și asupra acțiunilor, modului de viață în viitor.

Cine trebuie să se implice mai mult în educația copilului, mama sau tatăl?

Atunci când vorbim despre educație, nu putem dispersa sau mai bine zis, distribui funcțiile părinților, ambii trebuie să se implice în mod egal în educația copilului. Foarte important este ca părinții să înainteze cerințe unice față de copii și să-i trateze în mod egal pe toți. E bine ca părinții să știe că ei sunt un model pentru urmașii lor și atunci când stabiliți în familie niște reguli, ele neapărat trebuie să fie respectate de către toți membrii din familie.

Ce trebuie să cunoască obligatoriu din familie un copil?

„Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viața; de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i”, spunea Aristotel.

Renumita expresie „Cei șapte ani de acasă” cuprinde în primul rând codul bunelor maniere cu acel „set” de valori specifice familiei de unde vine copilul. Normele de conduită în societate vor fi respectate, dacă părinții au „semănat” cu dragoste aceste valori.

Prin ce se deosebește familia contemporană de cea cu o gândire mai învechită?

Oare ce ar însemna familie contemporană? Care ar fi diferența dintre aceste două categorii? În opinia mea, indiferent de categorie, la baza unei educații „bune” stă un părinte responsabil de personalitatea în devenire, care v-a crea condiții optime de dezvoltare și v-a susține copilul. Dacă familia contemporană = democrația, atunci părinții trebuie să cunoască care sunt principiile democratice, ca nu cumva democrația să se egaleze cu anarhia. Atunci când vorbim despre o familie cu gândire învechită, presupun că e familia care are la bază o gamă largă de stereotipuri și prejudecăți, care influențează negativ și stagnează/ încetinește progresul copilului.

Cunoaștem că familia are mai multe funcții sociale și biologice. În ce măsură mai este respectată funcția de socializare în familia contemporană?

În 15 ani de experiență în domeniul pedagogiei, pot să menționez cu certitudine, că problema numărul unu atât al copiilor cât și a maturilor a fost și rămâne ATENȚIA. Cel mai des, în cadrul consilierilor psihologice, este discutat anume acest subiect. Copiii duc lipsă de comunicare în familie, deseori plâng că au uitat când ultima dată și-au îmbrățișat părinții, deoarece mulți sunt plecați peste hotare sau petrec foarte multe ore la lucru, iar atunci când se întorc de la serviciu, copiii deja dorm. O altă capcană este „rețelele de socializare”, în care se pierd atât tinerii cât și persoanele mature. Aceasta fură din timpul prețios pe care părinții ar fi bine să-l dedice copiilor: să se joace cu ei, să le povestească, să discute pe diverse teme de care sunt preocupați copiii, și cu siguranță, părintele va putea să-i ofere un răspuns mai adecvat la o întrebare care-l frământă, astfel copilul nu va căuta răspuns din alte surse: internetul, gașca etc.

Ce practici ar trebui să excludă părinții din procesul de educație a copiilor?

Cu siguranță, violența cu toate formele ei grave, este cea mai incorectă strategie de educare a copiilor. De asemenea, e bine să nu promiteți ceea ce nu puteți realiza, să nu cereți mai mult decât ați oferit, fiți un exemplu pentru copii, iar rezultatul o să-l vedeți în timp.

Care sunt metodele prin care un părinte poate evita un conflict între generații cu copilul său?

În evoluţia copilului apar perioade de criză în care conflictele dintre părinţi şi copii se acutizează. Una dintre cele mai critice şi hotărâtoare perioade pentru conturarea personalităţii viitorului adult este etapa adolescenţei. Tânărul aflat în faza de trecere de la copilărie la maturitate, se confruntă adesea cu atitudini parentale contradictorii. Multe lucruri pe care el le doreşte îi sunt interzise pentru că „este prea mic”, iar altele trebuie să le facă singur pentru că „este deja mare”. Când relaţiile dintre părinţi şi copil se deteriorează, vina este atribuită uneia sau alteia dintre părţi, în majoritatea cazurilor părinţii aşteptând din partea adolescentului nişte atitudini care nu au fost învăţate în grupul familial.

Metodele sunt foarte simple: ascultați-l, auziți-l, aveți răbdare, susțineți-l în momentele dificile, nu-l abandonați în momentul când îi este dificil să ia o decizie, iertați-i unele eșecuri/ greșeli. Și cu siguranță conflictele vor diminua sau chiar vor dispărea de la sine. În familia unde dragostea este necondiționată, conflictele chiar dacă apar, au o nuanță constructivă.                                                 

Cum trebuie să reacționeze părintele când copilul greșește?

„Noi cei mari,

uităm adesea că am fost copii.

Și lucrul acesta ar trebui să ni-l aducem

aminte, mai ales când ne găsim

în fața copiilor”, Alexandru Vlăhuță.

În primul rând, de cele mai dese ori, învățăm din propriile greșeli, iar copiii cu atât mai mult, deoarece lipsește experiența. Părintele ar fi bine să evalueze, analizeze greșeala comisă de copil și cu calm să discute acest subiect (cauze, consecințe și soluții).

Care sunt pilonii ce stau la baza formării unei familii fericite?

1. Dragostea;

2. Credința/ Încrederea;

3. Respectul și compasiunea;

4. Ajutorul reciproc, empatia.

Nina Chirița, despre învățământul din perioada sovietică

La cei 89 de ani Nina Chirița își amintește cu drag de anii de studenție din perioada sovietică.  În anul 1955 a absolvit „Școala de Vinificație și Viticultură” din Chișinău cu specialitatea agronomie. Iar în acest interviu ne-a povestit cum se desfășura procesul educațional în acele timpuri.

Cum ați decis că vreți să studiați la această instituție?

Eu sunt din Ungheni și când am terminat șapte clase trebuia să mă gândesc unde vreau să studiez mai departe. Am vrut să învăț zece clase, dar tatăl meu nu a fost de acord. Sora mea mi-a spus că la Chișinău este această instituție și am decis să merg acolo. Am învățat patru ani și apoi a trebuit să întăresc diploma doi ani de zile și am lucrat pe specialitate în satul Romanovca, raionul Leova.

După ce ați lucrat acești doi ani care erau obligatorii, ce a urmat?

Eram căsătorită atunci și soțul meu lucra în domeniul cinematografiei și fiind îndrumată de el, am lăsat specialitatea de agronomie și lucram în montaj. Acolo reporterii filmau, developau pelicula și apoi noi montam așa cum dorea regizorul. Iată așa am lucrat 32 de ani la televiziune. Fiind la pensie am mai lucrat cinci ani grădinar și acum mă odihnesc.

Școala de Vinificație și Viticultură” din Chișinău, 30.05.1952

Care a fost procesul de admitere la instituția pe care ați absolvit-o?

Trebuia să dăm examene de intrare la patru obiecte dacă țin minte bine, era la  matematică, biologie și aveam noi un obiect denumit „constituția” pe atunci. A doua zi mergeam să vedem lista cu cei care au trecut examenul și au fost acceptați și cei care nu au trecut. Era greu să intri și din cauza că erau 15 persoane pentru un loc și în primul rând erau acceptate persoanele de la casa de copii. Eu cred că posibil am fost acceptată din cauza că suntem șase copii în familie.

Cum se comportau profesorii cu studenții?

Această instituție era a statului și profesorii erau controlați. Erau profesori buni, nu ne supărau pe noi niciodată și ne înțelegeau. Ei erau de serviciu și veneau la cămin pentru ca să ne controleze, să vadă dacă eram în camerele noastre.

Toată grupa la practică în parcul Valea Trandafirilor, 01.08.1955

În ce limbă ați studiat?

Am intrat să învăț în limba moldovenească pe atunci, dar nu erau profesori la aceste obiecte care se predau în această limbă. Toate obiectele le-am studiat în limba rusă și am ajuns în cursul patru toți „ruși”. Așa era atunci și am finalizat studiile până la urmă în limba rusă.

Care cursuri erau mai grele?

Toate sunt grele dacă nu vrei să înveți, dar noi ne străduiam să învățăm, deoarece acolo ne hrăneau, ne îmbrăcau și eram recunoscători pentru asta. De asemenea, primeam și 140 de ruble „stipendie”  sau bursă, cum se numește acum.

Nina este cea din partea stângă, ea împreună cu prietena ei sunt îmbrăcate în „șinele”.

Cum arăta uniforma studențească?

Uniforma era formată dintr-o rochie neagră cu guler alb și haina mai groasă care se aseamănă cu un palton erau numite „șinele”. Și toate fetele le dădeau la croitor pentru a le face pe mărimile lor, deoarece le primeau de mărimi mari. Eu aveam un croitor în Ungheni la care mergeam mereu să-mi fac uniforma după mărimile mele. Băieții aveau cămașă albă, curea și pantaloni negri. Ei tot primeau mărimi mari, pentru că exista o singură mărime pentru toți, dar ei puteau să le îmbrace și largi așa cum erau unii. De asemenea, tot ei ne ofereau și lenjeria și încălțămintea.

Fetele în uniforma studențească. Nina Chirița este a doua din rândul de sus.

Exista cantină la voi? Unde mâncați?

Ospătărie aveam, mergeam de trei ori pe zi și mâncam gratuit acolo.

Care este cea mai plăcută amintire din anii de studenției?

Colectivul era tare bun, mergeam împreună în parcul de lângă instituției, mai ales înainte de examene, și unul citea iar ceilalți ascultau sau dormeau (zâmbește). Învățam împreună și după examene plecam în vacanță.

Fotografii: Arhivă personală

„CARAVANA BUNELOR PRACTICI”: faptele bune rămân

O „Caravană a bunelor practici” s-a desfășurat în această primăvară în trei raioane, beneficiare ale Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă – Cahul, Căușeni și Soroca.

Emoțiile, provocările și bucuriile împărtășite de către cele 27 de echipe comunitare în cele trei zile de caravană vor rămâne încă mult timp în inimile oamenilor și localităților, așa cum au mărturisit participantele și participanții la acțiune. Ceea ce este însă mai important este faptul că aceste reușite comune rămân de acum încolo spre folosința copiilor, adolescenților, femeilor și bărbaților de aici ca o contribuție valoroasă la îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor mai vulnerabili cetățeni.

„Caravana bunelor practici” a prezentat, în regim online, succesele proiectelor comunitare realizate prin Programul de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă, componentă a Proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, care a fost implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.  

Iar cele 27 de comunități care au prezentat propriile dovezi că „faptele bune sunt molipsitoare”, împărtășind și multiplicând mesajul Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă „INSPIRĂ și pe ALȚII!”, conturează o hartă vie, un ghid de acțiune pentru toată lumea: Alexanderfeld, Andrușul de Sus, Borceag, Brânza, Chioselia Mare (s. Frumușica), Huluboaia, Manta, Vadul lui Isac și Zârnești din raionul Cahul, Baccealia, Cârnățeni-Noi, Ciuflești, Coșcalia, Fârlădeni, Hagimus, Opaci, Plop-Ştiubei, Taraclia, Tocuz și Ucrainca din raionul Căușeni, și Bădiceni, Bulboci, Ocolina, Rublenița, Vasilcău, Volovița și Zastânca din raionul Soroca.

Bineînțeles, că o consemnare a acestei „Caravane a bunelor practici”, găzduită pe rând de către cele trei raioane, după cum urmează: Soroca, Căușeni și Cahul, nu poate dezvălui toate fațetele întregului efort depus împreună timp de aproximativ doi ani de echipa Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă, de partenerii săi internaționali și de comunitățile beneficiare ale Programului de Granturi Mici care și-a propus drept scop „Îmbunătățirea calității vieții oamenilor prin participare incluzivă, mobilizare comunitară și șanse egale pentru fiecare”, însă câteva cifre, observații și mărturii pot ilustra impactul acestor activități asupra comunităților, membrilor și membrelor acestora.

27 de echipe comunitare, care au întrunit în total 410 femei și 244 de bărbați, au reușit să depășească riscurile, s-au mobilizat și au ajuns până la etapa finală de realizare a proiectului, iar multe dintre aceste echipe au decis să continue activitățile și după încheierea finanțării granturilor, obținând suport din partea autorităților locale, sectorului privat, grupurilor de inițiativă și acțiune locală, cetățenilor.

Multe dintre cele 27 de localități care au beneficiat de granturi mici în cadrul acestui program au realizat pentru prima oară un proiect de mobilizare comunitară, demonstrând că este posibil, că „ochii sperie, iar mâinile bucură!” și că „am reușit să facem mai mult decât ne-am propus”.

„Chiar de la bun început grupul nostru de inițiativă a fost unul incluziv”.

„Am reușit să facem dintr-o gunoiște neautorizată un loc de agrement frumos”.

„Odată cu iluminarea parcului s-au luminat și fețele sătenilor noștri”.

„Relația dintre autoritățile locale și cetățeni a devenit mai apropiată, mai transparentă, pentru că în toate cele 27 de comunități beneficiare ale Programului s-a desfășurat „Săptămâna transparenței”.

„Aleea siguranței, ce leagă două dintre satele noastre, a adus siguranță, iar succesul s-a bazat pe parteneriate”.

„Am reușit să trecem de la neîncredere la curaj, după ce am pășit mai multe praguri și am bătut la mai multe uși”.

„Am identificat nevoile cetățenilor printr-un chestionar online și considerăm că această metodă de consultare este eficientă și o vom aplica și în continuare”.

„Echipele au crescut lidere și lideri noi, care la rândul lor acum implementează alte proiecte comunitare”.

„Am devenit partenerii egali ai autorităților publice locale și ne-am înregistrat la consiliul local ca parte interesată”.

„Facem bine doar împreună!”

„Atâta timp cât în satele noastre sunt asemenea oameni, avem viitor”.

„Energiile nasc sinergii”.

Pe parcursul Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” a abordat constant următoarele aspecte:

• Echipele comunitare devin vizibile, fiind capacitate și împuternicite să acționeze în calitate de agenți care promovează politici incluzive și buna guvernare la nivel local;

• Echipele comunitare implică cetățenii în luarea deciziilor la nivel local și schimbă percepțiile publice asupra rolului femeilor și bărbaților în viața comunității și în administrația locală;

• Echipele comunitare fac schimb de experiență și bune practici pentru a identifica sinergii.

Acest articol a fost elaborat în cadrul Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă, componentă a Proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, care a fost implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor și finanțatorilor.