7.2 C
Chișinău
marți, septembrie 28, 2021

Kompot – primul podcast din diasporă

Dorina Baltag și Ana-Maria Eftodi sunt co-producătoarele podcastului Kompot, primul podcast din diasporă. Ele fac parte din comunitatea „Noroc Olanda” care pe parcursul anilor a dezvoltat mai multe proiecte, Kompot fiind cel mai recent.

Dorina Baltag locuiește în Regatul Țărilor de Jos din 2009, este fondatoarea comunității Noroc Olanda și activează în mediul academic universitar. Dorina este nomad academic, cercetătoare pe subiecte de diplomație europeană la Institutul de Diplomație și Guvernanță Internațională la Londra.

Ana-Maria este un nomad digital care a avut ocazia să își schimbe „cuibul” de mai multe ori în ultimii 9 ani, perindând prin 5 țări din Europa. Fiind o fire creativă într-o continuă căutare de sine și noi modalități de exprimare, activează în calitate de visual designer și creatoare de conținut, inclusiv în cadrul Noroc Olanda.

Povestiți-ne un pic despre comunitatea „Noroc Olanda”?

Dorina: Noroc Olanda s-a conturat în calitate de grup de inițiativă în 2012 în Regatul Țărilor de Jos. În primii ani de activitate, ne organizam cu scopul de a dinamiza comunitatea de moldoveni stabiliți aici cu traiul permanent sau temporar și de a promova R. Moldova olandezilor prin exemple poizitive. Multe din activitățile comunității noastre au devenit cunoscute atât în diasporă cât și acasă: în palmaresul de activități se enumără evenimente marca Noroc Olanda precum Mărțișor Călător unde am confecționat sute de mărțișoare alături de prieteni, parteneri, soți și soții de alte naționalități iar apoi le-am distribuit locuitorilor orașelor Haga, Amsterdam, Haarlem, Rotterdam și Maastricht; sau Taste of Moldova (Gustul Moldovei) prin intermediul cărora participăm la festivaluri socio-culturale internaționale și promovăm diverse tradiții și articole moldovenești, de regulă, confecționate manual. Cu timpul noi am conștientizat că cea mai importantă resursă a țării sunt oamenii și în ultimii ani am dezvoltat tot mai multe proiecte cu și despre oamenii țării. Printre cele mai recente sunt conversațiile în format online, Sofa Talks, unde, într-o atmosferă relaxantă, la un pahar de ceai, purtăm discuții tematice sincere pe diverse subiecte interesante și de interes comun cu invitații noștri, și, din aprilie 2021, am lansat podcastul Kompot.

Cum a apărut ideea de a crea podcastul KOMPOT?

Dorina: Noroc Olanda este în primul rând despre oameni și comunitate, iar ideaa unui podcast care să creeze o punte de legătură între oameni (diaspora, dar și cei de acasă), să faciliteze acel schimb de idei, cunoștințe și know-how-uri, ne-a surâs mai ales în an de pandemie când distanțele dintre oameni deveneau tot mai mari.

Ana-Maria: În echipa noastră sesiunile de brainstorming sunt la ordinea zilei. Ideea podcastului a fost una spontană, acceptată imediat în echipă pentru că oferă un format versatil și accesibil de distribuire a informației, și, în același timp, se aliniază armonios cu toate activitățile și scopurile comunității noaste. Este și un produs care devine tot mai popular în ultimul timp, datorită faptului că este o metodă extrem de comodă de a consuma și distribui informație.

De ce ați ales această denumire: KOMPOT?

Dorina: Cercetătoarea din mine întotdeauna făcea notițe la subsol despre teoria „melting pot” și „efectul pizza” din studiile pe migrație. Pe scurt, teoria melting pot (topitului unui vas/ceaun) susține că, la fel ca metalele topite împreună la căldură mare, topirea împreună a mai multor culturi va produce un nou material, unul care are o forță mare și alte avantaje combinate. Iar efectul pizza –  este procesul de îmbrățișate mai amplă a elementelor culturii unei națiuni și apoi reimportate în cultura lor de origine. Așadar pentru mine, Kompot, însumează și melting pot și efectul pizza când mă gândesc la moldoveni, Moldova, migrație.

Ana-Maria: Din toate opțiunile de branding pe care le-am avut, cu acesta am rezonat cel mai mult, fără a fi prea ancorată în studii pe migrație, dar din motive de identitate a unui nomad digital. Pentru că, aidoma unui compot, în care se amestecă diverse fructe pentru a obține acel gust autentic și bogat, Kompotul nostru cuprinde în sine o diversitate mare de subiecte abordate și invitați, iar fiecare dintre aceștia oferă podcast-ului autenticitate, diversitate și-i adaugă un „gust” moldovenesc.

Ce reprezintă în general ideea acestui podcast?

Dorina: Misiunea activităților Noroc Olanda a fost mereu de a oferi comunității de moldoveni de pretutindeni o platformă pentru a-și exprima opiniile, a lansa idei care vor duce la dezvoltarea țării și de a crea o comunitate indiferent de țara în care locuim. Pentru noi, podcastul simbolizează diversitatea de idei și experiențe a moldovenilor, diversitatea mare de subiecte abordate și invitați, facilitarea unui schimb de idei și experiză, conectarea moldovenilor oriunde s-ar afla.

Ana-Maria: Kompot este un microfon al diasporei. Dacă Sofa Talks ne oferea oportunitatea să ne întâlnim, virtual și vizual, de câteva ori pe an, și să dezbatem sau să purtăm discuții la anumite subiecte, atunci un podcast ne oferă oportunitatea să complementăm proiectul Sofa Talks într-un format audio. Unele din emisiunile podcast-ului abordează subiecte într-un format restrâns de 15 minute, iar alte emisiuni vor avea un format mai lung de 30-50 minute unde putem discuta mai degajat și veni nu doar cu experiențe profesionale dar și cele personale.

De ce emisiunea durează anume 15 minute? Cum alegeți invitații podcastului?

Dorina: Prima emisiune care a fost deja lansată este „15 minute cu” – o emisiune care include vorbitori invitați care își vor împărtăși expertiza pe un domeniu predefinit legat de una dintre provocările cu care se confruntă Moldova. Scopul este să trecem dincolo de dezbaterea problemei dar de a ne focusa pe soluții. Înțelegem că în 15 minute nu putem intra prea mult în esența problemei, pentru că problemele sunt complexe. Așa că eu, în calitate de gazdă, mi-am propus să modificăm stilul discuțiilor pe care le purtăm noi, ca și națiune. Și prin „formatul 15 minute cu” am intenționat să se audă diversitatea de soluții, pentru că despre probleme ne place să discutăm mult prea des. Apoi planificăm ca în cadrul Sofa Talks (unde purtăm discuții live pe canapeaua virtuală a comunității), să punem în discuție, cu mai mulți invitați, aceste soluții.

De ce 15 minute? Pentru că timpul este o resursă scumpă. Cam atât durează o pauză de cafea, când poți asculta o discuție interesantă care să te intrige și să te lase cu acea dorință de a afla mai multe la acest subiect. Sperăm că discuțiile sunt informative dar deasemenea oferă un imbold pentru ca ascultătorul să se documenteze la subiectul care i-a picat cu tronc. În același timp e un format unic și corespunde unei scurte întâlniri profesionale unde se trece direct la subiect și se discută esența, adică cele mai valoroase 15 minute din oricare întâlnire.

Ana-Maria: Comunitatea noastră are o rețea de contacte de moldoveni stabiliți peste hotare sau care au revenit acasă și sunt implicați în diferite domenii – mass-media, migrație, mediul înconjurător, drepturile omului, micul business și alte domenii. Pentru primul sezon „15 minute cu” am vrut să punem în valoarea rețeaua noastră, iar prietenii Noroc Olanda să împărtășească aceste soluții cu publicul larg, astfel tot mai multe persoane pot beneficia de aceste propuneri.

Ce învață util cei care ascultă „15 minute cu…”?

Dorina: Prin intermediul formatului emisiunilor „15 minute cu” ascultătorii noștri pot trece dincolo de problemă, conceptualiza întrebări bazate pe gândirea critică, veni cu propuneri bazate pe evidențe și, sper că inspirăm oamenii să dezvolte capacități de critică constructivă, care este strâns legată cu o gândire focusată pe soluții și nu pe probleme. Pentru o țară precum Republica Moldova, pentru care situațiile de criză au devenit o normă, gândirea axată pe probleme nu este benefică. O astfel de abordare este utilă în mediul academic, în etapele incipiente de studii. Eu am o vastă experiență de predare în stilul problem-based thinking (gândirea axată pe soluție). Dar orice student care însușește o astfel de gândire ajunge la maturitate când aplică solution-focused thinking, adică gândirea bazată pe soluție. Aceasta ne ajută să rezolvăm situațiile dificile, ceea ce este necesar mai ales în momentele în care trebuie să găsim soluții rapide la problemele cu care se confruntă un stat și pentru a dezvolta reacții pro-active și nu reactive în orice situație.

Ana-Maria: Eu cred în puterea schimbării și învățării anume prin exemple pozitive. Or, prin exemplul tonalității în care se desfășoară discuțiile în cadrul emisiunii „15 minute cu” (accentul pus pe soluție, nu pe problemă), vrem să le transmitem celor care ne ascultă că lucrurile chiar pot fi mișcate din loc prin acțiuni concrete. Subiectele abordate sunt diverse și invitații noștri vin cu explicații utile din care fiecare dintre noi poate extrage ceva relevant pentru sine, chiar dacă nu sunt versați într-un domeniu sau altul.

Zinaida Capațina
Zinaida este cea mai tânără membră a echipei Știri Pozitive. Îi place să învețe lucruri noi, să facă poze și să meargă la interviuri. Dacă ar putea, ar face câte un stand-up pentru fiecare reportaj.

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,172FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,460AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente