Iulia Buludov este o tânără moldoveancă care de doi ani este stabilită în Bruxelles, Belgia. A mers pentru un stagiu de practică la Comisia Europeană și a rămas impresionată de viața pe care i-a oferit-o acest oraș. În acest fel, după ce a primit o ofertă de muncă, a decis să rămână în Bruxelles pentru o perioadă mai îndelungată, iar acum Iulia susține: „Sunt sigură că Belgia ar putea servi drept sursă de inspirație pentru Moldova în mai multe domenii”.
1. Bicicleta ca mijloc de transport
Infrastructura în Belgia este dezvoltată astfel încât să acomodeze pe cei care aleg bicicleta ca mijloc de transport. Există piste, indicatoare și locuri de parcare speciale pentru bicicliști, ceea ce încurajează oameni să meargă pe două roți. Pe lângă aceasta, bicicliștilor des li se acordă prioritate pe drum ceea ce face mersul mai sigur. Pentru cei care nu au bicicletă personală există un sistem de biciclete publice la care poți să te înregistrezi online. Sistemul des are promoții speciale ceea ce îl face foarte accesibil. De exemplu, în fiecare vară îți oferă de la trei la șase luni de subscripție gratuită.
2. Sortarea gunoiului
În Belgia sortarea deșeurilor este obligatorie din 2010. Sistemul este unul complicat și la început pare că e chiar și ciudat, însă când te obișnuiești realizezi că sistemul funcționează pentru binele fiecăruia. În afară de toate beneficiile pe care un astfel de sistem aduce mediului înconjurător, acesta mai e și profitabil pentru stat.
Pe scurt, fiecare trebuie să își împartă deșeurile în trei pungi principale: o pungă albă pentru deșeurile menajere, una galbenă pentru hârtie și carton și una albastră pentru produsele din plastic, cutiile de băuturi și metal. Mai există o pungă pentru deșeuri organice și una pentru deșeuri alimentare. Sticla este dusă în containerele de pe stradă și sortată pe culori. Chiar și uleiul care rămâne după prăjire poți să-l arunci într-un container potrivit pe stradă. Dacă îndrăznești să nu urmărești regulile existente, riști o amendă (dacă nu greșesc, începe de la 50 euro în sus).
După sortare, sacii de gunoi de culori diferite sunt așezați în ziua colectării în fața clădirilor, într-un anumit interval orar. În comunitatea noastră, de exemplu, cele trei pungi se colectează în fiecare miercuri, ceea ce înseamnă că marți seară trebuie să le scoatem afară. Deșeurile menajere se mai colectează și sâmbăta, ceea ce este foarte convenabil. Sistemul respectiv este considerat unul dintre cele mai performante din lume, chiar dacă pare inestetic să vezi din când în când pungi de gunoi afară.
3. Transportul public
Pentru cei care au frică să meargă cu bicicleta (inclusiv eu) există un sistem de transport public care funcționează foarte bine. În comparație cu alte capitalele europene, abonamentul lunar la Bruxelles este avantajos și nu costă mult, același lucru și cu prețurile la biletele de tren. Cel mai repede poți să ajungi din punctul A în punctul B cu metroul, tramvaiul sau trenul (dacă vii din suburbii). Autobuzele tot funcționează bine, pentru că au pista lor care este respectată de majoritatea șoferilor. La fiecare stație ai un panou electronic care îți arată în cât timp va veni transportul, iar partea mea preferită e că există și o aplicație mobilă prin care poți să-ți creezi itinerarul și să urmărești în cât timp ajunge transportul de care ai nevoie la stația lângă tine.
În general, în Belgia mai multe destinații sunt ușor accesibile cu transport public, ceea ce îți scapă de nevoie să ai o mașină. Iar faptul că Belgia și Moldova au o suprafață egală mă face să cred că și la noi s-ar putea să avem o infrastructura bine dezvoltată care va rezolva problema cu traficul.
4. Plata fără numerar
De când m-am stabilit în Belgia, practic nu mai folosesc numerar. Înainte de pandemie încă existau localurile unde se insista ca să achiți cu numerar, însă acum și ei au introdus sistemul de achitare electronică. Cred că este o modalitatea mai transparentă de a face cumpărături, dar și mai igienică din punct de vedere a COVID-ului.
5. Societate multiculturală
Eu am avut noroc să trăiesc în Statele Unite și în Polonia înainte să ajung la Bruxelles. Însă doar la Bruxelles m-am simțit că sunt într-adevăr, sută la sută, acceptată de societatea din prima zi. Probabil că e datorită faptului că Bruxelles-ul găzduiește mai multe instituții internaționale și filiale mai multor corporații multinaționale și astfel este un oraș internațional. Limba engleză este vorbită de majoritatea, ceea ce ușurează integrarea în comunitate, iar fiecare străin care este dornic de casă ar putea găsi ceva legat de cultura sa în oraș. Impresia mea este că belgienii văd diversitatea culturală ca un avantaj de a se dezvolta și sunt bucuroși să te ajute să te stabilești în oraș.
6. Lipsa prejudecăților
Ceea ce îmi place în comunitatea locală este lipsa a orice fel de prejudecăți. Oamenii sunt respectuoși unul cu altul și cu alegerile fiecăruia. Nu există limitări că femeile trebuie să facă un lucru și bărbații altul. Iar perioada între 20 și 30 de ani mai mulți tineri petrec învățând și acumulând experiențe de orice tip care mai departe îi ajută atât în viața profesională, cât și în viață personală. Nu există nici o presiune din parte societății, nu există șabloane cărora trebuie să corespunzi, nici prejudecăți că ești prea tânăr ori prea bătrân ca să faci ceva. Oamenii și la 60 de ani aici pot să-și schimbe viața radical și vor avea suportul comunității.
7. Simplitatea și minimalismul
Recent am petrecut un weekend în afara Bruxelles-ului, într-un orășel micuț, foarte tipic, la o oră distanță, unde mai mulți belgieni au casă de vară ori locuiesc. Ceea ce m-a impresionat a fost simplitatea și minimalismul cu care ei trăiesc. Nu găsești case extrem de mari cu garduri înalte și o mulțime de mașini de lux parcate alături. Oamenii își construiesc case care corespund nevoilor lor, fără exagerări și cheltuieli inutile. Același stil de viață este adoptat și în modul de a se îmbrăca: oamenii preferă mai des piese atemporale cu un bun raport calitate – preț. Un astfel de stil de viață îți permite să te concentrezi pe lucrurile care au mai mare valoare. Cum s-ar spune în engleză – „less is more”.
8. Viața culturală
Viața culturală la Bruxelles este foarte bogată. Cel puțin așa a fost înainte de pandemie și sper în curând să revenim la un fel de normalitate la capitolul dat. Se organizează diferite proiecții de film, festivaluri culturale, concerte și expoziții care pun în evidență diversitatea orașului. În aprilie, de exemplu, au fost planificate zilele balcanice, iar prin ianuarie-februarie a avut loc o serie de evenimente dedicate culturii africane. Apropo, una dintre ultimele expoziții pe care am văzut și care m-a încântat a fost dedicată lui Constantin Brâncuși.
9. Spații verzi
Numărul de parcuri și grădini publice la Bruxelles impresionează. Ei au grijă de spațiile verzi și nu le aglomerează cu chioșcuri sau mașini care vând cafea, nici nu construiesc case în loc sau într-un parc. Poți întâlni multă lume care se plimbă cu copiii, animalele de companie sau fac sport, iar să stai pe iarbă este un lucru absolut normal.
10. Flori la balcoane și fațade îngrijite
Este un detaliu mic care poate schimba latura estetică a orașului. Îmi place să văd balcoane și fațade îngrijite când mă plimb prin oraș. Cred că este un gest frumos către comunitate din partea fiecărui rezident, să păstrezi și să înfrumusețezi ceea ce ai. Să fii parte din comunitate aici nu este doar despre ceea ce primești de la stat/primărie dar și despre ceea ce faci tu pentru alții. În afară de asta, statul te încurajează să restaurezi și să păstrezi interiorul și exteriorul original a casei. Există un sistem care-ți oferă beneficii fiscale în caz în care cumperi o casă mai veche și o restaurezi.
Text: Iulia Buludov
