Tatiana Cucu, originară din comuna Grătiești, este o tânără pasionată de muzică și mai recent de lucrul manual. De 12 ani ține în mână vioara, și cu multă dragoste și căldură face parte din lumea muzicii. De la ea putem afla cum să credem în visele noastre și să nu ne fie frică să ne avântăm în experiențe noi.
Tânăra are 18 ani și își face studiile la Cluj-Napoca, Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” și totodată este pasionată de lucrul manual, confecționând fundițe din in cu brodături personalizate.
___
„Uneori pentru a realiza cât de mare e lumea în care trăim
și cât de binecuvântați suntem, trebuie doar să pășim ușor
peste toate limitele, fricile și convingerile impuse de noi înșine.
Doar atunci vom putea privi în orizontul larg cu ochii deschiși”
___
Cum ai ajuns să ții în mână în loc de vioară acul și ața?
A fost ceva spontan. A fost o plăcere. Eu voiam să-mi fac una mie și am zis că, dacă îmi reușește, voi face și prietenelor mele.Nu știam nimic despre cum să le fac, dar aveam proiectat în minte cum aș vrea să arate. De aici au început primele căutări pe internet pentru croitul și brodatul unei fundițe, iar din câteva încercări și schițe am reușit să fac primele fundițe.
Te-a ajutat familia în procesul de confecționare a fundițelor?
Sigur. Părinții m-au susținut chiar de la începutul apariției ideii, iar la confecționarea primelor fundițe am avut parte de ajutorul mamei și bunicii. A fost un lucru în echipă. Mă bucur pentru sprijinul și ajutorul pe care mi-l oferă.
Ce brodezi cel mai des pe fundițe?
Brodez totul ce e legat de natură – flori, frunze, fluturi. Abstract încă nu brodez, dar cine știe pe parcurs.
___
„Florile simbolizează sentimente și stări,
iar uneori vorbesc pentru noi”
___
Nu ți-a fost frică să începi ceva nou, despre care nu cunoști nimic?
Am zis că mai bine să încerc, indiferent de rezultat, decât după să-mi pară rău că nu am încercat.
___
„Nu aștepta momente speciale, crează-le”
___
Care a fost prima fundiță pe care ai vândut-o?
Prima fundiță, pe care am făcut-o și am îndrăgit-o tare, am zis că o să fie a mea. Era una lungă de culoarea roșie și exact ea prima s-a vândut. I-am spus mamei că eu atât de mult am stat la ea, să o brodez pe o parte, apoi pe alta, mi-a luat cel mai mult timp și până la urmă ea prima s-a vândut.
Te ajută rețelele de socializare în promovarea creației tale?
Cu siguranță da. Prin intermediul rețelelor de socializare, în cazul meu Instagram și Facebook, am avut oportunitatea de a face promovarea produsului mai ușor. Cu ajutorul unei prietene am realizat pozele pentru pagină, iar în februarie am făcut prima postare și peste ceva timp au apărut primii cumpărători .
În ce momente apar cele mai frumoase idei?
Pot spune că în momentele în care nu te aștepți. Așa a fost in cazul meu și a fost unul amuzant, pentru că eram în baie și mi se descărcase telefonul, că de obicei ascult muzică. Atunci mi-a apărut întrebarea ce aș mai putea adăuga la fundițe. Am ales să rămân calma și am lăsat ca gândurile să vină într-o stare de flow și astfel mi-a apărut ideea de a broda afirmații pe fundițe, ele transmițând o energie înaltă și frumoasă pentru cel ce o va purta . Primele fundițe de acest fel le-am făcut pentru prietenele mele și mai apoi și mie .
___
„Noi, oamenii ne lăsăm copleșiți de frumos și fără să ne dăm seama,
ne bucurăm de lucrurile mici. Ne delectăm cu emoțiile acestea pozitive,
pline de căldură și pace, care ne crează starea noastră de bine”
___
De ce ai decis primele fundițe să le dăruiești prietenelor tale?
A fost o surpriză pentru ele, dar și pentru mine că s-au primit fundițele frumoase. Mă bucur că o să le rămână amintire. E ceva simbolic.
Ce planuri sau idei ai vrea să realizezi în viitor?
Îmi plac lucrurile brodate și, dacă să vorbesc despre idei din aceeași sferă, cred că aș vrea să-mi fac o IE, chiar dacă necesită mult timp pentru confecționare.
Ce loc ocupă muzica în viața ta?
Muzica ocupă un loc important pentru mine. Prin ea am învățat să mă exprim și să transmit emoții. De 12 ani cânt la vioară, iar pe parcursul acestor ani am făcut parte din mai multe orchestre, am făcut voluntariat și am participat la concerte. Îmi place starea când sunt ocupată, chiar dacă pe alocuri este și obositor să stau multe ore în picioare. E fain, o fac din plăcere și asta-i cel mai important lucru. Mă gândesc să studiez în continuare muzica, dar paralel aș vrea o a doua facultate în alt domeniu.
Arta poate fi o profesie?
Dacă te dedici total artei, da. Mai contează și cum te simți și dacă o faci într-adevăr din plăcere.
Crezi că, în timpul în care trăim, oamenii trebuie să fie multifuncționali?
Eu cred că noi învațăm pe tot parcursul vieții, iar scopul nostru pe pământ e să ne (re)găsim vocația. Uneori pentru a ajunge la acest punct, eu cred că e binevenit să fim multilaterali. Mie îmi place să învăț diverse domenii, pentru a înțelege care este al meu .
Dacă există dorință, crezi că nu există obstacole în realizarea acesteia?
Exact. Treci peste tot indiferent de circumstanțe. Eu sunt mega visătoare și aș vrea multe să încerc.
___
„Lasă fluturii să-ți zboare prin păr,
lasă-i să-ți insufle libertate, încredere și
putere să zbori cât mai departe”
___
Dacă ai privi în trecut cu câțiva ani, ai crede că o să ajungi să confecționezi fundițe brodate și chiar o să se primească bine?
Nu. Sigur că nu m-aș fi gândit că o să fac așa ceva. Atunci aș fi văzut această activitate ciudată sau fără o mare importanță.
Ce importanță are activitatea ta pentru tine la moment?
Pentru mine este și relaxare, dar și un lucru prin care eu transmit ceva și în momentul cela în care eu dau fundița, dau o parte din mine. Încerc să mă împart cu ceva frumos.
___
„Unele accesorii trezesc emoții. Emoții pline de
căldură și pace, emoții la care vrei să revii iar și iar”
___
Ce mesaj ai vrea să transmiți tinerilor, pentru ca ei să nu aibă frica să meargă în întâmpinarea schimbărilor?
Just do it. Aventurați-vă în necunoscut și permiteți-vă să fiți deschiși către noi oportunități, fără frică de eșec. Eu sunt recunoscătoare că am făcut pasul să plec peste hotare la studii. Cred că acesta a fost printre cele mai importante schimbări. Acolo a fost o lume nouă, oameni noi, anturaj nou și eram pentru prima dată singură, fără părinți. Aceasta m-a pus în situația în care trebuia să aleg și am învățat să fiu mai sigură pe alegerile mele. În România am început a vedea lucrurile din mai multe perspective. Înainte știam că poate fi doar într-un mod și punct. Dar acum mi-am lărgit spectrul de vedere și am început să am mult mai multe idei.
De unde vine inspirația ta?
Din natură. Ador natura! Și uneori mă inspir din alți oameni. Încerc să văd lucrurile frumoase și bune.
Care este cel mai mare vis al tău?
Să fiu fericită. Să am o viață trăită la maxim și să nu îmi pară rău de nimic. Să am experiențe cât mai diverse și să mă cunosc pe mine din diferite perspective.
Care este motto-ul după care te conduci în viață?
I am strong. Eu știu că o să pot.
___
„Fiecare om își pictează viața în culorile sufletului său.
Eu aleg culorile naturii, ele mă încarcă cu o energie minunată.
Tu ce alegi?”
Sursă foto: Arhiva personală
Anastasia Suveică, stagiară
