INFOGRAFIC | Ce trebuie de făcut dacă se sparge un termometru cu mercur

22 mai 2023

MERCURUL ESTE…

Mercurul este un lichid argintiu care se evaporă ușor la temperatura camerei, este puternic toxic și poate afecta sănătatea oamenilor și polua mediul.

Mercurul este exclus din bunurile de consum, cu unele excepții:

termometrul cu mercur
lămpile fluorescente sau becurile reci.

CÂND SE SPARGE UN TERMOMETRU

Termometrul cu mercur conține aproximativ două grame de mercur. Atunci când se sparge un termometru, cantitatea de mercur este mică pentru a vă afecta sănătatea, atunci când respectați măsurile de precauție la curățirea locului incidentului:

Evacuați persoanele și animalele din încăpere.

Deschideți larg geamurile, aerisiți bine.

Dacă este aer condiționat, închideți aparatul.

Pregătiți un borcan de sticlă cu puțină apă rece.

Folosiți o mască, mănuși de cauciuc și huse sau pungi pentru încălțăminte.

Puneți termometrul spart în borcanul cu apă.

Folosiți două foi de hârtie sau o bandă adezivă, o seringă fără ac ori o pară de cauciuc ca să strângeți bilele de mercur și să le puneți la fel în borcan.

Acoperiți borcanul cu un capac ca mercurul să nu mai fie periculos!

Și nu folosiți aspiratorul pentru strângerea mercurului!

Borcanul cu termometrul cu mercur spart trebuie dus la containerele pentru depozitarea temporară a mercurului acolo unde acestea există.

PLUS

După curățarea locului în care a fost spart termometrul cu mercur, prelucrați suprafața cu o soluție concentrată de permanganat de potasiu sau cu o soluție de săpun și bicarbonat de sodiu (sodă alimentară) (la un litru de apă folosiți 40 de grame de săpun și 50 de grame bicarbonat de sodiu).

Dacă mercurul din termometrul s-a scurs pe covor, scoateți atent covorul din încăpere și tăiați bucata contaminată.

După ce ați îndepărtat materialele periculoase și ați curățat, puneți în două pungi de gunoi tot ce ați folosit: cârpele, husele pentru încălțăminte, mănușile, masca etc.

Aceste pungi și borcanul cu termometrul spart trebuie să se afle într-un loc securizat până la predarea acestora.

Mai multe informații: https://minamatamoldova.medium.com

INFOGRAFIC pentru descărcare Descarcă

Acest infografic este elaborat în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor proiectului.

MOLDOX Festivalul Internațional de Film Documentar și Schimbare Socială revine la Cahul

22 mai 2023

MOLDOX Festivalul Internațional de Film Documentar și Schimbare Socială se pregătește pentru cea de-a 8-a ediție în perioada 21-25 iunie, 2023, la Cahul, capitala cultural-creativă a Republicii Moldova

MOLDOX este un festival care s-a impus pe scena culturală din Republica Moldova și nu numai, devenind o platformă importantă pentru promovarea documentarului social și a schimbărilor pe care aceste filme încearcă să le aducă în societate.În fiecare an, festivalul găzduiește o selecție de filme documentare de calitate, prezentând opere ce acoperă o varietate de teme, de la drepturile omului, schimbările climatice, până la probleme economice și sociale.

„Anul acesta ne bucurăm de o mare diversitate de țări prezente în programul festivalului, cu precădere europene, vom proiecta un număr de 20 de filme produse și co-produse de țări precum România, Spania, Austria, Grecia, Suedia, Ucraina, Franța, Belarus, SUA și Germania. Dar mai ales vom avea mai multe documentare realizate de cineaști din Republica Moldova, două dintre ele fiind dezvoltate în cadrul atelierului Moldox Lab. Sperăm ca publicul local să profite de această ocazie și să descopere cum se dezvoltă documentarul moldovenesc contemporan”, menționează Natalia Andronachi, co-programmer Moldox Festival și coordonatoarea atelierelor Moldox Lab.

Tema centrală a acestei ediții este Libertatea, un concept complex și mereu actual, mai ales într-o perioadă marcată de crize sociale, medicale, politice și economice. În cadrul festivalului, va fi abordată ideea de libertate sub multiple aspecte, pornind de la drepturile fundamentale garantate prin Constituție și ajungând la libertatea socială și economică. Această temă reprezintă o provocare interesantă și o oportunitate pentru cineaștii/cineastele și participanții/participantele la festival să aducă în discuție subiecte importante și să ofere o perspectivă asupra lumii în care trăim.

„Vizualul festivalului, elaborat de tânărul și talentatul designer vizual Maks Graur, reprezintă ceea ce ne doare pe noi, moldovenii, de câțiva ani, prin faptul că mulți concetățeni ai noștri sunt manipulați, ceea ce pune în pericol libertatea și independența noastră – GAZUL! Aceste țevi (sau cum le mai spunem noi – trube) sunt ca niște artere ce sunt legate de inima pământului, dar care au ajuns, de fapt, să transporte sânge plin de toxicitate și primejdie. Întrebarea este cum ne putem menține neinfluențați de toxicitatea înșelătoare și cum ne putem păstra libertatea?”, relatează Maxim Cârlan, directorul Festivalului Moldox.

MOLDOX este mai mult decât un festival de film. În cadrul evenimentului, se organizează discuții publice, mese rotunde pentru industria filmului și petreceri pentru toată lumea, creând astfel o atmosferă prietenoasă și interactivă între cineaști/cineaste, activiști/activiste, reprezentanți/ reprezentante ai societății civile și publicul larg. În paralel cu festivalul se vor desfășura și cele 4 ateliere Moldox Lab în care participanții și participantele își pot perfecționa abilitățile de realizare a unui film documentar de scurtmetraj și interacționa cu experții internaționali de la care pot primi feedback de valoare și îndrumare pe arena industriei internaționale. Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://moldoxlab.com/

MOLDOX oferă o oportunitate unică pentru publicul din Republica Moldova și din afara țării să își dezvolte orizonturile culturale prin descoperirea filmelor documentare de calitate și să ia parte la discuții relevante pe subiecte importante care aduc un plus de valoare societății.

Zilele Literaturii Române la Chișinău, 16-20 mai 2023

12 mai 2023

Zilele Literaturii Române revin în mai la Chișinău. Suntem la ediția a VII-a. Sunt 51 de scriitori, ziariști, profesori de literatură din România și Republica Moldova. Avem 18 evenimente în 12 locații.

Sloganul ediției a VII-a: „Eu nu credeam că există atâta dragoste în jur.” Viorel Mardare (Posmotrel)

Vă așteptăm cu drag în perioada 16 – 20 mai 2023.

Marți, 16 mai

Ora 15.00 Dezbatere: Cum facem ca Republica Moldova să pună mâna pe carte?

Invitați: Andrei Chistol, Virgil Pâslariuc, Elena Pintilei, Adriana Cazacu, Radu Vancu, Val Butnaru, Vitalie Ciobanu, Constantin Cheianu, Gheorghe Erizanu, Mariana Harjevschi, Maria Șleahtițchi, Vlad Țurcanu, Emilian Galaicu-Păun, Lucia Țurcanu, Mariana Jitari, Livia State, Diana Mihuț, Iulian Ciocan, Vasile Romanciuc

Moderatoare: Victoria Cușnir

Locul: Biblioteca Parlamentului Republicii Moldova, biroul 915, etajul 9, bd.Ștefan cel Mare, nr.105

Ora 18.00 Moment Viorel Mardare (Posmotrel): portret cinematografic și spoturi

celebre

Invitați: Viorica Meșină, Tudor Pâslaru, Lilian Severin

Moderator: Emilian Galaicu-Păun

Locul: Muzeul Național de Arte al Republicii Moldova, Str. 31 August 1989, nr. 115

Vinul serii: Purcari

Miercuri, 17 mai

Ora 11.00 Întâlniri Lyceum: Gelu Diaconu, Răzvan Andrei, Vasile Gribincea

Moderatoare: Mariana Jitari

Locul: Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari, nr. 53

Ora 17.00 Lectură & sesiune de autografe:

Sînt alta, de Svetlana Cârstean, Editura Nemira

Jazz pentru iguane, de Răzvan Andrei, Editura Curtea Veche

Frânghia înflorită, de Radu Vancu, Casa de Editură Max Blecher

Ofsaid, de Moni Stănilă, Editura Nemira

Coerența labirintică. Volum Alternativ/Continuu, de Vasile Gribincea, Editura Cartier

Moderator: Emilian Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr.126

Ora 19.00 Dezbateri. Seara de poezie: Între sacru și sexy

Svetlana Cârstean, Radu Vancu, Răzvan Andrei, Moni Stănilă, Vasile Gribincea

Moderatori: Alex Cosmescu, Paula Erizanu

Locul: Sala Galbenă, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79

Vinul serii: Chateau Vartely

Joi, 18 mai

Ora 09.00 Întâlniri Lyceum: Vasile Ernu

Moderatoare: Rodica Jăpălău

Locul: Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu”, str. Nicolae Titulescu, nr.18

Ora 11.00 Întâlniri Lyceum: Radu Vancu, Svetlana Cârstean, Alexandru Popescu

Moderatoare: Mariana Jitari

Locul: Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari, nr.53

Ora 11.00 Întâlniri Lyceum: Vasile Ernu

Moderatoare: Natalia Bulat

Locul: Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, str. București, nr.64

Ora 17.00 Lectură & sesiune de autografe

Englezul din Gara de Nord, de Tatiana Niculescu, Editura Humanitas

Kaulas, de Gelu Diaconu, Editura Cartier

Ora cinci și șapte minute, de Dumitru Crudu, Editura Humanitas

Legată cu funia de pământ, Lorina Bălteanu, Editura Cartier

Adâncuri incolore, de Alexandru Popescu, Editura Arc

Jurnal la sfârșitul lumii, Partea a II-a, de Vasile Ernu,Editura Cartier

Moderator: Emilian Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr.126

Ora 19.00 Dezbateri. Seara de Proză: Cum scriem despre viețile noastre și despre viețile altora?

Tatiana Niculescu, Vasile Ernu, Gelu Diaconu, Lorina Bălteanu, Alexandru Popescu

Moderatoare: Maria Șleahtițchi, Valentina Șcerbani

Locul: Sala Galbenă, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr.79

Vinul serii: Cricova

Vineri, 19 mai

Ora 10.00 Atelier practic: Cum scriem nonficțiune

Invitată: Tatiana Niculescu

Moderatoare: Maia Metaxa, Școala de Jurnalism

Locul: MediaCor, str. Alexei Mateevici, nr.60

Ora 11.00 Întâlniri Codobelc: Ionela Hadârcă

Moderatoare: Galina Sărbușan

Locul: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, str. Varșoviei, nr.2

Ora 11.00 Întâlniri Lyceum: Lorina Bălteanu, Gelu Diaconu, Svetlana Cârstean

Moderatoare: Inga Sorocean

Locul: Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, Strada Sprâncenoaia, nr. 1

Ora 14.00 Dezbateri. Cartea pentru copii: Ce scriem și ce citim pentru copiii de azi?

Ionela Hadârcă,Irina Nechit, Radu Vancu, Maria Pilchin, Vasile Romanciuc

Moderatoare: Nina Corcinschi

Locul: Filiala Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” (în incinta Teatrului Licurici), str. 31 August 1989, nr. 121

Ora 17.00 Lecturi interactive pentru copii

Anunțuri hazlii pentru adulți și copii, de Ionela Hadârcă, Editura Cartier

Iepuraș cu coada scurtă, de Vasile Romanciuc, Editura Prut

Regele Piticuț, de Radu Vancu, Editura Cartier

Caruselul primăverii, de Irina Nechit, Editura Prut

Doggy, de Maria Pilchin, Editura Arc

Moderator: Emilian Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr.126

Ora 19.30 Maraton de poezie

Svetlana Cârstean, Răzvan Andrei, Moni Stănilă, Vasile Gribincea, Artur Cojocaru, Cristina Dicusar, Valeria Barbas, Victor Fală

Moderatori: Alex Cosmescu, Paula Erizanu

DJ: Von Aim

Fotografii: Raw Moldova

Locul: ArtCor, str. 31 August 137

Vinul serii: Fautor

Sâmbătă, 20 mai

Ora 12.00 Scriitoare în diasporă: Lorina Bălteanu, Ionela Hadârcă și Tatiana Țîbuleac în dialog

Moderatoare: Paula Erizanu

Locul: MediaCor, str. Alexei Mateevici, nr. 60

Ora 16.00 Tatiana Țîbuleac: dialog cu cititorii și lectură din noua sa carte în lucru

Moderatoare: Paula Erizanu

Locul: Sala Galbenă, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Alexei Mateevici, nr. 79

Vinul serii: Fautor

Organizator: Uniunea Editorilor din Republica Moldova

Coorganizatori: Editura Cartier, Muzeul Național al Literaturii Române

Parteneri generali: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, USAID, UKaid, Suedia, Parteneri: Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Moldova PEN Centru, Editura Humanitas, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, Liceul Teoretic „Aristotel”, Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu”, Școala Internațională „Heritage”, MediaCor, ArtCor, Școala de Jurnalism din Moldova, Purcari, Fautor, Chateau Vartely, Cricova.

Parteneri media: Moldova 1, TVR Moldova, TV8, Radio Chișinău, Radio Europa Liberă, IPN, TRM, Ziarul de gardă, Ziarul național, Gazeta de Chișinău, ea.md, știripozitive, PROTV, #diez, moldova.org, Agora, Agenția de carte, 1000desemne, Radio România Cultural, Observator cultural, Scena9

Răzvan Andrei (n. 1981), Bucureşti – poet, pictor, editor. După absolvirea Liceului Teologic, a urmat cursuri de Filozofie, Istoria și Teoria Artei, la București. Este autorul volumelor de poeme LGBT Jazz pentru iguane, Curtea Veche, 2018, şi Raport către Walt Whitman, OMG, 2022.

Valeria Barbas e compozitoare, artistă conceptuală și poetă. Printre cele mai recente expoziții curatoriate de Valeria Barbas sunt Acasă (2022), care a reunit lucrări de artiști din Republica Moldova, România și Ucraina la Muzeul Național de Artă și Frontiere (2023), o expoziție care comemorează evenimentele din 7 aprilie 2009 la Muzeul Național de Istorie.

Lorina Bălteanu (n. 1960), Paris – poetă, romancieră, designer de bijuterii. Licenţiată a Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova şi a Universităţii din Dijon. Debut cu volumul de versuri Obstacolul sticlei, Literatura Artistică, 1984, urmat de Cioburi, Hyperion, 1990. În 1997, publică antologia Poeme de sticlă. Revine în literatură după 25 de ani cu primul său roman: Legată cu funia de pământ, Cartier, 2023.

Svetlana Cârstean (n. 1969), Bucureşti – poetă, traducătoare, editoare. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Debut cu volumul Floarea de menghină, Cartea Românească, 2008; alte titluri: Gravitație, Editura Trei, 2015; Trado, carte scrisă la patru mâini cu poeta suedeză Athena Farrokhzad, Nemira, 2016; Sînt alta, Nemira, 2021.

Artur Cojocaru (n. 1999, în Chișinău) a publicat poezie în Republica Moldova, România și Marea Britanie. Volumul „un cap pentru un coș de gunoi” (Editura Tracus Arte, 2019) este câștigătorul premiului „Budila-Express” din cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, 2019.

Nina Corcinschi, Chișinău, critic literar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”. Cea mai recentă carte a sa: Realitatea ca hologramă (Cartier, 2022).

Alex Cosmescu s-a născut în 1985 la Chișinău. A debutat în volum cu un spațiu blând care mă primește cum m-ar îmbrățișa (Cartier, 2013, 2017: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul pentru debut al revistei „Tiuk”, Premiul municipal pentru tineret). A publicat poezie în revistele Contrafort, Poesis Internațional, SpoKe, Mafia sonetelor ș.a., în câteva antologii și a participat la festivaluri de poezie la Chișinău, București, Arad, Sibiu, Cluj.

Dumitru Crudu (n. 1967), Chişinău – poet, dramaturg şi romancier. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Braşov. Printre cele mai recente volume ale sale se numără: Dumitru Crudu împotriva lui Dumitru Crudu, Editura Junimea, 2023, Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022; Omul nou. O antologie a poeziei proletcultiste din RSS Moldovenească: 1924-1970, Editura Cartier, 2021.

Gelu Diaconu (n. 1962), Bucureşti – poet, jurnalist şi romancier. A debutat cu povestirea Fabian, Marineasa, 2006, urmat de volumele de versuri Antipoeme, Vinea, 2008, Resurse interioare, Marineasa, 2012, blues, Casa de Pariuri Literare, 2013, Resurse umane, Vinea, 2016, mother, Paralela 45, 2018, Ziua în care a murit John Lennon, Casa de Editură Max Blecher, 2019, Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin, Casa de Pariuri Literare, 2022. Autor a două romane, Sebastian, Cartier, 2018, şi Kaulas, Cartier, 2022.

Cristina Dicusar, Chișinău,poetă. Debutează cu poezie în revista „Clipa” (2012), după care urmează alte apariții în reviste și antologii. Își face studiile de doctorat la Universitatea de Stat din Republica Moldova, specialitatea literatură română contemporană. Activează în calitate de bibliotecară în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” și este cercetătoare stagiară la Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, USM.

Vasile Ernu (n. 1971), Bucureşti – eseist şi publicist. Este absolvent al Facultăţii de Filozofie (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1996) și al masterului în filozofie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, 1997). Debut cu volumul Născut în URSS, Polirom, 2006; alte titluri: Ultimii eretici ai Imperiului, Polirom, 2009; Intelighenţia rusă azi, Cartier, 2012; Sînt un om de stînga, Cartier, 2013; Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, Polirom, 2015; Bandiții. Mică trilogie a marginalilor, Polirom, 2016; Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor, Polirom, 2019; Jurnal la sfîrșitul lumii I, Cartier, 2019; Sălbaticii copii dingo, Polirom, 2021 ; Jurnal la sfîrșitul lumii II, Cartier, 2023.

Paula Erizanu, (n. 1992) Chișinău/Londra, scriitoare și jurnalistă. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în trei volume (2019-2021). Cea mai proaspătă carte e romanul Ard pădurile (Cartier, 2021), pentru care autoarei i-a fost decernat premiul Tânărul scriitor al anului în cadrul Galei Tinerilor

Scriitori din București.

Victor Fală, Chișinău (n. 1998). În 2023 își ia licența la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Tot în aprilie 2023 debutează editorial cu volumul ZVÂC la Editura Cartego.

Emilian Galaicu-Păun, (n.1964), Chișinău, poet, prozator, traducător, publicist, editor. Este redactor-șef al Editurii Cartier. Cea mai recentă carte este antologia de poeme Sang d’encre (Cartier, 2020). Cea mai proaspătă traducere este cartea de istorie culturală Regele ucis de-un porc, de Michel Pastoureau (Cartier, 2022).

Vasile Gribincea (n. 1997), Bucureşti – poet şi eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde îşi face în prezent doctoratul. Coerența labirintică. Volum Alternativ/Continuu, Cartier, 2023, este cartea sa de debut.

Ionela Hadârcă (n. 1979) – scriitoare pentru copii, stabilită în Polonia. Licențiată a Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova. Cărţi publicate: Uf! Ghid de conviețuire cu frații și surorile mai mici, Prut Internațional, 2020; Uhu – ghid de reeducare a părinților, Prut Internațional, 2021; Incredibila aventură a familiei Hodoronc, Prut Internațional, 2021; Arci și Sfatul Pădurii, Cartier, 2022; Anunțuri hazlii pentru adulți și copii, Cartier, 2023.

Mariana Jitari, Chișinău, profesoară de limbă și literatură română la Liceul „Spiru Haret”.

Anca Mateescu a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București în ultimii

ani ai regimului comunist, absolvindu-le în vara lui 1990. La scurt timp, s-a angajat la Departamentul de Literatură și Artă al Radiodifuziunii Române, unde a rămas pâna în prezent. Azi se numește Radio România Cultural. De 15 ani, face o emisiune de actualitate socioculturală, care se difuzează live, la RRC, de luni până vineri, în drive time, și de 10 ani realizează „Revista literară radio”, care și ea e o supraviețuitoare, cu un an mai tânără decât Radioul. A avut o viață zbuciumată, a fost interzisă în anii stalinismului și reluată în 1966, anul în care se năștea ea.

Irina Nechit (n. 1962), Chișinău. Premii ale Uniunii Scriitorilor din R. Moldova pentru volumele de poezie Șarpele mă recunoaște, debut (1992), Cartea rece (Ed. Cartier, 1996), Un viitor obosit (Ed. Augusta, Timișoara, 1999). A mai publicat volumele de poeme Masa de sărbătoare (Ed. Cartea Românească, București, 2020), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Printre cele mai recente cărți pentru copii se numără Caruselul primăverii, Covorul cu bujori (Premiul Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”), apărute în 2017 și 2020 la Ed. Prut Internațional, și volumul de proză pentru copii Trei zile cu Zuza, Ed. Univers Educațional, 2022. La Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret din 2023, ICR Chișinău i-a acordat Premiul „Grigore Vieru” pentru poezia pentru copii.

Tatiana Niculescu, Bucureşti – autoare de cărți de nonficțiune, romancieră, dramaturg și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, apoi Institutul European de Jurnalism „Robert Schuman” din Bruxelles. A fost redactor-șef al secției în limba română a postului britanic de radio BBC World Service. Printre cărţile publicate se numără: Spovedanie la Tanacu, Humanitas, 2006; Cartea judecătorilor, Humanitas, 2007; Povestea domniței Marina şi a basarabeanului necunoscut, Polirom, 2013; Regina Maria. Ultima dorinţă, Humanitas, 2015; Mihai I, ultimul rege al românilor, Humanitas, 2016; Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu, Humanitas, 2017; Ei mă consideră făcător de minuni. Viața lui Arsenie Boca, Humanitas, 2018; Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale, Humanitas, 2021, Englezul din Gara de Nord, Humanitas, 2023.

Maria Pilchin (n. 1982), scriitoare stabilită la Chișinău. Cele mai recente cărți: Tu ești rusul cel bun (Prut, 2021), Doggy (Editura Arc, 2023).

Alexandru Popescu (n. 1987) – romancier, stabilit în Marea Britanie. Licenţiat în jurnalism la ULIM din Chişinău. Autor a două romane, Montana şi Adâncuri incolore, ambele publicate la Editura Arc.

Vasile Romanciuc (n. 1947), Chişinău – poet. Licenţiat al Facultăţii de Filologie, secția ziaristică, a Universității de Stat din Moldova. Autor al unei opere poetice impresionante, pentru copii şi adulţi. La Editura Cartier au apărut antologiile Pâinea noastră cea din toate filele (2020) şi Toate întâmplările se prefac în cuvinte (2021). Cea mai recentă carte: Iepuraș cu coada scurtă, Editura Prut (2022).

Moni Stănilă (n. 1978), Chişinău – poetă. Licențiată în dogmatică ortodoxă la Facultatea de Litere, Teologie și Istorie a Universităţii din Timișoara. Cărţi publicate: (poezie) Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei, Charmides, 2009; Sagarmatha, Tracus Arte, 2012; Colonia fabricii, Cartea Românească, 2015; O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni, Charmides, 2017;Ale noastre dintru ale noastre, Casa de Editură Max Blecher, 2020; (romane) Al 4-lea, Tracus Arte, 2013; Războiul solomonarilor, Polirom, 2018; Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare, Polirom, 2019; Țipă cât poți, Polirom, 2020, și Ofsaid, Editura Nemira, 2022.

Viorel Mardare (7 octombrie 1981 – 9 martie 2019) – cineast și regizor moldovean. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicærii din cadrul Universitæții de Stat din Republica Moldova în 2004 și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, specializarea Regie Film, în anul 2008. A devenit cunoscut atât în țară, cât și în străinătate datorită unor clipuri de promovare a Republicii Moldova, cum ar fi „Go on. Fruits from Moldova” ori „#BeOurGuest”, prin care a adus un plus de originalitate în arta filmului publicistic. În anii 2012-2013 a fost coprezentator al emisiunii „Ministerul Adevărului” la Jurnal TV. S-a manifestat, de asemenea, ca autor de editoriale, cronici de presă și pamflete, majoritatea lor postate pe blogul lui personal ori pe pagina sa de Facebook, în care a luat în derâdere societatea din Republica Moldova cu falsele ei valori.

Maia Metaxa, Chișinău, ziaristă, directoarea Școlii de Jurnalism din Republica Moldova.

Galina Sărbușan, Chișinău, autoare de manuale și profesoară de limba și literatura română la

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Livia State, Chișinău, este profesoară de limba română la Școala Internațională Heritage din Chișinău. Este coautoare a manualului de Limba și literatura română pentru clasa a VI-a.

Maria Șleahtițchi, Chișinău, poetă, teoreticiană a literaturii, directoare a Muzeului Național al

Literaturii Române din Republica Moldova. Cele mai recente cărți publicate sunt Arta narațiunii

romanești: teorii și practici (Cartier, 2020) și antologia Romanul românesc. Studiu introductiv,

concepte operaționale, selecția textelor, note biobibliografice și bibliografie (Ştiinţa, 2020).

Valentina Șcerbani, Chișinău, prozatoare. A debutat cu romanul Orașul promis (Tracus Arte, 2020).

Radu Vancu (n. 1978), Sibiu – poet, eseist, romancier şi traducător. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Sibiu. Cărţi publicate: (poezie) Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de Editură Max Blecher, 2015; Psalmi, Casa de Editură Max Blecher, 2019; (eseu) Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute, Vinea, 2007; Poezie și individuație, Tracus Arte, 2014; Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu, Humanitas, 2016; (jurnal) Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015, Humanitas, 2017; Răul. Jurnal 2016-2020, Humanitas, 2021; (roman) Transparenţa, Humanitas, 2018.

Tatiana Țîbuleac (n. 1978), stabilită la Paris. Este licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Debut editorial cu Fabule moderne, Editura „Urma Ta”, Chișinău, 2014; ediția a II-a, Editura „Libris Editorial”, Brașov, 2016. Cea de-a doua carte, Vara în care mama a avut ochii verzi, Editura Cartier, 2017, este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2017), Premiul revistei Observator cultural și Premiul Observator Lyceum (2018). Tradus în franceză, spaniolă, germană și poloneză. Grădina de sticlă, al doilea roman al Tatianei Țîbuleac, este distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (2019). Romanul a fost tradus în: spaniolă, sârbă, poloneză, germană, bulgară, albaneză, macedoneană.

O țară liberă de mercur

10 mai 2023

Mercurul, oriunde s-ar afla – în Tabelul periodic al elementelor, având numărul 80, sau în oceane și în scoarța pământului –, acesta trebuie să rămână lipsit de pericole pentru viața de zi cu zi a oamenilor și îndepărtat din uzul casnic. În acest sens, pe plan mondial, Convenția de la Minamata, adoptată în anul 2013 și ratificată de Republica Moldova în 2017, are drept obiectiv protejarea sănătății umane și a mediului împotriva emisiilor antropice și a eliberărilor de mercur și compuși ai mercurului.

În Republica Moldova, este interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur începând cu 1 ianuarie 2021, iar eforturile tuturor constituenților se reunesc în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

SUPORT POST-RATIFICARE A CONVENȚIEI DE LA MINAMATA

Proiectul SIP care oferă suport Republicii Moldova în perioada de după ratificarea Convenției de la Minamata privind mercurul a fost lansat la finele anului 2020, iar acest sprijin este oferit autorităților naționale din partea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în cadrul Acordului de cooperare cu Ministerul Mediului, semnat la 26 august 2020.

Această inițiativă oferă, prin mesajele publice și produsele sale de comunicare, nu doar informații esențiale pentru sănătatea oamenilor și pentru protecția mediului și răspunsuri la asemenea întrebări frecvente, precum „Ce trebuie de făcut dacă se sparge un termometru cu mercur?”, „Cât mercur conține un termometru cu mercur și dacă este periculos atunci când se sparge?” etc., ci și asigură sprijin țării pe mai multe dimensiuni: educație, sănătate și mediu.

Proiectul „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” a contribuit la dezvoltarea cadrului legal și operațional adecvat privind buna gestionare a mercurului și a deșeurilor de mercur. În acest sens, sunt relevante Legea nr. 51/2017 pentru ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, precum și altele reglementări în domeniu.

În continuare, eforturile partenerilor din cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” sunt direcționate spre reducerea treptată a utilizării lămpilor cu conținut de mercur și spre reducerea expunerii la dispozitive de măsurare care conțin mercur în sectorul de sănătate, în special în rândul femeilor și copiilor. În acest sens, raportul de evaluare a instituțiilor din sectorul de sănătate care necesită substituirea dispozitivelor / obiectelor / produselor de măsurare cu mercur în Moldova cu dispozitive/obiecte/produse libere de mercur, elaborat sub auspiciile proiectului, identifică instituțiile destinatare ale acestei asistențe.

A ÎNVĂȚA DIN EXPERIENȚĂ

În cadrul atelierului regional „Îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul și consolidarea capacităților instituționale în Europa Centrală și de Sud-Est”, organizat la Chișinău, în septembrie 2022, la cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Minamata cuprivire la mercur, Eisaku Toda, care este Senior Programme Management Officer în Secretariatul Convenției de la Minamata din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a făcut o declarație onorantă pentru țara noastră. „Există un larg interes pentru a învăța din experiența țării voastre”, a afirmat Eisaku Toda în cadrul atelierului regional, desfășurat în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Managera proiectului Cristina Lesnic evidențiază parteneriatul creat și consolidat în cadrul proiectului susținut de UNEP între instituțiile de stat, forul legislativ, sectorul public, mediul de afaceri, profesioniști și alți constituenți, având ca scop comun protecția mediului și asigurarea sănătății umane prin eliminarea amenințărilor legate de mercur, precum și în mod particular cu Secretariatul Convenției Minamata.

„Proiectul a oferit o nouă perspectivă de gestionare de deșeurilor cu mercur printr-o sinergie mai bună între autoritățile de mediu și alte instituții ale statului în abordarea riscurilor, lacunelor și problemelor ce afectează sectoarele de mediu și de sănătate și în identificarea unor soluții de îmbunătățire a cadrului legal și instituțional, dar și prin creșterea noilor capacități și abilități de management al deșeurilor chimice periculoase. Această inițiativă este ancorată în angajamentul Republicii Moldova de a implementa eficient Convenția de la Minamata privind mercurul și de a ne alinia la bunele practici și standarde ale ONU și Uniunii Europe în acest domeniu”, afirmă Cristina Lesnic.

Managera de proiect Cristina Lesnic a evidențiat în context câteva lecții învățate în cadrul acestei inițiative și a vorbit despre lucrul esențial, crucial pentru reușita proiectului. „Prin activitățile de proiect s-a reușit organizarea unui ciclu de instruiri tematice pentru funcționarii publici și specialiști în domeniu, elaborarea unor proiecte de acte normative care au menirea să stabilească reguli de gestionare a deșeurilor cu mercur, elaborarea proiectului planului de operare pentru aplicarea schemei de responsabilitate extinsă pentru produsele ce conțin mercur / compuși de mercur, evaluarea categoriilor de deșeuri cu mercur pe piața țării, studii, analize și altele”, a amintit Cristina Lesnic. „Iar contribuția Secretariatului Convenției de la Minamata a fost esențială pentru derularea proiectului și buna ghidare în procesul de implementare, lucru pentru care avem o recunoștință aparte”.

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI SĂNĂTATEA OAMENILOR

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” au fost elaborate Raportul național cu privire la estimarea datelor și categoriilor de produse plasate pe piață ce conțin mercur sau compuși de mercur / adaos de mercur, Regulamentul pentru gestionarea ecologică (depozitare) a deșeurilor de mercur, precum și Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur. De asemenea, a fost întocmit Planul operațional de răspundere extinsă a producătorului (pentru sistemul individual și cel colectiv), precum și un atelier de instruire cu participarea autorităților naționale și agenților economici.

1231 de școli, cu 31580 de cadre didactice și 333199 de elevi, au fost informate prin intermediul unei circulare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la măsurile ce se impun în cazul spargerii unui termometru cu mercur.

Protecția mediului și sănătatea oamenilor s-au aflat în prim-planul acestui proiect de suport a Republicii Moldova în acțiunile de implementare Convenției de la Minamata privind mercurul.

„Suntem determinați să depunem eforturi în continuare pentru a înmulți progresele importante, obținute până acum în Republica Moldova în realizarea prevederilor Convenției de la Minamata privind mercurul”, afirmă Ministra Mediului a Republicii Moldova, Iordanca-Rodica Iordanov. „Beneficiile acestor eforturi la nivel de politici se regăsesc în viața de zi cu zi a oamenilor, la nivel național și comunitar, și au un impact pozitiv asupra mediului”, menționează Ministra Iordanca-Rodica Iordanov.

Totodată, Ministra Mediului a apreciat sprijinul oferit în acest domeniu de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). „Suntem recunoscători partenerilor noștri care ne oferă susținere”, a subliniat Ministra Iordanca-Rodica Iordanov, care a evidențiat efectele benefice ale acestui parteneriat asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător, prin reducerea și eliminarea emisiilor mercurului și compușilor de mercur.

Potrivit informației prezentate de către subdiviziunile teritoriale, în baza circularei Inspectoratului pentru Protecția Mediului nr. 1200 din 13 septembrie 2021, în instituțiile de stat și private erau stocate 421652 de lămpi luminiscente uzate, 2729 de termometre și 235 de lămpi bactericide.

Ministra Sănătății a Republicii Moldova, Ala Nemerenco, afirmă că „dispozitivele care conțin mercur prezintă un risc atât pentru sănătate, cât și pentru mediu. Multe dintre deșeurile de mercur provin din sistemul medical”.

„Astăzi dispozitivele moderne care nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor le înlocuiesc pe cele cu mercur. Colectarea și stocarea securizată a dispozitivelor cu mercur rămâne o prioritate a Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile Convenției de la Minamata din anul 2013”, menționează Ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

POLITICI PUBLICE ȘI RECOMANDĂRI ALE SPECIALIȘTILOR

După ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, ca prim pas, Republica Moldova a interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur, începând cu 1 ianuarie 2021, pentru a preveni utilizarea acestor produse, inclusiv pentru reducerea cantităților de deșeuri periculoase. „Spre regret,țara noastră, ca și alte state, a utilizat activ și utilizează produse cu conținut de mercur, lămpi luminiscente, termometre, dispozitive medicale și alte produse și articole, care sunt încă în circuit pe piața internă a țării”, precizează Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție, Direcția Prevenirea Poluării și Managementul Deșeurilor, Ministerul Mediului.

De altfel, experiențele pozitive ale altor țări în domeniul reducerii riscurilor asociate cu mercurul au început a fi valorificate și în Republica Moldova. În cadrul unui atelier regional, organizat la Chișinău, în noiembrie 2022, facilitat de câțiva formatori naționali și focusat pe prevenirea și reducerea riscurilor asociate deșeurilor de mercur, s-a constituit o platformă comună de cooperare dintre administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții economici, sistemele colective și alți constituenți. Aici cuvântul-cheie a fost COOPERARE. Cum se întâmplă, cum se realizează această cooperare în cazurile practice legate de deșeurile de mercur și ce bune practici, lecții învățate sunt deja disponibile în Moldova povestește în continuare Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție la Ministerul Mediului.

„Găzduirea acestui atelier regional în 2022 de către Republica Moldova a oferit posibilitate statelor-părți la Convenție din Regiunea Europei Centrale și de Est să realizeze un schimb de experiență pe marginea implementării prevederilor Convenției, inclusiv cu extinderea acestei comunicări la nivel de țară pe o platformă comună de cooperare între instituțiile statului la nivel central și local, cu implicarea agenților economici, sistemelor colective și altor subiecți de drept, care în prezent se confruntă sau sunt implicați în soluționarea problemelor conexe gestionării produselor și a deșeurilor cu conținut de mercur”, a spus Svetlana Bolocan, specificând și modul de funcționare a acestei platforme. „În realitate această comunicare a eficientizat procesul de prevenire a traficului ilicit pentru unele produse periculoase, inclusiv cu conținut de mercur, deoarece persoanele-cheie din cadrul acestei platforme care au fost instruite anterior pot interveni prompt, cunoscând care sunt interdicțiile, restricțiile și riscurile acestor produse cu conținut de mercur. Iar în cazul unor neclarități pot interveni operativ către Ministerul Mediului pentru documentare suplimentară”.

Reușita unor demersuri rămâne sustenabilă dacă politicile publice merg mână în mână cu implementarea acestora la nivelul vieții de zi cu zi a cetățenilor, acolo unde informațiile și recomandările sunt esențiale pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului.

„Într-o lume în care sursele de poluare sunt atât de multe, este bine să ne îngrijim de sănătate și de mediu și să nu ignorăm sfaturile specialiștilor. Intoxicația cu metale grele, iar mercurul e unul din ele, poate avea urmări grave asupra stării noastre de sănătate și a copiilor noștri. Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței mercurului asupra sănătății populației și mediului trebuie inclusă în lista de sarcini prioritare pentru Moldova”, afirmă Liliana Zalujnîi, Consultantă principală, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice, Ministerul Mediului.

Iată și câteva recomandări-cheie pentru demercurizarea încăperilor, împărtășite de Consultanta principală la Ministerul Mediului, Liliana Zalujnîi. „Dacă termometrul s-a spart, atunci este necesar să deschidem ferestrele și să curățim încăperea. Pentru început, îmbrăcăm mănuși de cauciuc, acoperim nasul și gura cu o mască sau o batistă umezită. Cel mai simplu și la îndemâna fiecăruia este să luăm un șervețel obișnuit umezit în ulei vegetal, în acest fel metalul începe să se lipească de hârtie și practic nu lăsă urme pe suprafață. După finalizarea procedurii, mercurul îndepărtat este plasat într-un vas de sticlă, cu apă, bine închis”. Toate acestea sunt foarte importante pentru că „toxicitatea mercurului afectează sistemul nervos, digestiv și imunitar, precum și plămânii, ficatul, rinichii, pielea și ochii”.

Anuarul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, intitulat „Protecția mediului în Republica Moldova”, face referiri, în capitolul consacrat managementului deșeurilor și substanțelor chimice, și la deșeurile de mercur. Evoluții pozitive din ultimii ani la acest subiect sunt împărtășite de către Rodica Poprițac, Inspectoare principală, Direcția control gestionare deșeuri și substanțe chimice, Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

„Din 1 ianuarie 2021 este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse cu conținut de mercur, adaosuri de mercur sau compuși de mercur, fapt ce nu va permite producerea ulterioară a deșeurilor de acest gen. Dar există în continuare problema stocurilor istorice, care necesită tratarea mercurului lichid periculos în sulfură de mercur și transportarea sigură la locul de eliminare finală. La moment, Republica Moldova nu dispune de tehnologii de tratare a mercurului, iar depozitarea finală poate fi realizată numai în minele de granit sau de sare, iar în țara noastră și chiar în țările vecine nu sunt”, afirmă Inspectoarea principală Rodica Poprițac, care aduce în lumină și aspectul menținerii eforturilor comune. „Este timpul pentru a conștientiza și a respecta restricțiile plasării pe piață a produselor cu conținut de mercur, iar pentru aceasta este necesară colaborarea între agenții economici, Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va controla și va asigura protecția mediului, verificarea păstrării și evidenței raportării deșeurilor toxice până la eliminarea lor finală”.

PARTENERIATE CU SECTORUL ASOCIATIV

Reușitele și rezultatele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” se datorează și constituirii unor parteneriate cu sectorul asociativ.

Astfel, Asociația Obștească Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” editează trimestrial Revista de specialitate „Managementul Deșeurilor” și furnizează servicii de instruire în baza programelor de formare pentru adulți în domeniul de gestionare a deșeurilor. „Evident, aceste activități urmăresc drept scop oferirea către grupurile-țintă beneficiare a suportului în asigurarea accesului la informație din domeniu, acces la bune practici, noutăți legislative în domeniu, livrarea informațiilor necesare despre activitățile și rezultatele proiectului”, confirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

Contribuția Asociației „E-CIRCULAR” în implementarea proiectului include promovarea și diseminarea în rândul grupurilor-țintă beneficiare a informației și, mai nou, a prevederilor Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur, care urmează a fi consultat și aprobat până la finele anului. Regulamentul reprezintă un act normativ foarte important în reglementarea clară a responsabilităților și obligațiilor ce revin producătorilor de deșeuri de mercur. Iar „E-CIRCULAR”, prin resursele informaționale elaborate și instruirile furnizate, reprezintă un partener important în partajarea și promovarea acestor prevederi și bune practici la nivel național.

În 2021-2023, Asociația „E-CIRCULAR” a instruit în domeniul de gestionare deșeuri peste 60 de reprezentanți a sectorului public și privat, inclusiv reprezentanți din societatea civilă și mediul academic. Iar unul din subiecte importante abordate în cadrul instruirilor la capitolul „Poluarea și formele de poluare” ține de gestionarea ecologică și responsabilă a deșeurilor de mercur.

„În anul 2023, Asociația „E-CIRCULAR” parcurge și etapa de acreditare pentru cinci ani a Cursului de formare pentru adulți „Responsabil / Responsabilă pentru gestionarea deșeurilor”, fapt care reconfirmă angajamentul și implicarea asociației în dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din toate sectoarele economiei naționale. Pas cu pas, prin parteneriate și conlucrare vom ajunge la noi rezultate”, afirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

PAȘII DE URMAT

Proiectul se încheie, eforturile continuă. Ce urmează după finalizarea activităților proiectului, fiindcă prevederile Convenției de la Minamata rămân în vigoare și după asta? – la această întrebare răspunde Managera de proiect Cristina Lesnic.

„Proiectul urmează să se încheie la finele lunii iunie 2023, iar rezultatele proiectului trebuie să fie sustenabile pentru îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul. Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata, care obligă țările semnatare ale acestui document să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol”, a menționat Cristina Lesnic

Iar aprecierile din exterior sunt încurajatoare în acest sens. „Republica Moldova a realizat progrese remarcabile în gestionarea produselor cu adaos de mercur”, a afirmat în atelierul regional de la Chișinău înaltul oficial al Convenției de la Minamata privind mercurul, Eisaku Toda, exprimându-și, totodată, convingea că la finalul acestui proiect Moldova va deveni un model regional.

Iar viziunea urmărită prin eforturile tuturor constituenților consolidarea unei țări libere de mercur în care sănătatea oamenilor și mediul nu vor mai fi amenințate de acest metal aflat în Tabelul periodic al elementelor la poziția 80.

Mai multe informații privind și activitățile proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” pot fi găsite AICI: https://minamatamoldova.medium.com și AICI:
https://www.mediu.gov.md/ro/search/node/minamata

#OTaraLiberaDeMercur #ConventiaMinamata #MinamataConvention #MakeMercuryHistory

Imagine copertă: Minamata Convention on Mercury

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

Seară de creație VIN CU POEZIE: 14 mai 2023

10 mai 2023

VIN CU POEZIE – o seară de creație cu un scop nobil, cel de a uni îndrăgostiții de artă şi vin, dar şi de a dărui speranță celor adăpostiți în Azilul de bătrâni din or. Donduşeni.

Evenimentul este organizat de A.O Femei cu Influență şi Wine.MD.

Scopul acestui frumos eveniment este de a promova consumul inteligent al vinului şi dragostea față de poezie şi pictură. Noi suntem constituiți din ceea ce iubim, dar şi din ceea ce dăruim omenirii.

Invitați speciali ai evenimentului: Vasile Botnaru, Ioana Isac, Sergiu Druguş, Mihaela Strâmbeanu, Constantin Moscovici, Yurii Palkov.

Banii adunați în timpul evenimentului vor fi transferați pe contul Azilului de bătrâni din oraşul Donduşeni, pentru că în timp ce noi cucerim noi culmi şi desoperim noi muchii ale poliedrului artei, la distanța unei mâni întinse trăiesc părinți şi bunici pentru care strictul necesar e un „lux” pe care nu și-l pot permite, cu mare regret.

În sală vor fi expuse spre vânzare tablouri inedite, banii din vânzarea acestora la fel vor fi direcționați către Azilul de bătrâni din Dondușeni.

Înregistrare prealabilă la nr. de telefon: 060606688

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #4

30 aprilie 2023

Mulți dintre noi am pornit la drum în profesia de jurnalist – probabil, cea mai frumoasă profesie din lume – cu propria închipuire despre calitățile necesare ca să-ți faci munca bine.

Sunt atâtea și atâtea voci care ne șoptesc sau ne strigă în urechi că în profesia de jurnalist avem nevoie de mai multe calități.

Inteligență și prietenie.

Încredere, imaginație, ingenuitate.

Ingenuitate? ați zis. A, chestia aceea care înseamnă simplitate, naturalețe, împletită cu sinceritate și naivitate.

Energie, rapiditate.

Acuratețe, curaj, rezistență.

Autodisciplină, perseverență.

Onestitate, putere de observare.

Optimism. Iar optimismul este și în parabola aceea cu 10 mere. Unul poate vedea în cele 10 mere câteva borcane de compot. Altul – o felie de prăjitură de mere. Iar altcineva se poate uita la cele 10 mere până când acestea se strică.

Și eram la calitățile necesare unui jurnalist.

Punctualitate. La ea se referă vorba aceea care ne spune că nu folosește la nimic alergatul, pur și simplu, trebuie să pornești la timp.

Adaptabilitate.

Dar ce-i adaptabilitatea? Îi mai putem spune flexibilitate, adică puterea jurnalistului de a se acomoda cu situațiile complicate în care lucrează uneori.

Agerime, inițiativă. Și umor, bineînțeles.

Dar asta nu e tot.

Jurnalistul nu se poate reduce la abilitatea de a scrie. Ideile mari, mai mult

decât cuvintele frumoase, fac textul să fie demn de ținut minte.

Ei bine, cu toate calitățile menționate aici, cu cele văzute și nevăzute, acesta este portretul-robot, portretul ideal al jurnalistului, pe care l-am conturat, împreună cu vocile oamenilor pe care i-am întâlnit și i-am întrebat despre asta și împreună cu profesorul și scriitorul Curtis MacDougall.

Am putea să scoatem acum din traista noastră cu parabole și gadgeturi câte o istorie care să ilustreze fiecare dintre cele 20 de calități amintite, necesare unui jurnalist ca să-și facă bine munca.

Se spune că într-o zi o pădure a luat foc, iar o pasăre Colibri – probabil, cea mai mică pasăre din lume tot aducea apă în cioc, câte o picătură, ca să stingă focul.

Toate celelalte animale – regele animalelor, sanitarul pădurilor și alte vietăți mai mari – fugeau care încotro din cauza fricii și din cauza focului. Pasărea Colibri însă continua să zboare încolo și încoace ca să aducă apă de la râul din apropiere ca să stingă focul.

„Tu chiar nu vezi că muncești degeaba?”, a întrebat-o elefantul. Ori poate era un tigru. Ori un cerb, nu are importanță „Că flăcările sunt mai mari și decât tine, și decât picăturile de apă pe care le aduci”, a spus acesta.

Iar pasărea Colibri i-a răspuns așa: „Eu îmi fac partea mea de muncă”.

Și picătură cu picătură, după ce s-au implicat și celelalte animale, focul a fost stins. Problema a fost rezolvată. Că incendiul era o problemă comunitară și pentru animalele din pădure, și pentru oamenii din localitatea din apropiere.

Poate că această parabolă este și despre încredere, și despre optimism și despre puterea lui împreună.

Eram, deci, pe drumul nostru către jurnalismul comunitar la capitolul calități necesare.

Iar calitățile merg mână în mână cu instrumentele de calitate.

Un telefon. E mai bine să fie la fel ca noi. Inteligent. Pentru fotografii de calitate, pentru video, notițe, transmisiuni în direct și așa mai departe.

O agendă. În care să vă notați ideile și să vă dezvoltați temele.

Și un cont, o comunitate căreia să-i împărtășiți bucuriile, îngrijorările, îndemnurile scrise, vorbite sau filmate despre oamenii apropiați.

Din liceu. Din sat. Din viața celor pe care îi cunoașteți.

Iar toate acestea – calitățile și instrumentele – au făcut din jurnalismul comunitar un jurnalism mai intim și mai grijuliu față de oameni.

E chiar vocea oamenilor.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Link YOUTUBE:
https://youtu.be/J3q2zmvULmI

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Maria Golban: „Aspectul fizic nu trebuie să fie o piedică în calea fericirii”

27 aprilie 2023

Maria Golban este tânără care a înțeles că frumusețea vine din interior și că acceptarea de sine este cheia pentru a fi fericit. Tânără este pasionată de psihologie și psihosomatică, fapt pentru care a decis să studieze domeniul și să-și construiască o carieră în care să poată ajuta oamenii.

După ce a absolvit liceul, a decis să studieze psihologia la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, iar în paralel face cursuri la Academia Ancăi Maftei.

„M-am regăsit în acest domeniu și am înțeles cât de importantă este dragostea de sine. Toate problemele noastre vin de la prea multe gânduri și neîncredere. Starea psihologică este mai importantă decât cea fizică, deoarece dacă ești fericit și te accepți așa cum ești, oamenii din jurul tău devin altfel cu tine”, susține Maria.

După ce a urmat cursurile de psihosomatică, a găsit liniștea interioară și a depășit temerile de a-și arăta dizabilitatea și a devenit mai deschisă și mai încrezătoare în sine.

Ea crede că toți oamenii au defecte, dar acestea sunt frumoase și trebuie iubite. Astfel, se concentrează pe trăirea vieții în mod pozitiv și pe a transmite această atitudine și celorlalți.

„Prin propriul meu exemplu, încerc să demonstreze lumii că nimic nu este atât de dramatic pe cât se crede. Eu spun deschis că am paralizie cerebrală, iar dificultatea pe care o am este ca un al șaselea simț, care mă ajută să fac o selecție a oamenilor din jurul ei”, relatează Maria.

În viitor, Maria Golban își propune să deschidă un centru de psihosomatică și să scrie mai multe cărți, în care să transmită mesajul că frumusețea vine din interior, iar acceptarea de sine este cea mai importantă.

Își consideră defectele sale frumoase, iar ea însăși este un exemplu viu că oricine poate depăși dificultățile și poate deveni o persoană puternică și încrezătoare, dacă alături are oamenii care o susțin și o încurajează.

„Medicii i-au spus mamei mele că nu poate să aibă copii și totuși am apărut eu pe lume, fiind o minune pentru ea. M-am născut sănătoasă, dar dizabilitatea mea s-a dezvoltat în copilărie. Totuși, dacă ar fi să mă mai nasc odată, aș alege să fiu la fel cum sunt acum”, a conchis Maria Golban.

Ilinca Fiodorov

Ludmila Iachim. O sursă de inspirație și motivație pentru alții. Interviu cu directoarea Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova

27 aprilie 2023

Ludmila Iachim este o personalitate puternică, dedicată să motiveze și să ajute pe alții să creadă în puterile lor interioare. În prezent, Ludmila ocupă poziția de Director Executiv la Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, o organizație non-guvernamentală care oferă sprijin pentru persoane cu dizabilități fizice pentru asigurarea incluziunii sociale.

„Ziua mea începe devreme, cu un program încărcat. Sunt directoare a Asociației din 2018, însă inițial am în calitate de beneficiar al programelor, iar apoi mi s-a oferit oportunitatea de a crește și am decis să rămân”, povestește Ludmila.

Organizația pe care o conduce se concentrează pe promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și este formată în mare parte din persoane cu dizabilități, inclusiv fondatorii.

„În ultimii ani, ne-am concentrat asupra angajării persoanelor cu dizabilități și am implementat un program care îi ajută să găsească locuri de muncă și să se integreze în câmpul muncii. Încercăm să-i motivăm și să le oferim informații despre incluziunea în câmpul muncii și angajatorilor pentru a-i ajuta să devină mai deschiși să ofere locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități. De asemenea, oferim monitorizare pentru a ne asigura că procesul de angajare decurge bine, inclusiv interacțiunea cu colegii și adaptarea la locul de muncă”, explică directoarea.

De asemenea, membrii sunt implicați în activități de advocacy pentru îmbunătățirea accesibilității la infrastructură și instituțiile publice pentru persoanele cu dizabilități. Ludmila afirmă că conștienți că incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nu poate fi atinsă fără o infrastructură accesibilă.

„În prezent, doar 5% din clădirile publice sunt accesibile, iar acest lucru este o problemă în special în mediul rural, unde nu există niciun fel de transport și persoanele cu dizabilități nu pot să iasă din casă. începând cu anul 2014 am început să evaluăm clădirile publice și să facem lobby pentru schimbări în acest sens, deși progresele au fost încete”, mai menționează directoarea.

Pe lângă munca sa, Ludmila se ocupă de șase pisici pe care le-a adoptat treptat.

„Sunt de pe stradă, adoptate, vreo 3 pisici m-au găsit la birou. Le-am tratat, le-am sterilizat și deja nu puteam să le las, acum fac parte din familia mea și mă ajută să fiu activă și fericită. Îmi dau o stare de bine, deși e o muncă enormă cu ele”, a adăugat ea.

În plus, Ludmila face și ore de șoferie, o activitate pe care a amânat-o mult timp din cauza fricii. Totuși, necesitatea de a ajunge undeva rapid și lipsa taxiurilor accesibile au făcut-o să ia decizia de a face școala de șoferi.

„Am ajuns la 45 de ani să trec peste asta pentru că mereu credeam că n-o să mă descurc. Cred că este o responsabilitate de a fi foarte atent față de oameni și față de alți șoferi, dar sunt mândră că am reușit să devin independentă și să pot conduce mașina mea”, a mai punctat femeia.

Oamenii o consideră adesea o eroină pentru munca sa și abilitățile sale, Ludmila însă nu se vede astfel. Pentru ea, faptul că este activă și face tot ce face și o altă persoană, dar într-un mod adaptat, este un rezultat al efortului depus de-a lungul anilor.

„Nu mă axez pe dizabilitatea mea și nu o pun în față drept o etichetă. Nu vreau milă sau să mi se întindă o mână de ajutor din cauza dizabilității mele. Vreau să fiu văzută ca o persoană activă și implicată, care face lucrurile la fel ca oricine altcineva”, spune directoarea Asociației.

În viitor, Ludmila dorește să investească mai mult în ea și în ceea ce-i aduce fericire, să-și ia permisul și să-și procure propriul automobil adaptat pentru scaunul rulant.

„Este important tu să te accepți așa cum ești. Cred că lucrurile frumoase vin de la sine dacă te respecți pe tine și pe cei din jur”, a conchis Ludmila Iachim.

Ilinca Fiodorov

Evenimente culturale la Muzeul Național al Literaturii Române: „SCRIITORII PROMOȚIEI ’70. Portret în grup: Ioan Mânăscurtă, 70” și „Culori și scriitori: Eleonora Romanescu”

26 aprilie 2023

În data de 28 aprilie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române organizează două evenimente culturale cu expunerea publică a unor bunuri din colecțiile muzeului.

Primul eveniment – Expoziția „SCRIITORII PROMOȚIEI ’70. Portret în grup: Ioan Mânăscurtă, 70” – este organizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova cu ocazia celor 70 de ani de la naștere, pe care i-ar fi împlinit scriitorul Ioan Mânăscurtă.

Expoziția prezintă viața și opera lui Ioan Mânăscurtă în cărți, manuscrise, documente, artă plastică, fotografii ș.a.

Evenimentul va avea loc vineri, 28 aprilie 2023, ora 13.00, în Sala de expoziții nr. 1, str. Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.

Expoziția „Scriitorii promoției ’70” va putea fi vizitată până pe 03 ianuarie 2024, iar „Portretul în grup” dedicat lui Ioan Mânăscurtă – până pe 01 iunie 2023.

Cel de-al doilea eveniment – Expoziția „Culori și scriitori: Eleonora Romanescu” – este dedicat memoriei artistei plastice (care pe 26 aprilie 2023 ar fi împlinit 97 de ani) și prezintă peisaje și portrete din creația pictoriței.

În cadrul evenimentului va fi lansat volumul „Album” de Eleonora Romanescu, apărut în anul 2023 la Editura Cartier.

Expoziția va fi vernisată vineri, 28 aprilie 2023, ora 16.00, Sala galbenă, str. Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.

Se caută tineri antreprenori și startup-eri! A fost creată o oportunitate pentru a vă debloca talentul antreprenorial!

25 aprilie 2023

Hubul Antreprenorial Youth4Entrepreneurship anunță lansarea Concursului de Granturi pentru tineri antreprenori și startuperi. Participă în concurs și beneficiază de până la 1500 euro pentru ideea ta de afacere sau business-ul pe care deja îl dezvolți.

Dacă sunteți în căutarea unei modalități de a vă începe afacerea sau de a o îmbunătăți, Concursul de Granturi by Youth4Entrepreneurship este o oportunitate excelentă. Iată doar câteva motive de ce?

Finanțare: grantul oferă sprijin financiar pe care nu trebuie să-l rambursați. Cu acest suport, puteți acoperi diverse costuri de echipament, dezvolta noi produse sau promova servicii.

Expunere: participarea la concurs va oferi afacerii tale o expunere valoroasă. Chiar dacă nu câștigi, vei avea șansa de a-ți prezenta ideea unui public mai larg, inclusiv investitorilor, experților din industrie și potențialilor clienți.

Validare: câștigarea unui concurs de granturi este o modalitate excelentă de a vă valida ideea și de a arăta că aveți potențialul de a vă duce ideea la nivelul următor, cu mai multă încredere.

Networking: concursul va reuni persoane cu aceeași pasiune pentru antreprenoriat, veți avea ocazia să vă conectați cu alți tineri antreprenori, ceea ce poate duce la colaborări și parteneriate viitoare.

Creștere și credibilitate: câștigarea unui concurs de granturi poate oferi afacerii un impuls major de credibilitate. Participând, veți fi impulsionat să vă gândiți critic la start-up și să dezvoltați un plan de dezvoltare solid. Chiar dacă nu câștigi, acest proces te poate ajuta să identifici zonele de îmbunătățire și să stabilești obiective de creștere.

Criterii de eligibilitate pentru participare

– Tânăr cu vârsta cuprinsă între 18 – 40 de ani inclusiv

– Cetățean al Republicii Moldova, regiunea de dezvoltare Centru sau mun. Chișinău. Acest criteriu își propune să sprijine talentul local și să contribuie la creșterea economiei naționale

– Deține certificat de participare la etape anterioare de instruire și mentorat în cadrul proiectului Youth4Entrepreneurship sau în alte proiecte ce atestă obținerea instruirii și educației antreprenoriale

– Întreprindere definită conform art. 4 din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii sau persoana fizică care intenționează să constituie o întreprindere în termen de o lună de la data aprobării planului de afacere, ori să identifice o altă modalitate legală de activitate (patentă etc).

Suma grantului

Suportul financiar nerambursabil (grant) va constitui 1500 euro/plan de afacere acordat din resursele financiare ale Uniunii Europene și Suediei, prin intermediul Fundației Est-Europene.

Procedura de aplicare în Concursul de Granturi

Se realizează prin depunerea online a Dosarului în perioada 20 aprilie-10 mai 2023, la adresa electronică:

youth4entrepreneurship@gmail.com

cu subiectul:

Dosar_Nume_Prenume(Aplicant)_Concurs de Granturi-Y4e

Regulamentul concursului de granturi poate fi accesat aici: https://bit.ly/3MZ1zNK

Fișierul planului de afacere și financiar poate fi accesat aici: https://bit.ly/3osLHsH

Rețineți, termenul limită pentru a aplica este chiar după colț, așa că acționați rapid. Abia așteptăm să vedem ideile și afacerile incredibile, lansate de care tinerii antreprenori ca tine!

Concursul de Granturi este realizat de Hubul Antreprenorial Youth4Entrepreneurship, implementat de Fundația Youth Development for Innovation, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Digital Park și StarNet.

1...101112...128 Pagina 11 din 128