15.5 C
Chișinău
vineri, iulie 11, 2025

Activitatea Fondului pentru tineri din Ialoveni

În anul 2010 a fost lansat Fondul pentru tineri Ialoveni. Acesta este un program gestionat de către asociația obștească Eco-Răzeni în parteneriat cu administrația Raionului Ialoveni. Este un program care încurajează voluntariatul și inițiativele civice ale tinerilor din toate cele 25 de localități ale Raionului Ialoveni.

Fondul pentru tineri este un cadru special în care atât fetele cât și băieții au posibilitatea să lucreze în echipă, un cadru în care tinerii au posibilitatea să ia decizii singuri fără intervenția majoră a adulților.

Activitatea anulală a fondului este un circuit repetitiv. Începând cu ianuarie sunt recrutați noi membri, tineri care defapt sunt responsabili să gestioneze acest fond împreună cu echipa asociației obștești Eco-Răzeni, organizația « Umbrela » a programului. Tinerii sunt instruiți în cadrul unor sesiuni unde învața regulile și principiile de bază ale fondului.                                

Ei învață : cum se organizează concursul de granturi și care este rolul membrilor, cum se colectează fonduri pentru că una din responsabilitățile membrilor este să contribuie la colectarea anumitor fonduri care formează ullterior banii gestionați sau distribuiți prin intermediul programului de granturi mici. Înainte de lansarea concursului de proiecte are loc o analiză a necesităților , problemelor , nevoilor tinerilor din Raionul Ialoveni, de cele mai multe ori este întocmit un chestionar care este distribuit și completat în format online, sunt organizate focus- grupuri cu tineri din mai multe localități și organizații care lucrează cu tineri, inclusiv specialiști de tineret.

Pe an au loc două runde ale proiectului. Prima rundă are loc în perioada martie-iunie, iar a doua  în perioada septembrie-decembrie, respectiv timp de 3-4 luni tinerii care primesc finanțare în cadrul programului de granturi mici au posibilitatea să implementeze aceste proiecte. Sergiu Gurău, coordonatorul Fondului  pentru tineri Ialoveni, ne vorbește despre activitatea tinerilior pe parcursul activității în care, tinerii, își formează și își dezvoltă abilitățile în cadrul fondului.

„Fiecare rundă se încheie cu o festivitate în cadrul căreia sunt celebrate rezultatele  acestor proiecte. Runda din  iunie se încheie cu gala bunelor practici, iar în decembrie cu festivalul tinerilor activi.  În decursul lunilor rămase FPT Ialoveni are grijă să informeze publicul larg despre activitățile tinerilor. Aceștia sunt posesorii unei pagini de internet(Fondultinerilor.md) și a unei pagini de facebook unde la fel promovează activitățile proiectelor lor.Membrii fondului sunt fete și băieți cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani. Echipa fondului este formată de 11-17 membri , aceștia se schimbă o dată la jumătate de ani, astfel încât 50 de procente din membri  absolvesc programul după 2 ani și în ianuarie echipa se completează cu membri noi. Cei prezenți care deja au experiență o transmit mai departe celor noi”, afirmă Sergiu Gurău, coordonatorul Fondului  pentru tineri Ialoveni.

Tinerii din localitățile Raionului Ialoveni au posibilitatea să aplice pentru un mini-grant în valoare de 13000 lei . Condiția de bază este ca acești tineri să formeze un grup mai mare de trei persoane care vor fi  responsabili de elaborarea proiectului.

,,Evident este o competiție, în care per rundă sunt 16-35 de aplicații. Majoritatea primesc finanțare. De-a lungul celor 24 de runde pe care le-am desfășurat din 2010 până în prezent au fost depuse aproximativ 570 de proiecte dintre care 493 au primit finanțare.  Datorită acestui program peste 10000 de tineri pot spune că au fost parte a acestui program minunat de voluntariat și inițiative civice. Au fost foarte multe proiecte interesante, majoritatea  se referă la activități culturale, evenimente de petrecere a timpului liber , educația sexuală, acces la informație, acțiuni de protecție a mediului, proiecte de amenajare a spațiilor verzi, evenimente în biblioteci, ziare /radiouri școlare, activități sportive. Cel mai memorabil din proiectele recente este ideea unui grup de tineri din Costeși de a renaște tradiția brodării ielor tradiționale. Am avut tineri interesați de implementare tehnologiilor de alimentare cu energie electrică alternativă a școlilor, baterii solare sau o eoliană care să creeze energie electrică pentru sala de sport. Ne bucură că avem multe proiecte de suport și activități de  incluziune socială a tinerilor cu dezabilități, a copiilor din familii vulnerabile, astfel reușim să educăm în rândurile tinerii generații principii cum ar fi : incluziune, toleranță, diversitate”, afirmă Sergiu Gurău, coordonatorul Fondului  pentru tineri Ialoveni.

,,Pentru 2022 ne-am propus să continuăm cele două runde ale programului de granturi mici. Iată că am încheiat cea de-a 24-a rundă. 34 de proiecte mici au fost implimentate în 15 localități din Raionul Ialoveni. Peste 200 de tineri au fost implicați în elaborarea și implimentarea proiectelor.  Pâna la cea de-a 25-a rundă de granturi din toamnă , vom continua cu sesiunile de instruire.  Doritorii, în toamnă vor putea aplica la acest concurs de mini granturi. Din 2018, tinerii cu idei de afaceri pot participa la o rundă specială care are loc în Ialoveni  în cadrul programului de fonduri. O data pe an are loc o competiție a ideilor de afaceri, iar anul acesta nu va fi o excepție. Se așteaptă ca cel puțin 6 idei ale tinerilor cu spirit antreprenorial să fie finanțate. Au fost alocate surse suplimentare , aproximativ 450000 lei care vor merge spre finanțarea acestor 6, maxim 10 idei de afaceri.’’, ne-a spus Ludmila Cârman ,membră a Fondului pentru tineri Ialoveni.

,,E îmbucurătoare existența Fondului pentru tineri. Generațiile noi sunt pline de idei, iar de cele mai multe ori nu le ajunge decât un ultim pas spre a fi puse în practică. În cadrul FPT-ului tinerii găsesc ajutor, informare, încurajare, finanțare , astfel încât proiectele pot fi implimentate , iar gândurile se materializează.”, afirmă Ariana Purcica, elevă în clasa a 12-a.

La data de 1 iulie a fost organizată Gala bunelor practici , în cadrul căreia au fost celebrate rezultatele tinerilor. Au fost acordate diplome de merit, diploma excelenței civice,iar cele mai active echipe de voluntari formate din grupuri de inițiativă și consilii locale ale tinerilor au primit premii bănești. La gala au fost invitate și autoritățile publice, cadre didactice, agenți economici  care susțin tinerii activi în realizarea ideilor lor pentru dezvoltarea comunității locale și dezvoltarea personală.

Livia Lapteacru, stagiară

Reportaj de atmosferă: Târgul de weekend cu produse autohtone

În primul weekend al fiecărei luni de vară la intersecția dintre str. Independenței și Bd. Cuza Vodă în sectorul Botanica, se desfășoară un târg autohton în care participă micii antreprenori locali cu o gamă largă de produse.

De dimineață pe aleea situată pe str. Independenței răsună muzica, din depărtare se observă un cort amenajat unde patru doamne în haine naționale cântă live muzică populară, iar peste drum în fața centrului comercial ,,La Răscruce”  este amenajat un târg, unde mișună lumea ca într-un mușuroi de furnici.

La intrare ni-se oferă o băutură răcoritoare și înghețată pentru a ne răcori și a savura cu atenție produsle ce ne sunt expuse pe taverne de către producători. Zumzetul vocilor, zâmbetele vânzătorilor și ochii sclipitori și intrigați ai cumpărătorilor se denotă în primele clipe când ne aflăm în acest târg.

Taverna cu accesorii și jucării croșetate manual

Corturile sunt amenajate în două rânduri a cate 8-10 la număr, și pun la dispoziție atăt produse alimentare cât și produse de decor și accesorii.

Cel mai solicitat produs din târg este mierea de albini, care este oferită de câțiva producători distinctivi, unul dintre aceștia fiind ,,Albinuța Mimi”, prisaca căreia se află la Anenii Noi și în Hîrbovăț în pădurea de salcâm.

,,Suntem bucuroși de organizarea acestui târg deoarece lumea poate să afle mai mult despre noi și despre produsul nostru, avem ocazia să interacționăm direct cu cumpărătorii, să le oferim să degusteze mierea pentru a face o alegere. Până acum vindeam mierea angro direct de la prisacă și în zilele de Duminică la biserica Sf. Dumitru.
Deasemenea producem polen, mierea de rapiță și polifloră, lumânări aromate cu diferite mirosuri cum ar fi trandafir, scorțișoară, lavandă și vanilie într-o gamă variată de culori.
Cea mai solicitată este mierea de salcâm și lumânările în formă de îngeraș. Actualmente oamenii pun accent și pe decor din acest motiv lumânările sunt la fel de solicitate, fiind din ceară ele nu elimină fum, nu sunt toxice, din potrivă sunt foarte binevenite pentru sistemul respirator. Comparativ cu anii precedenți prețurile s-au mai ridicat un pic, doar din motivul că s-au scumpit și materialele prime care sunt folosite în producție, însă pe cumpărători acest fapt nu îi sperie”, ne povestește producătorul Mihaiela Surdu.

Din categoria produselor alimentare la târg mai putem găsi și vinuri, uleiuri, brânzeturi, semințe și multe alte produse autohtone.

Taverna cu obiecte confecționate din lemn

Un produs alimentar mai deosebit îl reprezintă uleiurile presate 100% naturale din semințe de in, dovleac, mac, armurariu și nucă. Obținute prin metoda presării la rece a semințelor selectate, acestea păstrează aroma și gustul specific natural, iar lipsa elementului termic și chimic în procesul tehnologic folosit permite păstrarea tuturor elementelor sale nutritive.

,,Uleiurile ,,Darul soarelui” sunt produse în Republica Moldova la uzina situată la Ghidighici, ele sunt foarte benefice pentru sănătate, pevin îmbătrânirea celulelor, stimulează sistemul imunitar, scade colesterolul, este binevenit persoanelor cu hipertensiune și previne riscurile de accidente vasculare. Uleiul de dovleac ajută la buna funcționare  a sistemului gastrointestinal, cel de in la sistemul digestiv iar cel de nucă la buna funcționare a sistemului nervos. Oricare din ele pot fi consumate în starea crudă sau folosite în salate și prepararea bucatelor. Prețurile pentru o sticluță de 250 ml variaza între 70-250 lei, fiind foarte avantajoase din motivul că pentru a obține acest produs se folosește o cantitate impunătoare de materie primă de înaltă calitate” ne spune reprenzentantul companiei doamna Zinaida.

În cadrul târgului sunt comercializate deasemenea obiecte de decor cum ar fi florile și buchetele din săpun care își mențin forma și mirosul o perioadă destul de îndelungată, jucăriile croșetate, cercei, brățări, pandative toate fiind realizate manual într-un asortiment variat.

,,Produsele care le oferim sunt pentru diferite categorii de vârstă, începând de la sugari și copii până la adulți și bătrâni. Copiilor le oferim jucării croșetate manual din material hipoalergenic și zornăitori din lemn, pentru fetițe avem fundițe, agrafe și panglici de prins în păr, pentru adulți brațări din piele naturală, pandative din pietre semiprețioase și cercei originali. Prețurile variază în dependență de mărime și materie primă, încercăm să satisfacem solicitările și să oferim accesibilitate pentru toți cumpărătorii” povestește doamna Aliona producătoarea accesoriilor handmade.

La una din tavernele frumos amenajate din târg putem procura obiecte din lemn cu ornamente tradiționale, precum și suvenire din lut, căni, vaze pentru flori farfurii pe care sunt fixate denumirea țării și emblema stemei.

,,Deținem aparate de tăiat la laser și freză cu ajutorul cărora producem aceste obiecte inedite din lemn. Ne bucurăm de organizarea acestui târg deoarece este în suportul micului producător, ne ajută să creștem și să ne dezvoltăm. Astăzi să închiriezi un spațiu pentru magazin necesită mari investiții, ceea ce nu ne putem permite, aici însă achităm o sumă stabilită primăriei și avem ocazia să interacționăm cu cumpărătorii, să promovăm produsul autohton și să menținem mica afacere” afirmă producătoarea Cristina Staver.

Târgul este organizat de către reprezentanții Cămara Moldovei-Chișinău și Asociația Pentru Susținerea Businessului Mic și Mijlociu ,,Perspectiva”, precum și cu susținerea Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Botanica.

Iulia Tatar, stagiară

Unde vor continua studiile absolvenții promoției 2022

 Au dat examenul de bacalaureat și acum urmează să-și aleagă instituția în care vor dobândi informațiile necesare pentru viitoarea profesie. Ne-am propus să aflăm în reportajul ce urmează unde își doresc tinerii să studieze.

Cătălin Răcilă este absolventul Liceului Teoretic „Aristotel”, orașul Chișinău. Îi place să călătorească și practică taekwondo, a cucerit medalii la diverse competiții.

 „În privința facultății nu este chiar fix. Am aplicat în București, Iași, Timișoara, Târgul Mureș și voi aplica și în Republica Moldova la Universitatea de Medicină, la Facultatea de Medicină Dentară. Am făcut această alegere, întrucât sunt pasionat în totalitate de acest domeniu de activitate și deoarece am parte de un suport moral colosal din partea părinților și celorlalte rude, care și ei sunt medici”. 

Andreea Alexandrov, absolventa Liceului Teoretic „Constantin Stere”, orașul Soroca. Tânăra practică voluntariatul, este președinte interimar la Consiliul Raional al Tinerilor Soroca, expert local advocacy la Consiliul Național al Tineretului din Moldova. Învață limba latină, pasionată de lectură și de apicultură.

„Voi aplica pentru mai multe domenii: relații internaționale, medicină și limbi străine. Voi aplica la medicină generală la USMF, doar la această universitate din Moldova, restul – România. Consider că atunci când voi primi rezultatele, voi simți facultatea care mă atrage cel mai mult, mă bazez pe ceea ce simt, cum se spune: ce spune sufletul”. 

Andrei Sherepitko, absolventul Liceului Teoretic „Mihail Lomonosov”, orașul Orhei. Tânărul este pasionat de fotografie și de limbi străine, practică voluntariatul, este membru la Fondul pentru Tineri Orhei: „Vreau să-mi continui studiile peste hotare, încă nu m-am decis cu universitatea, dar sunt sigur 100 % că voi continua studiile în domeniului filologiei engleze”. 

Roxana Mehryar-Rad este absolventa Liceului Teoretic „Orizont” din orașul Chișinău. Tânăra se află printre cei 43 de elevi cu media 10 la examenul național de bacalaureat. De asemenea Roxana cunoaște 4 limbi străine: limba engleză, limba franceză, limba germane și limba rusă.

„Îmi voi continua studiile la Ecole Polytechnique în Paris, una dintre cele mai prestigioase universități din Franța, unde voi studia Matematica și Computer Science în limba engleza. De fapt, în primul an voi avea posibilitatea sa descopăr mai multe domenii urmând un curriculum pluridisciplinar care se bazează pe matematică, iar începând cu anul doi, ma voi specializa (pe lângă matematică) sau în economie, fizică sau computer science. Totuși cred ca voi alege facultatea de matematică și IT, pentru că însăși universitatea oferă o educație de elită, combinând cercetarea și inovațiile la cel mai înalt nivel științific și tehnologic. De asemenea, universitatea dispune de laboratoare performante în acest domeniu, oferindu-le posibilitatea elevilor să interacționeze cu specialiști renumiți, dar și să trăiască experiența studierii unui semestru la o universitate parteneră, fie din Elveția, SUA, Germania, Italia, Franța”. 

Cristian Vizir este absolventul Liceului Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”, orașul Chișinău. Cristian este un tânăr activ ce practică voluntariatul, a fost președintele Rețelei Naționale a Consiliilor Elevilor, s-a implicat activ în viața liceului, ocupând funcția de președinte al senatului elevilor Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”.

„Am ales facultatea de drept a USM, datorită dorinței arzătoare care mă măcina de ani și ani să rămân în țara mea, pentru a-mi putea continua activitatea în mediul civic din Republica Moldova, dar și de a contribui într-un mod substanțial la un viitor prosper al țării în care am crescut. Alegerea facultății a fost una logică pentru mine datorită implicării deosebit de active în cadrul organizațiilor de tineret pe care le-am condus în timpul anilor de liceu, dar și pentru ca înțeleg că o bună cunoaștere a legii e extrem de importantă, mai ales pentru un luptător pentru dreptate și adevăr”. 

Inesa Botnari a absolvit Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale ”, orașul Orhei. Practică voluntariatul, este membră la Fondul pentru Tineri Orhei, pasionată de fotografie și designul vestimentar.

„Alegerea unei universități este o etapa importantă care are nevoie de o abordare responsabilă. Bineînțeles că mulți oameni pot decide să-și schimbe domeniile de interes pe parcursul studiilor, respectiv și universitatea. Pentru a fi sigură de alegerea mea am început să cercetez diferite domenii care mă interesau, încă din gimnaziu. Eram sigură că voi studia artele iar prin clasa a 10-a am rămas la ideea de a studia design vestimentar. Tot atunci am dat start căutării unor universități care mi se potrivesc în întreaga lume. Mi-aș dori sa învăț într-o țară europeană, unde voi avea mai multe posibilități de dezvoltare și voi putea veni acasă cât de des posibil, însă nu exclud faptul că aș putea aplica și la o universitate din afara uniunii europene. Am aplicat la Universitatea de Arte ArtEZ din Olanda, de la care aștept un răspuns și urmează să aplic la altele din diverse țări ale uniunii europene, după obținerea diplomei de bacalaureat. Am decis să aplic la acea universitate olandeză, deoarece urmărind activitatea studenților, evenimentele ce au loc acolo și atitudinea profesorilor față de elevi și de meseria lor am simțit că acest mediu este favorabil dezvoltării mele. Cred că acolo voi depăși bariere legate de exprimarea propriilor idei, nu voi fi descurajată și considerată ciudată, iar ideile mele vor fi apreciate și încurajate. Acest lucru fiind important pentru un tânăr artist”. 

Conform datelor prezentate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, despre situația în care sunt astăzi universitățile din Republica Moldova. În ultimii ani, învățământul superior din Republica Moldova este grav afectat. Cel mai mare număr de studenți din istoria țării, 128 de mii, a fost înregistrat în anii 2006-2007. Ulterior, timp de 13 ani, numărul lor a scăzut dramatic, până la 56 de mii în 2019. Însă, în ultimii doi ani a fost o creștere a studenților, până la 59600.

Stagiară: Marina Cărăuș

A fost lansată campania națională de promovarea turismului local #NEAMPORNIT

Frumosul și pitorescul Republicii Moldova sunt redescoperite și în această vară în cadrul campaniei naționale #NEAMPORNIT, lansată oficial de Agenția de Investiții ,,Invest Moldova”. Inițiativa a fost lansată în 2020, în contextul în care sectorul turismului a fost grav afectat de pandemie și actorii din industrie aveau nevoie mai mult ca niciodată de susținere. Pe de altă parte, locuitorii Republicii Moldova, care nu mai aveau posibilitatea să călătorească peste granițe așa cum erau obișnuiți până la pandemia de COVID-19, erau în căutare de destinații pe care să le viziteze aici, acasă.

„O vară cât o țară”

În ajutor le-a venit campania #NEAMPORNIT care are menirea și astăzi să promoveze obiectivele turistice mai puțin cunoscute și să încurajeze cetățenii Republicii Moldova să călătorească în ținutul natal. Studiului național privind percepția moldovenilor față de turismul local, realizat în cadrul campaniei din anul 2021, arată că la aproximativ 70 % dintre cetățenii Republicii Moldova le place să viziteze locurile turistice din țară. Pornid de la aceste cifre, ,,Invest Moldova” a decis că și în această vară să fie activizată campania națională #NEAMPORNIT, care a pregătit o serie de surprize, care de data aceasta nu sunt doar pentru călătorul local, dar și pentru străinii care vin în aceste luni de vară să viziteze ținuturile din Republica Moldova.

Astfel, o mână de oameni dornici de a descoperi locurile frumoase și mai puțin cunoscute din Republica Moldova pornesc în aceste luni să colinde-n lung și-n lat această palmă de pământ pentru a arăta lumii întregi că avem cu ce ne mândri și perlele autentice basarabene trebuie salvate și promovate.

„Vă așteaptă câteva luni în care vom continua să vă povestim despre experiențele autentice și obiectivele turistice din Republica Moldova cu îndemnul de a le cunoaște, de a le susține și de a le promova. Cu drag ne vom asuma rolul de a vă călăuzi printre cele mai interesante locații din Moldova, unde veți trăi noi experiențe gastronomice, veți întâlni oameni extraordinari care au curajul să dezvolte turismul în țara noastră, și veți trăi experiențe de neuitat! Moldova ne așteaptă cu brațele deschise, așa că, #NeamPornit la drum!”, au declarat pentru calatoriicugust.com reprezentanții Agenția de Investiții ,,Invest Moldova”.

Cu siguranță, în Republica Moldova există multe locuri extraordinare pe care încă nu ați reușit să le descoperiți, poate nici noi încă nu am ajuns într-acolo, dar intenționăm ca în acest sezon să descoperi noi destinații cum ar fi: rezervații, monumente naturale, pensiuni turistice, localuri cu specific tradițional, muzee, ateliere, etc. Nu vă rămâne decât să pe rețelele sociale paginile: facebook.com/neampornit și instagram – @be_our_guest_moldova, dar și călătoriicugust.com. Iar pentru mai multe experiențe, vă îndemnăm să accesați harta interactivă – neampornit.map.md.  

Pe urmele meșteșugarilor din Republica Moldova

Totodată, Agenția de Investiții a inițiat campania de promovare a Rutei Meșteșugarilor lansată, în anul 2021, care este destinată promovării și valorificării potențialului a circa 20 de meșteri populari, cu diferite îndeletniciri: cioplit în lemn, în metal, împletitul în lozie, costumul național etc, amplasați geografic în 14 localități din toate regiunile Republicii Moldova.

Ruta Meșteșugarilor, care este disponibilă pentru acces și în format digital, fiind create 10 trasee turistice pe platforma Teleportravel, se întinde pe o distanță de 987 km.

Dacă aveți în localitatea voastră obiective turistice încă nedescoperite, tradiții culturale și culinare deosebite ce trebuie să le cunoască toată lumea sau evenimente de promovare a turismului local, dar și a destinații de top puteți să ne invitați în ospeție pentru afla toată toată lumea despre voi. Noi vom avea grijă de acest lucru.

Calvarul deportărilor: pagini din GULAG | Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” și Uniunea Scriitorilor din Moldova organizează un eveniment de comemorare a victimelor deportărilor staliniste cu genericul „Calvarul deportărilor: pagini din GULAG”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 6 iulie 2022, în Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste.

Scriitori basarabeni, victime ale regimului: Arbore-Rally Ecaterina, Baidan Boris, Cabac Nistor, Chioru Pavel, Ciulcu Alexandru, Ciurunga Andrei, Costenco Nicolai, Curicheru Mihail, Doibani Iacob, Druță Gheorghe, Gane Emil, Grossu Sergiu, Halippa Pantelimon, Lehtțîr Samuil, Lesnea Sanda, Malai Toader, Marinat Alexei, Milev Dumitru, Nica Sergiu Matei, Pelivan Ioan, Pirogan Vadim, Rusu Gheorghe, Sănduța Petre, Săteanu Filimon, Stati Petru, Stoica Cezar, Sulacov Ioan, Ștefănucă Petre, Tâmbur Alexandru, Terziman Alexandru, Țepordei Vasile, Țurcanu Nicolae, Vataman Paul.

În program:

Ora 10.00 – Slujbă de pomenire la Troiția ridicată în amintirea scriitorilor exterminați și deportați de către regimul comunist (str. 31 August 1989, nr. 98, Uniunea Scriitorilor din Moldova);

Ora 11.00 – In memoriam: eveniment comemorativ (str. Alexe Mateevici, nr. 79, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Sala de expoziții nr. 1).

La eveniment vor participa Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Maria Șleahtițchi, directorul general al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”,  Ivan Pilchin, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, scriitorii Arcadie Suceveanu, Ludmila Sobiețchi, Dumitru-Dan Maxim, Andrei Langa, profesorul universitar Anatol Petrencu, regizoarea Leontina Vatamanu, muzeografii Natalia Hariton, Victor Vasilachi, Mihaela Perciun, Veronica Boldișor.

În cadrul colocviului și evocărilor vor fi abordate subiecte din viața și opera scriitorilor întemnițați și/ sau deportați: „Nicolai Costenco, inedite. Texte scrise în detenție” (dr. habil. Maria Șleahtițchi); „Margareta Cemârtan-Spânu sau drumurile rătăcitoare ale deportărilor: consemnări despre volumul «Lupii»” (dr. Andrei Langa); „Nicolae Țurcanu, arestat și condamnat pentru o poezie” (Veronica Boldișor);  „Memoria ca act de justiție în jurnalele intime «Eu și lumea» de Alexei Marinat” (dr. Natalia Hariton). Vor fi aduse în discuție momente din istoria totalitarismului sovietic: „Operația «Юг»” (Mihaela Perciun), vor fi prezentate secvențe din filme documentare („Siberia din oase” de Leontina Vatamanu) și interviuri („Cartea «Basarabia în GULAG» de Serafim Saka: prefață și film” de Victor Vasilachi).

Jurnalism comunitar pentru tinerii din cadrul Fondului pentru Tineri Rîșcani

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al șaselea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor din cadrul Fondului pentru Tineri Rîșcani, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din cadrul Fondului pentru Tineri Rîșcani”: „Vă salut și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi astăzi prezenți la această activitate. Astăzi vom vorbi despre jurnalismul comunitar și despre cum tinerii se pot implica în dezvoltarea și promovarea localității din care fac parte și despre cum pot să realizeze materiale jurnalistice folosind telefonul mobil”.

„Evenimentul de astăzi probabil a avut un efect pozitiv asupra tinerilor prezenți. Tinerii au ascultat atent și mă gândesc că i-ați motivat să scrie câte un material jurnalistic pe viitor – știri, reportaje, interviuri etc. Podcast-ul pe care l-am vizionat mi s-a părut clar și cu un mesaj bine transmis. Sper că tinerii vor reveni cu subiecte interesante pentru jurnalismul comunitar”, a menționat coordonatoarea Fondului pentru Tineri Rîșcani, Sveltana Raifura.

Tinerii care au participat la activitatea organizată de echipa „URMA ta” s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„Acest eveniment este foarte util și informația pe care am primit-o astăzi consider că poate să le dea avânt tinerilor care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității lor, care vor să scrie reportaje și știri despre persoanele talentate pe care le cunoaște, despre evenimentele interesante din localitatea din care face parte și despre alte lucruri care ar ajuta localitatea să se dezvolte”, a spus participanta la proiect, Nicoleta Gurițanu.

Proiectul „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate” este realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia, și are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#4 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#5 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#6 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

Evenimentul de încheiere a Festivalului Ziua Mediului

Muzică în stil jazz și bucate tradiționale, peste 150 de persoane s-au adunat pe 28 iunie pentru a participa la încheierea celei de-a șaptea ediții a Festivalului Ziua Mediului Moldova dar și de a contribui la realizarea unei cauze nobile.

Evenimentul s-a desfășurat în curtea Centrului Național de Creație „Satul Moldovenesc BUCIUMUL” din inima orașului Chișinău, un loc în care cândva a dăinuit muzica și voia bună.

„Astăzi suntem la încheierea celei de-a șaptea ediții a Zilei Mondiale a Mediului Moldova, o ediție care a durat o lună de zile și este al doilea an când nu avem o zi a mediului în iunie, dar avem o serie de evenimente pe parcursul întregii luni. Ne bucurăm foarte mult că pe parcursul acestei luni să facem evenimente frumoase iar în această seară să ne simțim bine aici într-un cadru deosebit”, declară Lilia Curchi, director-executiv al Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Organizatorii spun că, prin acest eveniment, susțin activitățile ce țin de protejarea mediului, dezvoltarea pieței locale de produse eco și artizanale; sprijină producătorii autohtoni. Evenimentul a fost contraplată, iar banii colectați, urmează a fi donați unei familii, ce a au transformat ghindele adunate din trei copaci într-o pepinieră de 10.000 puieți de stejar.

„Astăzi vrem să încheiem acest eveniment cu o poveste foarte frumoasă a familiei Grițcan, Daniela într-o zi a mers la școală după copil și a observat lângă teatrul Cehov niște ghinde de stejar și le-a adunat și astăzi aceste ghinde s-au transformat într-o pepinieră de 10.000 de puieți, mii de puieți deja au fost plantați timp de doi ani prin Republica Moldova, mii de puieți sunt dăruiți de această familie și acum sunt puși în fața următoarei provocări să planteze următoarea partidă și au nevoie de ajutor, de sprijin”, afirmă Cătălina Molodoi, director dezvoltare al Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Daniela Grițcan, spune că transformarea și realizarea pepinierei a fost un experiment.

„Totul a pornit de la faptul că eu mai am și un centru educațional, unde sunt peste 35 de copii și am hotărât să fac un experiment cu ei, să plantăm ghinde. Și când am strâns 50 de ghinde și am văzut că toate sunt bune și s-au prins puieții și i-am plantat și am zis că hai să multiplicăm și anul acesta am ajuns la 10000”.

Concert susținut de trupa Mark Oselski Trio

Trupa Mark Oselski Trio au fost cei ce au culminat evenimentul dedicat Zilei Mediului. Mark Oselski este un pianist, compozitor și producător muzical din Chișinău, Republica Moldova.

„Buciumul este un loc special de a încheia Festivalul Ziua Mediului, am savurat din muzică bună, am petrecut timpul frumos, socializând cu oameni frumoși la chip și suflet și mă bucur că am reușit să contribui cu ceva pentru acest act de binefacere”, susține Ludmila Hițuc, vizitatoarea evenimentului.

EcoLocal au fost cei care au asigurat evenimentul cu cele mai bune și sănătoase bucate: tarte vegetariene cu legume; cașcaval; plăcinte și sarmalele; tartine din pesto; înghețată din fructe de sezon.

„Îmi place atmosfera, m-am relaxat psihologic de bucătărie. Astăzi la eveniment am venit cu produse tradiționale moldovenești, sarmale, plăcinte cu brânză și cartofi”, spune Margareta Cheptaru, reprezentantă EcoLocal.

Roman Andriev, unul din vizitatori, spune că este îmbucurător faptul că există asemenea organizații ce țin să abordeze problemele legate de mediu și să promoveze interpreții autohtoni.

„Atât domeniul cultural cât și domeniul ecologic sunt niște domenii importante dar destul de sensibile pentru Republica Moldova. E îmbucurător faptul că se organizează asemenea evenimente ce abordează problematica mediului dar în același timp promovează și cultura de calitate din țară. Vreau să spun că a fost un eveniment calitativ, și vreau să felicit Asociația Jurnaliștilor de Mediu cu o asemenea inițiativă”, spune Roman Andriev.

Menționăm că în perioada lunii iunie au avut loc o serie de activități cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului:

–        4 iunie, lansarea Festivalului Ziua Mediului în parcul Valea Morilor;

–        14 iunie, drumeție Râșcova-Butuceni;

–        24 iunie, vizită ghidată la Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

–        25 iunie, drumeție la Vadul-Rașcov.

Activitățile dedicate Zilei Mondiale a Mediului fac parte din efortul comun de transmitere către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos.

Festivalul Ziua Mediului este organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM), cu suportul Programului de Granturi Mici GEF – PNUD, Suediei, Uniunii Europene, Organizației Mondiale a Sănătății, Ministerul Mediului, precum și al comunității de mediu – organizații de mediu, activiști și activiste, afaceri verzi etc.

Stagiară: Marina Cărăuș

Creează impact prin implicare

Împreună creăm impact! Aceasta este denumirea, dar și motto-ul unui eveniment de socializare și networking la care au participat mai mulți reprezentanți ai societății civile și antreprenori sociali, care contribuie la dezvoltarea țării. Acțiunea a fost organizată în cadrul proiectelor „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” și „EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Moldova și Ucraina”.

Evenimentul a avut rolul de a crea punți de socializare între beneficiarii celor două proiecte dar și de conectare a acestora cu potențiali investitori și donatori.

„Scopul evenimentului este crearea legăturilor și conexiunilor dintre toți reprezentanții societății civile pentru a ne dezvolta împreună și pentru a crea impact. Genericul evenimentului este „Împreună creăm impact” și ne-am dorit foarte mult ca beneficiarii celor două proiecte să se cunoască mai bine”, punctează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte a Fundației Est-Europene.

„Acest eveniment răspunde la nevoile beneficiarilor EUnlocking de consolidare a capacităților, de creare a parteneriatelor naționale și regionale, a conexiunilor cu unele platforme de socializare, prin intermediul cărora să-și spună istoria, provocările, succesul și chiar eșecul. Am invitat la eveniment și potențiali investitori, donatori din mediul de afaceri, care ar putea fi partenerii lor în dezvoltarea afacerilor sociale pe care le implementează sau pe care le dezvoltă”, subliniază Elena Nofit, comunicatoarea centrului Contact.  

Reprezentanții societății civile spun că sunt deschiși spre noi oportunități de colaborare.

„Parteneriatele reprezintă unul dintre cele mai importante elemente pe care trebuie să-l explorăm deoarece ne ajută foarte mult să înțelegem mai bine provocările și problemele pe care le abordăm prin intermediul proiectelor noastre din diverse puncte de vedere”, declară Corina Erhan, directoare A.O. „Agenția de Dezvoltare Rurală – Centru”.

„Colaborarea cu societatea civilă este foarte importantă, deoarece doar astfel putem obține rezultatul scontat. Noi suntem deschiși spre noi acțiuni de cooperare, pentru ca drepturile persoanelor cu dizabilități din Moldova să fie respectate”, afirmă Victoria Boțan, specialistă, A.O. „Motivație”.

Proiectele „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” și „EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Moldova și Ucraina” sunt finanțate de Uniunea Europeană și cofinanțate de Suedia.

Activitatea Consiliului de tineret din Ialoveni

În anul 2019 a fost fondat Consiliul local de tineret din Ialoveni. Din anul fondării până în prezent numărul activităților și evenimentelor dedicate tinerilor a crescut considerabil , la fel ca și impactul acestora. Fiind format din majoritatea elevi, acesta este structura reprezentativă a tinerilor din întreaga localitate. Scopul de bază  a organizației  este de a face auzite părerile, problemele și ideile inovative ale acestora.

Consiliul local de tineret din Ialoveni este parte a rețelei naționale de Consilii de tineret din Republica Moldova. Această organizație este acea structură consultativă care realizează dialogul între tinerii din localitate și administrația publică locală, cu scopul de a identifica problemele cu care se confruntă tinerii din localitate și nu doar.

Felicia Zlotescu, președintele acestui Consiliu a preferat să ne ofere o definiție mai personalizată: „Deseori ne confruntăm cu persoane care consideră că tinerii sunt încă naivi, iar mica experiență de viață nu le permite să își exprime o părere valoroasă. Suntem un grup de 23 de tineri activi din orașul Ialoveni care schimbă superstițiile și încearcă să convingă societatea că tinerii pot reuși să-și împlinească scopurile, iar părerea lor contează. Cu siguranță dorim o schimbare, iar schimbarea începe de la noi”.

Să ajungi membru în acest Consiliu nu este un lucru atât de ușor pe cât ar părea. Pe lângă condițiile pur tehnice (viza de reședință în orașul Ialoveni, vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani, lipsa antecedentelor penale) orice candidat trebuie să întruchipeze un cetățean onorabil și să nu-i lipsească valori cum ar fi integritatea, devotamentul, onestitatea etc. Procesul de admitere este unul complex, analogic unui proces electoral în care fiecare candidat trece prin mai multe etape: depunerea dosarului, campania electorală-fiecare își promovează candidatura, alegerea viitorilor membri. Cu siguranță noii membri sunt aleși cu o acuratețe deosebită pentru ca funcționalitatea și eficiența activității Consiliului să nu sufere consecințe negative.

Scopul de bază al Consiliului de tineret este comunicarea cu societatea tinerilor din localitate reușind astfel să identifice toate problemele și să propună soluții pentru diminuarea lor. În cazul în care problemele sunt de amploare , iar consiliul nu este împuternicit să le rezolve, membrii transmit situația în cauză spre autoritățile locale. Din ambele perspective sunt propuse soluții alternative, opinii, astfel încât nimeni și nimic să nu rămână ignorat.

Situațiile de conflict însă, nu sunt unica emisferă asupra căreia Consiliul își concentrează atenția. Ei încearcă să creeze un mediu ambiant pentru societatea tinerilor organizând proiecte predestinate dezvoltării generației tinere, concursuri, evenimente culturale și multe alte activități.

 „Cu siguranță uneori ideile sunt inspirate din cadrul activității altor organizații, de pe internet, cărți sau alte surse. Noi însă nu vedem acest lucru ca pe un impediment, ba din contra e ceva binevenit. În așa fel ne dezvoltăm , creștem și devenim mai buni”, afirmă Sanduța Lavinia, șef al departamentului „Proiecte”.

Ideea proiectului serilor de film a fost inițiativa Consiliului.  În vara anului 2019 când a fost oficial fondat Consiliul, au avut loc primele difuzări de film. Impactul a depășit așteptările organizatorilor fiind unul neașteptat de mare pentru o organizație ce se afla la început de cale. Prima difuzare de film în aer liber a reușit să adune aproximativ 450 de spectatori.

„Evenimentul a fost unul interesant și bine organizat. Mereu e plăcut sa-ți petreci seara alături de prieteni într-o atmosferă plăcută. Astfel de idei sunt bine-venite în localitatea noastră, așteptăm cu nerăbdare și alte evenimente asemănătoare”, ne-a comunicat Adriana Purcica, elevă în clasa a 11-a în orașul Ialoveni.

De-a lungul activității sale, Consiliul local de tineret din Ialoveni, a reușit să organizeze mai multe evenimente raionale: TVC-ul raional cu genericul ,,HOPA-HOPA, VREM ȘI NOI ÎN EUROPA !” , cityquest, treasure hunt, training-uri etc. Toate au avut un impact surprinzător pe care membrii ar dori ca și alți tineri să-l urmeze ca exemplu.

Ultimul proiect realizat de către CLTI a fost amenajarea zonei de agrement cu numele „Aleea tinerilor”. Deschiderea a avut loc pe data de 26 iunie, iar la eveniment vizitatorii au avut parte de concursuri, muzică live și tombolă cu premii.

Livia Lapteacru, stagiară

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #6

Bună ziua, prieteni. Ne luăm și astăzi traista cu parabole în spate și ne continuăm împreună călătoria în lumea jurnalismului comunitar.

Într-o parabolă cunoscută, un înțelept i-a propus, unuia dintre elevii săi să intre într-o odaie și să țină minte – dar foarte exact – toate obiectele, să zicem, de culoarea albastră. Și apoi să i le spună unul după altul profesorului.

Elevul iese cu bucurie din odaie și-i povestește înțeleptului toate obiectele de culoare albastră.

„Minunat!”, zice învățătorul. „Iar acum spune ce obiecte de culoarea verde ai văzut acolo?”

Elevul l-a privit mirat pe profesor și a exclamat: „Păi, mi-ați spus să țin minte doar obiectele de culoarea albastră!”, având în vedere că această sarcină nu a fost verbalizată, adică nu a fost rostită în cuvinte.

Ce s-a întâmplat, de fapt, aici? ne întrebăm noi acum.

Se pare că, pur și simplu, omul nu a văzut obiectele de culoare verde, fiindcă nu i s-a cerut asta, și nu fiindcă acestea nu erau acolo. 

Iar voi, la rândul vostru, ați putea întreba, ce are această parabolă cu jurnalismul comunitar? Că jurnalismul aceasta este destinația anunțată a călătoriei noastre, nu?

Ei, bine, la fel ca în parabola cu obiectele de culoare albastră și de culoare verde din odaie, în viața noastră, în localitățile noastre există probleme, indiferent de faptul dacă le vedem noi sau nu, indiferent dacă suntem îndemnați să le povestim sau dacă sunt trecute de toți cu vederea.

Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care pot să-l facă oamenii care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, însă au de apărat o cauză, au de reparat o nedreptate, au de împărtășit o bucurie despre oamenii de alături.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Jurnalismul comunitar este oarecum mai intim, mai grijuliu față de îngrijorările, problemele oamenilor, spune poveștile satelor și este un jurnalism de acțiune.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Atunci când numești lucrurile pe numele lor, acesta este primul pas spre rezolvare.

Cel mai des jurnalismul comunitar este asociat cu activitățile de watchdog, fiindcă într-o altă pildă cunoscută presa este numită „câinele de pază al democrației”.

În aceeași ordine de ide, se poate spune că jurnalismul comunitar este câinele de pază al comunității.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Iar pentru alte idei, resurse și istorii axate pe jurnalismul comunitar, căutați și ascultați podcasturile noastre precedente la această temă.

Acolo veți afla, de exemplu, CE CALITĂȚI sunt necesare oamenilor – fie că sunt jurnaliști profesioniști, activiști civici sau oameni din alte domenii de activitate – care sunt preocupați de ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă în satele și orașele lor.

Și, de asemenea, CUM SĂ NE CĂUTĂM ȘI UNDE SĂ NE GĂSIM TEMELE pentru relatări.

Și apropo, ce alte aspecte, elemente ale jurnalismului comunitar ar fi interesante pentru voi ca teme pentru următoarele episoade – scrieți în comentarii și vom răspundem acestor solicitări.

Fiindcă jurnalismul comunitar ține și de răspundere.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #3 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #4 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #5 „Jurnalism comunitar”