14 întreprinderi sociale din țara noastră au primit granturi din partea UE pentru a ajuta persoanele din grupurile vulnerabile

16 iunie 2022

Și-au propus să ajute aproximativ 80 de persoane din grupurile defavorizate să se încadreze în câmpul muncii. Este obiectivul trasat de 14 întreprinderi sociale din țara noastră, care au obținut certificatele de grant în cadrul unei ceremonii organizate de Fundația Est-Europeană. Acțiunea face parte din proiectul „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

În cadrul proiectului implementat de Fundația Est-Europeană, peste 700 de persoane social-vulnerabile vor beneficia de servicii și produse gratuite. Coordonatoarea proiectului, Ana Ciurac, a declarat că cele 14 Asociații Obștești vor dezvolta întreprinderi sociale pe ambele maluri ale Nistrului.

„14 reprezentanți ai societății civile au depus proiecte, au câștigat pentru a crea sau dezvolta întreprinderi sociale în Moldova, atât pe malul drept cât și stâng al Nistrului. În total, aceste 14 proiecte vor ajuta ca 78 de persoane să fie angajate în câmpul muncii, iar alte peste 700 de persoane vor beneficia de servicii sau produse gratuite din partea lor. Întreprinderile sociale sunt aceleași întreprinderi clasice, doar că au și un impact social, care presupune că 90 la sută din profitul pe care-l obțin să fie investit în afacerea propriu-zisă sau la rezolvarea unei probleme comunitare, inclusiv angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile”, menționează Ana Ciurac.

Președintele Fundației Est-Europene, Sorin Mereacre, i-a felicitat pe grantiști și le-a urat succes în implementarea proiectelor. „Fundația Est-Europeană, și eu personal, încurajez dezvoltarea societății civile din Republica Moldova. Mulțumesc Uniunii Europene și Guvernului Suediei pentru suportul acordat. Noi am început să susținem antreprenorialul social și organizațiile care promovează acest tip de afaceri pentru a putea face viața oamenilor mai bună. Antreprenorialul social este un mijloc de a îmbunătăți viața persoanelor defavorizate”, susține Sorin Mereacre.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. „Pentru Uniunea Europeană este foarte important să susțină dezvoltarea societății civile pentru că este un instrument foarte important pentru modernizarea Republicii Moldova. Uniunea Europeană și țările membre și-au mobilizat toate resursele pentru a susține dezvoltarea acestui sector în Republica Moldova. Portofoliul de proiecte al UE pentru susținerea societății civile cuprinde 32 de contracte. La moment, deja sunt subcontractate 431 de subgranturi, iar bugetul total al acestei contribuții este de aproximativ 279 mil. lei”, afirmă Gintautas Baranauskas, șeful adjunct al secției Operațiuni din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Cele două runde ale concursului de granturi s-au desfășurat în septembrie 2021 și februarie 2022. La concurs au depus ofertele peste 70 de ONG-uri, dintre care au fost selectate 14.

„Accesul la servicii de educație și angajare a tinerilor NEET este o prioritate”: „Inițiativa Pozitivă”

8 iunie 2022

Accesul la servicii de educație și angajare a tinerilor constituie o prioritate atât pentru Asociația „Inițiativa Pozitivă”, cât și pentru partenerii și finanțatorii proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, din resursele acordate de Uniunea Europeană și Suedia.

Asociația „Inițiativa Pozitivă” este una dintre cele mai mari și experimentate organizații non-guvernamentale din țară care activează în domeniul sănătății publice și protecției drepturilor pacienților și este beneficiară a Programului de granturi destinat organizațiilor societății civile locale care vor contribui la incluziunea tinerilor NEET din cadrul Inițiativei de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET.

De altfel, legislația națională definește tinerii NEET ca fiind tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază sau nu învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”. Și în acest context, după cum observă inițiatorii proiectului, atât instituțiile penitenciare, cât și oficiile de probațiune se orientează spre implementarea mai multor mecanisme de asigurare cu programe educaționale și locuri de muncă; totuși rata de ocupare în rândul tinerilor aflați în conflict cu legea rămâne foarte mică.

În acest context, Asociația „Inițiativa Pozitivă”, urmărind scopul proiectului de consolidare a procesului de incluziune a tinerilor NEET prin evaluarea serviciilor pentru tineretul aflat în conflict cu legea, și pilotarea serviciilor inovatoare incluzive pentru tinerii și tinerele aflate în conflict cu legea, și-a propus să realizeze, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor și Inspectoratul Național de Probațiune, un studiu privind calitatea serviciilor oferite tinerilor și să găsească soluții, care, pe termen lung, vor îmbunătăți situația tinerilor și tinerelor.

La consultațiile în grup pentru deținuți și subiecți ai probațiunii, desfășurate de Asociația „Inițiativa Pozitivă”, au participat 113 beneficiari, iar la consultații individuale pentru angajații penitenciari și angajații probațiunii – 43 de persoane, precizează inițiatorii studiului. „Drept rezultat, ne propunem să formulăm recomandări, dar și să implementăm un mini-proiect pilot în una dintre instituțiile penitenciare sau oficiile de probațiune”, afirmă coordonatorii proiectului.

„Am avut experiența mai multor atitudini asupra procesului de cercetare. Au fost grupuri de persoane foarte implicate, dar am avut și persoane mai puțin implicate. Pentru mine vârsta a fost un criteriu definitoriu. Cu cât persoanele erau mai adulte, cu atât păreau a fi mai interesate de îmbunătățirea calității serviciilor educaționale și de angajare pentru ei. De asemenea, am văzut discrepanța dintre nevoile educaționale și de angajare din perspectiva beneficiarilor și din perspectiva angajaților. Sunt lucruri bune, care o să ne dea spațiu pentru a gândi și regândi anumite concepte”, a menționat expertul Victor Strogoteanu.

„Ne-a fost interesant să participăm la această cercetare. Și au fost multe întrebări, care au lăsat spațiu să gândesc asupra faptului ce-mi doresc mai departe în viață. Am de stat în închisoare încă un an, și mă gândesc tot mai mult cum să-l petrec cât mai util. Îmi place să vorbesc cu oameni din afară, deoarece aici îți imaginezi lumea din libertate ca fiind roz. Dar nu e roz deloc”, a mărturisit unul dintre beneficiari.

Asociația „Inițiativa Pozitivă” își propune în continuare să evalueze calitatea serviciilor pentru tinerii aflați în conflict cu legea, să dezvolte și să piloteze servicii inovatoare pentru facilitarea incluziunii tinerilor NEET aflați în conflict cu legea pe piața educației și a muncii și să elaboreze proceduri de asistență a tinerilor NEET aflați în conflict cu legea.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, din resursele acordate de Uniunea Europeană și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

Jurnalism comunitar pentru tinerii din comuna Răzeni

29 mai 2022

Echipa „URMA ta” a prezentat cel de-al cincilea podcast din cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”. Podcast-ul a fost prezentat tinerilor din comuna Răzeni, care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității din care fac parte.

La începutul evenimentului, asistenta de proiect, Zinaida Capațina a venit cu un mesaj de salut către tinerii din comuna Răzeni”: „Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi astăzi prezenți la prezentarea unui podcast despre jurnalismul comunitar. Astăzi vom vorbi în special despre cum vă puteți implica în promovarea localității voastre și despre cum puteți să creați un material jurnalistic cu ajutorul telefonului mobil”.

Elevii care au participat la activitatea organizată de echipa „URMA ta” s-au arătat mulțumiți de cele discutate despre implicarea lor în dezvoltarea jurnalismului comunitar.

„Acest eveniment a fost foarte interesant, pentru mine oportunitatea de a ne implica și de a face materiale jurnalistice despre comuna noastră mi se pare o experiență unică. Astăzi am aflat că printr-un subiect interesant poți să îți faci cunoscută localitatea și oamenii talentați care fac parte din ea”, a spus eleva clasei a VII-a din Liceul Teoretic „Ion Pelivan” din Răzeni, Andreea Chianu.

„Evenimentul de astăzi mi s-a părut foarte interactiv și informativ, vreau să le mulțumesc organizatorilor pentru această oportunitate oferită, deoarece toată informația despre jurnalismul comunitar și faptul că trebuie să ne bazăm pe lucrurile pozitive din localitatea noastră este necesară pentru tinerii din ziua de azi. De obicei, tinerii atrag atenția mai mult la părțile negative din localitate, dar ar fi bine să promovăm și aspectele pozitive”, a spus elevul clasei a XII-a din Liceul Teoretic „Ion Pelivan” din Răzeni, Igor Li.

„A fost un eveniment foarte interesant și mă bucur că am participat și eu, astăzi am aflat lucruri noi despre jurnalismul comunitar și deja mă gândesc să fac parte și eu din domeniul jurnalismului și să-mi fac cunoscută localitatea”, a spus eleva clasei a VIII-a din Liceul Teoretic „Ion Pelivan” din Răzeni, Ana Tîrgoală.

Proiectul „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate” este realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia, și are drept scop promovarea bunelor practici de jurnalism comunitar prin implicarea tinerilor jurnaliști și activiștilor comunitari din localitățile rurale și urbane ale țării, abilitându-i cu cunoștințe și capacități de a aborda prin intermediul unor instrumente și platforme media probleme cu care se confruntă cetățenii și de a identifica împreună cu comunitățile și autoritățile soluții la aceste probleme.

Link Podcast#1 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#2 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#3 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#4 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

Link Podcast#5 Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Conservarea tradițiilor populare prin prisma dimensiunii de gen” în satul Semeni

25 mai 2022

Peste 20 de participante, membre ale Grupului de Inițiativă din satul Semeni, raionul Ungheni, s-au reunit la data de 25 mai 2022, în sala de ședințe a Primăriei comunei Zagarancea, pentru a participa la master class-ul de confecționare a iilor. Această activitate face parte din proiectul „Conservarea tradițiilor populare prin prisma dimensiunii de gen” în satul Semeni.

În deschiderea evenimentului, Specialistul în programe de formare și rețea, AO „Institutum Virtutes Civilis”, Dan Palihovici, a venit cu un cuvânt de salut către participante: „Este firesc ca noi să promovăm egalitatea de gen, iar scopul este simplu – pentru că ne dorim să trăim mai bine. Cred că acest scop este valabil nu doar pentru oamenii din Republica Moldova, dar în general pentru toți. Pentru ca noi să trăim mai bine trebuie să ne învățăm să îi ascultăm pe toți cei care ne înconjoară”.

„Vă mulțumim că sunteți alături de noi, proiectul în cadrul căruia desfășurăm această activitate va aduce un plus valoare la noi în comunitate pentru a dota Căminul Cultural cu bogăția numită „costumul național”, care să ne reprezinte la diferite activități culturale, dar totodată să fim și promotori ai egalității de gen. Nu trebuie să uităm faptul că suntem diferiți, dar egali în același timp”, a menționat Președinta Grupului de Inițiativă Locală, Ira Turețchi.

Activitatea a fost împărțită în două etape, prima s-a axat pe discuții referitoare la egalitatea de gen, iar cea de-a doua etapă a fost partea practică, unde participantele au avut parte de un master class de confecționare a iilor.

„Stereotipurile de gen duc la inegalitățile care sunt între femei și bărbați, însă discutând deschis despre acest subiect putem să ajutăm oamenii să-l perceapă corect. Egalitatea înseamnă că fiecare individ, fără deosebire de gen, trebuie să aibă oportunitatea de a se dezvolta pe baza abilităților, capacităților și doleanțelor sale individuale. Prin activitatea de astăzi ne-am dorit să vedem cum este percepută egalitatea de gen în mediul rural și să facem o diferență raportând la mediul urban. Și în același timp am încercat să îmbinăm subiectul egalității de gen cu tradițiile populare”, a menționat formatoarea în egalitatea de gen, Andriana Zaslaveț.

„Astăzi am învățat împreună cu participantele la această activitate cum se croiește o ie – cum se mânuiește pânza, cum să lucrăm un ornament, care este tehnica corectă a coaserii. Este important să păstrăm tradițiile vii, deoarece sunt niște lucruri care vin din străbuni. S-au găsit bucățele de material brodat încă din civilizația cucuteni, cu șapte-opt mii de ani în urmă, tot din acea perioadă s-au păstrat și diferite ornamente. Ia iarna nu-ți permite să îți fie frig, iar vara nu-ți dă voie să îți fie cald”, a menționat meșterița populară Angela Iucal.

Participantele la master class-ul de confecționare a iilor s-au arătat mulțumite de cele învățate în cadrul activității.

„Subiectul discutat astăzi mi s-a părut actual și util pentru viața noastră, în special pentru educarea copiilor pe viitor și desigur și informarea celor maturi despre necesitatea respectării egalității de gen. În trecut nu exista această egalitate de gen și consider că este bine că în prezent se ține cont de ea. Este important să ne ascultăm și ajutăm reciproc, este nevoie de o egalitate între femeie și bărbat pentru a avea o viață armonioasă și familii bazate pe înțelegere și fericire”, a spus participanta Nelea Carabcevschi, asistent medical la Gimnaziul din Semeni.

„Acest eveniment mi-a transmis doar emoții pozitive, am acumulat informații noi și utile, care ne vor ajuta în viața cotidiană. Am învățat că între femeie și bărbat trebuie să existe o egalitate, că trebuie să împărțit responsabilitățile și să ne bucurăm de aceleași drepturi”, a spus participanta Aliona Darie, bucătar-șef la Grădinița „Ghiocel” din Semeni.

Această activitate a fost realizată de către Grupul de Inițiativă din s. Semeni, r-l. Ungheni, desfășurată în cadrul Programului de Inițiative Locale, implementat de AO Centrul ,,CONTACT-Cahul” și AO „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

#EVAProject #UNWomen #UNICEF #ImpreunaMaiPuternici #EU4Cahul #EU4Ungheni #EU4Moldova #StrongherTogether #GenerationEquality #TeamEurope

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #5

25 mai 2022

În această serie de podcast-uri, axate pe jurnalismul comunitar, este – credem – acum momentul potrivit să discutăm și despre INSTRUMENTE.

Pentru că știm deja CE ÎNSEAMNĂ acest gen de jurnalism care povestește – în texte, fotografii sau secvențe video – despre problemele și bucuriile unei localități.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Știm CE CALITĂȚI sunt necesare oamenilor – fie că sunt jurnaliști profesioniști, activiști civici sau oameni din alte domenii de activitate – care sunt preocupați de ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă în apropiere.

Și mai știm – am discutat și despre asta într-un episod precedent – CUM SĂ NE CĂUTĂM ȘI UNDE SĂ NE GĂSIM TEMELE, eroii și formatele în care să relatăm.

Iar aici am găsit o parabolă nouă care ne învață să căutăm și să găsim în localitatea noastră nu doar punctele negre, exact cum li s-a întâmplat învățătorului și elevilor din pilda asta.

Într-o zi un învățător le-a arătat elevilor o foaie goală de hârtie cu un punct negru în mijloc și i-a întrebat: „Ce vedeți?”

Primul elev a zis: „Un punct”.

Al doilea a precizat: „Un punct negru”.

Al treilea: „Un punct rotund”.

Atunci învățătorul a spus: „Toți ați văzut doar un punct și nimeni nu a observat foaia albă de hârtie”.

Ideea este că în orice gen de jurnalism și, mai ales, în jurnalismul comunitar, cetățenesc, dar și în viața noastră cea de toate zilele trebuie să vedem și punctele negre, și foaia albă: și dificultățile unei localități, și reușitele acesteia; și anti-eroii, și eroii.

Astăzi, prieteni, ne-ar plăcea să schimbăm câteva idei despre CU CE SĂ FACEM toate acestea, de ce INSTRUMENTE avem nevoie și cum să le folosim.

Sigur că un reportaj reușit e realizat la televiziune de un reporter, plus un cameraman, un editor, poate de un pictor de lumini, un grafician, un prezentator care să rostească frumos intro-ul, poate și de un voice-over cu o voce plăcută, care are și dicție, și pronunție, și intonație pentru a spune frumos povestea din spatele imaginilor. Deci, este vorba aici de muncă în echipă, de profesionalism.

Atunci însă când este vorba despre jurnalismul comunitar, care este practicat, în general, de persoane care au o pregătire minimă în domeniu, noi putem face echipă bună cu telefonul.

Un telefon inteligent, dacă este mânuit de o persoană de asemenea smart, poate să producă materiale video originale, fotografii-document. Poate capta voci și imagini surprinzătoare și poate funcționa ca o adevărată micro-stație de televiziune.

Mânuirea cu inteligență a unui telefon mobil, îi permite unui jurnalist, unui lider comunitar să interacționeze, în același timp, și cu locuitorii unui sat la o sărbătoare locală, la o clacă sau la un protest. Dar și cu cei care îl urmăresc pe acest jurnalist, lider comunitar

pe rețelele sociale simultan, în jurul evenimentului. Iar asta poate determina reacții imediate, chiar acțiuni.

Iar jurnalismul comunitar este un jurnalism de acțiune. De acțiune imediată și comună în favoarea oamenilor și a localităților.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Explorați dincolo de setări tot ceea ce poate face telefonul vostru. Intrați până și în cele mai îndepărtate aplicații instalate și învățați tot ce pot face acestea. Descărcați altele noi, utile. Iar ceea ce nu știți, aflați printr-o simplă căutare pe internet, întrebând acolo cum se face cutare și cutare lucru. Găsiți tutoriale, lecții, sfaturi, secrete.

Toate acestea vă pot ajuta să știți mai multe, să puteți mai multe.

Aveți deci o idee de material, plus un telefon care poate multe atunci când îl mânuiți cu inteligență.

Și ca să se întâmple până la capăt locurile frumoase, mai aveți nevoie de ceva.

De un cont, de o comunitate căreia să-i împărtășiți bucuriile, îngrijorările, îndemnurile – scrise, vorbite sau filmate despre oamenii apropiați. Din liceu. Din sat. Din țară.

Un blog. Un grup pe Facebook. Un cont pe Instagram. Un canal pe Youtube.

Iar acolo să povestiți și să împărtășiți descoperirile voastre cu un scop frumos.

Așa cum i s-a întâmplat unuia dintre eroii acestei pilde cu tâlc.

Trei oameni cărau pietre.

Unul a fost întrebat: „Ce faci?”

El și-a șters sudoarea de pe frunte și a răspuns: „Muncesc”.

Al doilea a fost întrebat: „Ce faci?”

El și-a suflecat mânecile și a răspuns: „Fac bani”.

Și al treilea a fost întrebat: „Ce faci?”

El a privit în sus și a răspuns: „Construiesc o casă”.

Morala este că orice lucru făcut are sens doar pentru cei care au un scop frumos.

Tu ce faci de fapt atunci când faci ceva?

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #3 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #4 „Jurnalism comunitar”

ALEXANDRU COSMESCU, 100 DE ANI DE LA NAȘTERE

23 mai 2022

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează, marți, 24 mai, evocarea scriitorului și traducătorului Alexandru Cosmescu (24. 05 1922 – 29. 09. 1989), de la nașterea căruia se împlinesc 100 de ani.

Alexandru Cosmescu a fost poet, prozator, traducător, redactor de carte și ziarist. S-a născut la Vorniceni, județul Lăpușna. A studiat la Liceul „B. P. Hașdeu” din Chișinău și la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj. Audiază cursurile de filosofie ale lui Lucian Blaga și este membru al cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu. În 1955, la București, îi prezintă lui Mihail Sadoveanu un memoriu ce conține o analiză a stării literaturii și situației lingvistice de la Chișinău.

Activează în calitate de redactor la revistele „Tinerimea Moldovei”, „Moldova”, „Basarabia”. A fost șef de secție la editura „Cartea Moldovenească”.

Debutează în presă cu versuri în 1939, iar cu proză în 1948. Debutul editorial și-l face în 1951 cu povestirea „Dealul Viei”.

Este autorul volumelor: „Povestiri” (1952), „Spre liman” (1954), al pieselor „Drumul diamantelor” (1960) și „Vârsta succeselor” (1988). Volumul de eseuri „Crugul lunilor” va fi publicat în 1969.

Cea mai mare parte a carierei Alexandru Cosmescu și-a dedicat-o traducerilor. În cei aproximativ 40 de ani de traduceri, a tradus din importanți autori ai literaturii universale: Hans Christian Andersen, Jean Cocteau, Fiodor Dostoievski, Anton Cehov, Charles Perrault, Robert Louis Stevenson, Stefan Zweig, Nikolai Gogol, Lev Tolstoi etc. Printre titlurile de rezonanță se numără: Idiotul lui Dostoievski, Poveștile lui Andersen, Taras Bulba de Nikolai Gogol, Război și pace de Lev Tolstoi și altele.

În 1982, apare antologia Miraculoasele tărâmuri, selecție și traducere de Alexandru Cosmescu. Considerată cea mai bună traducere a anului, ediția va fi distinsă cu premiul Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți.

***

„Era un om al cărții, cu privirea îndreptată mereu spre spațiul dintre rânduri, spre adevăratele sensuri ale cuvintelor. În opera fiecărui scriitor a văzut un tărâm în care se producea un anumit miracol.”

Mihai CIMPOI

„Traducerile pentru acest om de creație au fost mai degrabă un refugiu, un mijloc de a-și asigura existența, din acel moment când intuiția îi relevase că artisticul, prin angajarea sa ideologicului, așa cum o pretindea realismul socialist, este incompatibil cu marea artă, mortificând potențele oricăror germeni creativi.”

Ariadna ȘALARI

„Alaltăieri, telefonează Alexandru Cosmescu. E cam suferind şi, dacă pot, să vin la el după articolul despre Balţan. „Drăguţule, îţi prepar chiar şi o cafea…” Apoi – o îndelungată explicaţie precum că, din păcate, acum are cafea nu de calitatea cea mai bună, dintr-o eroare… „De obicei, procur prin cineva de la Moscova, acum însă…” În fine, într-o jumătate de oră sunt la el. O mitraliere de multe cuvinte, legate într-un mod interesant în fraze „miezoase”. Precum Alphonse Daudet: oricum ar arunca verbul, acesta, ca pisica, cade numai în picioare.

Povesteşte de yoga, tratament tibetan, despre fratele lui Nikolai Rerih, despre ultima scrisoare a lui Fadeev (de ce a recurs la sinucidere), despre anul 1948, când Lupan a fost discutat, ca să fie exclus din uniunea scriitorilor. Neghiobul I. D. Ceban. Fruntea (chipul) semit(ă) a lui B. P. Hasdeu – cele două scrisori despre mama lui („fostă” ovreică). Despre miraculoasele floricele scoase în mijloc de iarnă din ramuri şi depuse la bustul lui Eminescu. Despre îngrijirea ediţiilor lui Sadoveanu: Igor Creţu – „Mitrea Cocor”, Alexandru Cosmescu – „Nicoară Potcoavă”. Insistenţa tâmpiţilor de la editură de a se scrie: „Traducere din româneşte”! În caz contrar – unul, Cosmescu, trebuia să plătească despăgubiri 75 de mii de ruble (bani vechi), Creţu – vreo 50 de mii. Se ajunge la un compromis: „Din româneşte” [fără „traducere]. Două vizite pe care i le-a făcut lui Sadoveanu. Memoriul pe care i l-a înmânat. Referatul, obiectiv, al lui Şişmariov. Sadoveanu – Şişmariov.”

Leo BUTNARU

A noua ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni

21 mai 2022

Peste 30 de participante și participanți – membre ale Platformei femeilor active, femei active și consiliere din Cahul și Ungheni, reprezentante ale societății civile și membre ale Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în Raioanele Cahul și Ungheni”, s-au reunit la data de 20 mai 2022 în cadrul celei de a noua ședințe. Subiectul discutat în cadrul ședinței s-a referit la formarea și dezvoltarea Branding-ului Personal.

Cu un cuvânt de salut la începutul evenimentului a venit Managera de proiect, AO „Institutum Virtutes Civiles”, Olesea Vladîca: „Vă salutăm și vă spunem că ne bucurăm că putem să ne revedem offline. Astăzi vom aborda un subiect nou – Branding-ul Personal, unde veți afla informații ce vă vor fi utile atât în viața personală, cât și în cea profesională. Noi suntem siguri că veți pleca cu noi cunoștințe după întâlnirea aceasta despre cum vă puteți dezvolta mai departe. Vă propun ca la această întâlnire să uitați de grijile zilnice și să vă concentrați pe voi și dezvoltarea profesională”.

„Noi suntem bucuroși și onorați că împreună cu AO „Institutum Virtutes Civilis” implementăm acest proiect național în cadrul căruia promovăm drepturile femeii și principiile egalității de gen. Vă urez succes și sper ca cunoștințele de astăzi să vă fie de folos în dezvoltarea dumneavoastră personală, dar și profesională”, a menționat Directorul Executiv Centrul „CONTACT-Cahul”, Mihail Cucereanu.

Cea de-a noua ședință a Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni s-a desfășurat în două etape, în prima parte s-a discutat despre: ce este Brandul Personal, cine are nevoie de el, cum se formează, care sunt etapele Brandului Personal, care este rolul autocunoașterii, dar și prin ce se manifestă sindromul impostorului, iar în partea a doua s-au prezentat informații despre: auditul rețelelor sociale, definirea rolurilor sociale, Branding Plan, Copyrighting, aplicații mobile utile și monitorizarea Branding-ului Personal.

„Noi singuri trebuie să ne construim propria imagine, trebuie să ne gândim cine suntem noi și unde vrem să ajungem, care sunt punctele noastre forte și care sunt cele slabe. În momentul în care ți-ai determinat sistemul de valori le porți cu tine peste tot. Evident că de aici se creează și imaginea ta: faptul că ești o persoană de încredere, că ai familia ca valoare, o persoană care pune acceptul pe impact etc., iar oamenii caută așa persoane. Ajungi apoi la momentul în care oamenii te caută pentru ceea ce faci, iată asta înseamnă Brand Personal”, a menționat trainerul în domeniul Branding-ului Personal, Ludmila Noni.

Participantele la ședința Platformei femeilor active din raioanele Cahul și Ungheni s-au arătat mulțumite de informațiile asimilate.

„Acest eveniment mi-a deschis viziunea față de ceea ce reprezentăm noi, ne-a ajutat să ne descătușăm gândurile și cred că informațiile au fost bine selectate și utile pentru noi. Astăzi am învățat că trebuie să ne iubim pe noi înșine, ceea ce noi până acum puneam pe ultimul loc, ne gândeam la carieră, familie și apoi la personalitatea noastră”, a spus asistenta socială la Primăria Mănoilești, Ungheni, Valentina Grosu.

„Subiectul pe care l-am abordat astăzi în cadrul ședinței a fost interesant și util. Când mi s-a propus să particip și am văzut care va fi tema am considerat că trebuie să vin, deoarece eu cunoșteam foarte puține lucruri despre Branding Personal. Noi cumva făceam acest Brand Personal, dar nu cunoșteam cum să facem acest lucru corect. Noi creăm lucruri frumoase în activitățile noastre și este important să știm cum să promovăm corect toate acestea. Astăzi am învățat că dacă facem un lucru bun, trebuie să-l arătăm și celorlalți”, a spus Managerul Grădiniței Andrieș din Frăsinești, Ungheni, Maria Cozman.

„Astăzi am învățat lucruri interesante despre cum să ne facem cunoscuți, pentru că în cazul meu lumea trebuie să cunoască cu ce mă ocup. Eu sunt crescător de plante și îngrijitor de albine, respectiv am și niște produse care trebuie promovate pentru ca oamenii să cunoască despre ele și să le poată procura”, a spus antreprenorul artizanal din Măgurele, Ungheni, Iraida Eni-Căldare.

EVAProject #ImpreunaMaiPuternici #EU4Ungheni #EU4Cahul #EU4Moldova #StrongherTogether #OrangeTheWorld #GenerationEquality

Această activitate este realizată de către Centrul „CONTACT-Cahul” și AO „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

Elevii Colegiului de Medicină din Bălți au beneficiat de un schimb de experiență în Franța

19 mai 2022

În perioada 24-28 aprilie, patru elevi de la Colegiul de Medicină din Bălți, însoțiți de profesoara de limba franceză, Maia Guțu, au beneficiat de un schimb de experiență în Franța, regiunea Bretagne, orașul Lorient. Elevii au participat la diverse activități instructive și extra-curs. Vizita a fost posibilă datorită Asociației Solidarité Laïque Moldova-France, administrației instituției de învățământ Institut de Formation Professionnels de Sante Lorient, a profesorilor și elevilor din această instituție.

Cu mai multe detalii despre proiect a venit profesoara de franceză din cadrul Colegiului de Medicină din Bălți, Maia Guțu: ,,Ideea acestui proiect era în mintea mea încă în anul 2017, când am avut norocul să fiu selectată ca să particip la un stagiu lingvistic și cultural în Franța. Am beneficiat de acest stagiu, fiind membru activ al Asociației franceze „Solidarité Laïque”. În anul 2019, colega mea, Ina Lisnic, profesoară de franceză de la Colegiul Politehnic din Bălți, a beneficiat și ea de un stagiu în Franța, în orașul Lorient, regiunea Bretagne. La întoarcere a povestit ce instituții de învățământ a vizitat și ideea de o colaborare cu o instituție similară din Franța a apărut și în mintea noastră. Datorită membrilor acestei asociației și anume voluntarului francez Christian Oles, care locuiește în regiunea Bretagne, și Reanaud Thomas din Paris, ideea acestui parteneriat s-a transformat în realitate. Dacă e să mă refer la dificultăți, desigur că au fost. Nimic nu este interesant, dacă nu trecem peste niște obstacole. Prima provocare a fost finanțarea, deoarece am făcut tot posibilul ca elevii să aibă cât mai puține cheltuieli financiare, dar să și petreacă timpul captivant și să viziteze și locurile memorabile din Franța. O altă dificultate și adevărată provocare a fost ca să luăm decizia de a pleca peste hotare, în contextul situației din țara vecină și închiderea spațiului aerian al Republicii Moldova, dar am găsit soluția zburând din Iași, România. Asociația franceză a achitat drumul dus-întors de la Paris-Lorient (600 km într-o direcție), excursia la Paris, traiul pentru o zi la hotelul din Beauvais. Elevii au fost cazați în familii și au beneficiat de trai și alimentație gratuită.

În calitate de profesor am avut impresii deosebite. Am fost foarte mulțumită să-mi văd elevii fericiți, de faptul că am reușit să-i fac să simtă noi emoții, alături de colegii francezi, să analizeze specificul lor de însușire și nu în ultimul rând să-și dezvolte competențele de comunicare în limba franceză. Posedarea limbii franceze impune desfășurarea unor activități multiple și diverse, fiind un proces complex şi multidimensional”.

Profesoara de limbă franceză, directorul adjunct pentru educație la Colegiul de Medicină din Bălți, Maia Guțu, spune că acest proiect va avea o continuitate, iar în acest sens a încheiat un contract de parteneriat între Colegiul de Medicină Bălți și IFPS ( Școla de Nurse din Lorient). Acest proiect prevede, pe viitor, vizite reciproce, cu schimburi de experiențe și cu niște obiective clar stabilite, cum ar fi:

Promovarea valorilor culturale și istorice în formarea specialiștilor medicali, capabili de a vorbi flexibil în limba franceză;

Stabilirea relațiilor de cooperare culturală și lingvistică între elevii colegiului de Medicină și elevii din alte instituții similare din Franța;

Deschiderea internațională a instituției, prin valorificarea mobilității academice, atât al elevilor cât și al cadrelor didactice.

Elevii s-au bucurat de această experiență și și-au exprimat trăirile la rândul lor: „A fost prima mea vizită în Franța, care mi-a demonstrat că nimic nu este imposibil, atâta timp cât îți dorești cu adevărat. Am savurat la maxim fiecare zi, deoarece pe lângă faptul că am avut parte de instruiri medicale în limba franceză, vizite la spital, la primăria orașului Lorient, prezența la orele practice, am avut fericita ocazie să ne facem noi cunoștințe cu elevii francezi, împreună cu care comunicam deja, practic zilnic. Elevii la care am fost repartizați ne-au organizat mici surprize, cum ar fi o seară de picnic pe malul Oceanului Atlantic, un mic tur prin oraș, cafenele și altele. Am trăit o adevărată poveste! Sunt sigură că această aventură va aveam un impact major în cariera noastră profesională, dar și asupra felului nostru de a fi. Pentru toate acestea, sunt recunoscătoare, în primul rând, doamnei profesor de limba franceză, dar și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui minunat proiect”, a povestit eleva anului III la Colegiul de Medicină din Bălți, Mădălina Serediuc.

Autor: Mădălina Serediuc

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vernisează expoziția de carte, derulare de filme și evocări „Măslinul oglindit”, în amintirea scriitorului Ion VATAMANU la 85 de ani de la naștere

6 mai 2022

În cadrul „Miercurilor literare”, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vernisează expoziția de carte, derulare de filme și evocări „Măslinul oglindit”. În amintirea scriitorului Ion VATAMANU la 85 de ani de la naștere.

Evenimentul va avea loc miercuri, 11 mai 2022, ora 14.00, în Sala de expoziții nr. 1, Casa cu tei a Fundației regale, str. Alexie Mateevici 79.

La eveniment vor participa membrii familiei lui Ion Vatamanu, scriitori, istorici literari, muzeografi, oameni de cultură. Intrarea este liberă.

***

Ion VATAMANU (n. 1 mai 1937, Costiceni, RSS Ucraineană – d. 9 august 1993, Republica Moldova) a fost poet și publicist, doctor în chimie, om politic din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Absolvent al școlii medie din satul Vancicăuți, regiunea Cernăuți (1954); studii superioare (1955-1960) la Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Chimie. Doctor în chimie (1971) cu o teză susținută la Universitatea din Liov, Ucraina. A activat un timp îndelungat în domeniul cercetărilor științifice chimice, publicând o serie de lucrări de referință. A fost unul dintre cei mai activi însuflețitori ai mișcării de eliberare națională a basarabenilor. În anii 1989-1991, împreună cu poeta Leonida Lari, a coordonat publicarea ziarului „Glasul”, primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova, tipărit în Letonia. În anii 1991-1993 a fost director al revistei „Columna”. În anul 1990 a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și a deținut funcția de președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte. A semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova.

***

OPERA (selectiv)

A debutat ca poet în anul 1962 cu volumul de poezii „Primii fulgi”.

A mai semnat: „Monologuri” (1964), „Aventurile lui Atomică” (1966), „La mijlocul ierbii” (1967), „Pasăre Eu” (1968), „De ziua frunzei” (1977), „Viața cuvântului” (1980), „Culegerea Teiul” (1980), „Iubire de tine” (1981), „Măslinul oglindit” (1983), „A vedea cu inima” (1984), „Izvoraș cu ochii verzi” (1985), „Dimineața mărului” (1986), „Nimic nu-i zero” (1987), „Dialoguri banale sau trist și vesel despre oameni” (1988), „Atât de mult al pământului” (1990) ș.a.

VERDELE POETULUI

Verde, numai cer,

Verde, numai șes,

A căzut poetul

Stea în univers.

A iubit poetul

Tara lui de frunze,

O iubire verde

Ierbile pe buze.

A strigat poetul:

Mamă, scump pământ!

Verde, numai iarba,

Verde, numai vânt.

A trecut poetul,

Verde, numai șes,

A șoptit poetul

Frunzele în vers.

REFERINȚE CRITICE

„Ion Vatamanu se exprimă liric în limitele unei biografii cu asprimi și luminișuri; această biografie este și o biografie a vremii. Istoricește – versurile lui Vatamanu exprimă contemporaneitatea. Este un semn de talent.” (Nicolae COSTENCO, prefață la cartea de debut Primii fulgi, Chișinău: Cartea Moldovenească, 1962, p. 2)

„Ceea ce este important la Ion Vatamanu, în majoritatea cazurilor, e că el nu forțează limbajul, meditează așa cum este firesc să se exprime, fără a se lega de un ritm anume, de obsesia rimelor abracadabrante, preferă formele libere ale poeziei. Tendința lui se îndreaptă în albia unei atmosfere intime, de confesiune. Și când are ce spune, grav și adânc, încheagă o lume proprie, multicoloră și cu răsunet în cititori.” (George MENIUC, Foc la căpătâie, prefață la vol. Ion Vatamanu, La mijlocul ierbii. Chișinău: Cartea moldovenească, 1967)

„Două motive – frunza și pasărea – par să domine scrisul lui Vatamanu. Una simbolizând statornicia sufletească, spirituală, cealaltă- cântecul, zborul liber al său. Iar întregul act liric al poetului nu este altceva decât expresia unei iubiri depline, până la capăt.” (Grigore VIERU, Cine iubește până la capăt … , prefață la vol. De ziua frunzei. Chișinău: Literatura artistică, 1977, p. 6)

„Eseurile, medalioanele literare ale lui Ion Vatamanu (…) – întocmai ca un niște semințe încolțite în palmă, – continuă și completează în mod concludent genul ca atare. Scrise de un poet înzestrat, luminate sunt de legitățile armoniei și ale frumosului, de cultura susținută a expresiei alese, privegheate în același timp de sentimentul acut al răspunderii.” (Pavel BOȚU, Ochiul ager al cugetului, prefață la vol. Viața cuvântului. Chișinău: Literatura artistică, 1980)

„Poezia este, în cazul lui Ion Vatamanu, rostire esențială – heideggeriană – a Ființei, și totodată rostire esențială – barthesiană – despre poezia însăși, poetul fiind chemat, de daimonionul său lăuntric în primul rând, să înțeleagă ce este poezia, apropiindu-se de ființa ei, de statutul ei ontologic. Cele două ființe convorbesc printr-o conștiință a unității, printr-o coborâre în sine și printr-o coborâre în forul intim al poeziei, căci are și ea unul.” (Mihai CIMPOI, Ion Vatamanu – o po(i)tică a „sufletului”, prefață la vol. Ion Vatamanu, Surâsul tăcerii. Opere. Ediție îngrijită de Elena Curicheru-Vatamanu. Iași: Tipo Moldova, 2013)

Gestionarea sigură a substanțelor chimice de către femeile însărcinate și copii

29 aprilie 2022

Femeile însărcinate, femeile care alăptează, copiii și oamenii în vârstă au nevoie de o atenție deosebită pentru că sunt expuși mai mult la substanțele chimice.

De aceea:

produsele chimice din casă;
chimicalele pentru grădină;
produsele cosmetice și de igienă pentru femei și copii;

trebuie folosite rațional, după destinație și păstrate corespunzător. Cu alte cuvinte, Fii eco-responsabil! Gestionează în mod sigur substanțele chimice acasă.

Această animație a fost realizată de către Asociația „EcoContact” în cadrul proiectului „Fii eco-responsabil – gestionarea sigură a substanțelor chimice acasă”, susținut de Compania „Bayer”.

Opiniile exprimate aici sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale partenerilor și finanțatorului inițiativei.

1...303132...134 Pagina 31 din 134