„Tinerii SATeliți ai schimbării” are loc în perioada 16-19 septembrie 2021, la tabăra de odihnă Oricova, Călărași, și reprezintă un eveniment de tineret ce are drept scop dezvoltarea cetățeniei active și atitudinilor proactive în rândul tinerilor pentru a-și realiza potențialul și a face schimbări în comunitățile rurale din care vin.

La eveniment sunt invitați să participe tineri din mediul rural cu vârsta între 15 și 20 de ani; tineri voluntari implicați în proiecte desfășurate în mediul rural; liceeni; studenți.

AGENDA Tinerilor SATeliți ai schimbării cuprinde sesiuni plenare (Cooperare și comunicare. Comunicarea – instrument de bază de construire a relațiilor; De ce are nevoie comunitatea mea? Care este rolul meu în comunitate?; Luarea deciziilor. Planul meu: Sunt schimbarea la mine în comunitate!; Advocacy pentru comunitatea mea; Youth Rural Talks; Voluntariatul schimbă satul), o serie de ateliere și workshopuri tematice la care participanții vor avea oportunitatea să participe în funcție de preferințele lor, seri de socializare.

Înscrierea la eveniment se face prin completarea formularului de înscriere până la data de 12 septembrie 2021 la ora 23:59: https://bit.ly/capitalatineretului

Toate activitățile și sesiunile din cadrul evenimentului vor avea loc în localitatea Oricova, aflată la o distanță de aprox. 7 km de Călărași. Mai multe detalii pot fi găsite aici https://bit.ly/3zSxeqP. 

Evenimentul este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu primăria Sipoteni și cu sprijinul AO Codrenii, Asociației pentru Dezvoltare Creativă și Consiliului Raional Călărași, în cadrul proiectului „Tinerii creează viitorul acasă” din Programul ,,Sipoteni – Capitala Tineretului 2020/2021″.

Fii deștept! Ia un card inteligent!

La 7 septembrie curent Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, din cadrul Direcției Cultură a Primăriei mun. Chișinău, lansează Campania Fii deștept! Ia un card inteligent!

Pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” luna septembrie este perioada cea mai intensă și mai activă de înscriere și de obținere a cardului de acces. O perioadă, în care Biblioteca Municipală dorește să le amintească părinților, elevilor și studenților că înscrierea la bibliotecă oferă posibilități pentru o reușită mai bună și este Calea ta spre cunoaștere, care, de fapt, reprezintă sloganul Bibliotecii Municipale din anul 2009.

Obiectivul general al Campaniei constă în atragerea utilizatorului în spațiul prietenos al bibliotecii, obținând cardul de acces gratuit. Înregistrarea oferă oportunități de a beneficia de serviciile și activitățile bibliotecii, inclusiv împrumutul de carte și alte resurse.

Campania promovează ideea obținerii cardului de acces la bibliotecă, informează despre modul de înscriere la bibliotecă, explicând mecanismul de obținere a beneficiilor, drept urmare a utilizării serviciilor de bibliotecă, mizând și pe perceperea complexă a rețelei de biblioteci și a oportunităților filialelor din imediata proximitate (filialele din sector). Astfel, atragerea și fidelizarea continuă a utilizatorilor urmărește menținerea și intensificarea unei atitudini pozitive față de Biblioteca Municipală.

De-a lungul Campaniei, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” va semna cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău un Memorandum de înțelegere. Interesul deosebit al Campaniei îl va constitui asigurarea serviciilor ofertante pentru utilizatori și fortificarea parteneriatelor cu instituțiile educaționale din mun. Chișinău.

În mediul de comunicare vor răsuna mesaje audio şi video de promovare, fiind implicați lideri și reprezentanți ai administrației municipalității, personalități din domeniul culturii etc. Vor fi montate şi difuzate spoturi video ale serviciilor și facilităților oferite de bibliotecă.

Momentul atractiv al Campaniei este lansarea serviciului Înregistrarea online la bibliotecă!, ce va funcționa prin intermediul paginii web a Bibliotecii Municipale și va permite completarea în regim online a fișei de înregistrare. 

Activitățile de promovare ale Campaniei vor dura până la 30 septembrie a.c., ultima zi a lunii, când se va face o analiză internă: ce impact a avut Campania asupra bibliotecilor, ce feedback avem în legătură cu numărul de noi deținători ai cardurilor de acces la bibliotecă, materialele informaționale, spoturile video, aparițiile în mass-media, dacă presa a devenit mai deschisă și receptivă față de bibliotecă, și nu în ultimul rând, dacă Campania a avut un impact pozitiv asupra vizitatorilor bibliotecii.

Pentru a obține un card de acces sau pentru a afla mai multe despre resursele și serviciile bibliotecii, inclusiv despre acțiunile programate ale acestei Campanii de atragere şi fidelizare a utilizatorilor, vizitați pagina web și urmăriți informația plasată pe rețelele sociale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Fii deștept! Ia un card inteligent la BM „B.P. Hasdeu”.

Scriitori și cărturari care au contribuit prin scris și atitudine civică la salvgardarea și promovarea limbii române în Basarabia.

Ziua de 31 august 1989 a constituit încununarea cu succes a luptei basarabenilor pentru limba română. Un popor a cărui supremă valoare în veacuri s-a dovedit a fi păstrarea limbii materne a avut de înfruntat intemperii politice și sociale, oculte planuri imperiale de deznaționalizare, fiindu-i pusă la încercare mereu identitatea și conștiința națională. Marea Adunare Națională din ziua de 31 august 1989, ce a determinat consfințirea prin lege a statutului limbii române ca limbă de stat, a pus începutul stării de normalitate.

În semn de omagiu pentru înaintași,  Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” vernisează expoziția stradală „Venim din munții latiniei”, dedicată Sărbătorii Naționale „Ziua Limbii Române”. Expoziția evocă numele a câtorva personalități din șirul mare de scriitori și cărturari care, de-a lungul vremii, au contribuit, prin scris și atitudine civică, la salvgardarea și promovarea limbii române în Basarabia: Vladimir Beșleagă, Petru Cărare, Mihai Cimpoi,  Anatol Ciobanu, Ion Ciocanu,  Eugeniu Coșeriu, Nicolae Dabija, Ion Dumeniuc, Ion Hadârcă,  Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Nicolae Mătcaș, Valentin Mândâcanu, Vasile Romanciuc, Vasile Vasilache, Grigore Vieru.

„Deci crezul meu sub zare-albastră

O veșnicie să rămână –

Eu nu mă las de limba noastră,

De LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ!”

(Petru Cărare)

Evenimentul va avea loc marți, 31 august 2021, la ora 12.00, la sediul nou al MNLMK, str. Alexei Mateevici, nr. 79.

Muzica rap autohtonă devine mai bogată cu un artist, și unul oarecare, ci o fată de 13 ani! Cătălina Ciobanu este cea mai tânără rapperiță din Moldova și se lansează de Ziua Independenței RM, cu piesa „Moldova mea”.

Cătălina Ciobanu  este o tânără din orașul Nisporeni, pasionată de muzică și dans. S-a întâlnit cu scena de mai mulți ani și este activă la evenimentele culturale locale. Este membră a ansamblului de dansuri populare Moștenitorii din Nisporeni, dar iubește la nebunie rappul. De jumătate de an practică lecții de canto cu profesoara Stela Botez și experiența aceasta a făcut-o să scrie peste 7 piese la care lucrează acum. Își dorește un repertoriu bogat de piese pentru că are multe să comunice publicului său.

Prima piesă cu care se lansează în industria muzicală autohtonă este „Moldova noastră” pentru că își iubește nespus de mult țara și orașul natal. Or, Moldova nu este doar Chișinău, ci și Nisporeni! Videoclipul piesei scoate în evidență câteva puncte reprezentative simbol ale orașului și imagini pitorești ale zonei. Piesa a fost prelucrată în studio cu Roma Beatz, iar videoclipul este regizat de Stela Botez și realizat de Petrucio Gașpar.

Videoclipul poate fi văzut AICI.

Soluționarea problemelor de mediu este un exercițiu public în care trebuie să se implice fiecare cetățean în parte. Acesta a fost mesajul principal al proiectului ”Îmbunătățirea implementării politicilor publice de mediu prin democrație participativă”, implementat de către Centrul Național de Mediu în perioada septembrie 2020-august 2021, în cadrul Proiectului ”Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, coordonat de Fundația Konrad Adenauer.

Urmărind un interes sporit al populației față de problemele ecologice, echipa de implementare a proiectului și-a propus să organizeze o amplă campanie de informare prin care să determine ce lipsește la nivelul cadrului normativ existent, precum și să ofere tinerei generații oportunitățile de afla cum își pot realiza o carieră în domeniul protecției mediului.

”Am organizat consultări publice la care au participat aproximativ 150 de locuitori din diverse raioane: autorități publice locale, specialiști de la instituțiile de gestionare a deșeurilor și a apelor uzate, activiști civici. Am constatat că la nivelul gestionării deșeurilor sunt lacune mai mari întrucât volumul, cantitatea și natura deșeurilor e diferită de la o localitate la localitate. În plus cetățenii nu mereu conștientizează că serviciile de salubrizare, ca orice alte servicii, costă și că ei, fiind generatori de deșeuri, trebuie să achite un tarif pentru asta.”, menționează Elena Culighin, manager de program al Centrului Național de Mediu.

Pentru a interesa tinerii de domeniul protecției mediului, au fost organizate trei evenimente on-line cu genericul ”Crești Durabilitate” ce pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Centrului Național de Mediu.

”Ne-a bucurat prezența activă a tinerilor la aceste evenimente – peste 250 de    participanți – care au avut ocazia să pună întrebări în direct vorbitorilor noștri. Ne-am axat pe trei direcții pe care le considerăm prioritare în domeniu protecției mediului: gestionarea deșeurilor, managementul și protecția resurselor de apă, precum și sursele de energie regenerabilă. Platformele on-line ne-au oferit posibilitatea de a invita experți și studenți moldoveni care și-au făcut studiile și cariera peste hotare.”, susține Anastasia Radu, manager de comunicare al Centrului Național de Mediu.

În final, dar nu în cele din urmă, în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea implementării politicilor publice de mediu prin democrație participativă” a fost desfășurată o amplă campanie de informare privind utilizarea platformei EcoAlert.md.  Acesta este un instrument virtual, elaborat cu sprijinul Suediei, lansat la sfârșitul anului 2020, prin care cetățenii pot depune o sesizare cu privire la problemele de mediu pe care le observă. Serviciul electronic este operat de către Inspectoratul de Protecție a Mediului, iar numărul cazurilor ce se află în proces de a fi soluționate a crescut grație campaniei de informare.

Patrimoniul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB

„Romanul românesc din stânga Prutului” este un nou proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, menit să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Asociația pentru cultură și arte Arbor, președinte Victoria Nagy Vajda, a inițiat, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, director general dr. habil. Maria Șleahtițchi, un proiect intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”, care are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști,  romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. E vorba despre: „Povestea cu cocoșul roșu” (1966) de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966) de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987) de Ion Druță, „Venetica” (1998) de Ariadna Șalari și „Hronicul găinarilor” (2006) de Aureliu Busuioc.

Nu este un simplu act de promovare, ci un demers interpretativ, o punere în contextul mai larg al literaturii române. O vor face cinci critici de primă mărime din generația tânără: Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu, care au scris câte un text despre romanul ales. Fiecare text va fi publicat în revista Contrafort (Republica Moldova) și pe www.dilemaveche.ro și dezbătut în cadrul unui eveniment public organizat la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, pe 24 și 25 august 2021 (ora 17:00), moderat de Mirela Nagâț, realizatoarea emisiunii Cooltura, de la TVR1.

„Cinci prozatori importanți basarabeni, citiți cu un ochi proaspăt de cinci critici literari din dreapta Prutului. O recuperare necesară, un proiect binevenit!”

Mirela Nagâț, jurnalist cultural

Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, valoroase opere de artă, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, de o valoare inestimabilă pentru întreaga cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, vor fi expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de remarcabilul și mult iubitul portretist, cunoscut ca mare creator de măști, Glebus Sainciuc. Cu sprijinul Companiei Teleradio Moldova și Moldova Film, publicul român va putea să asculte spectacole radiofonice și să vizioneze filmele de ficțiune realizate după piesele de teatru și romanele scrise de scriitorii basarabeni.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 august – 5 septembrie 2021 (marți – duminică, în intervalul 14:00 – 19:00), la ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor.  

***

Contextul mai larg, în care se va desfășura proiectul, este unul al intensificării și diversificării colaborărilor culturale dintre România și Republica Moldova. Din păcate, pe parcursul celor 4 ani de activitate, de când Asociația Arbor contribuie la dezvoltarea acestui demers, cu fiecare nou proiect pe care-l desfășoară se revelă un gol tot mai pronunțat, o percepție defectuoasă a produselor culturale basarabene ca parte integrantă a culturii naționale. Proiectul cultural „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, organizat de Arbor în 2020, a fost un astfel de demers care a revelat faptul că până și cei mai importanți istorici de artă și artiști români nu erau familiarizați cu numele și opera celei mai cunoscute pictorițe din Republica Moldova, deși născută în România Mare și fostă studentă la Academia de Arte Frumoase din Iași, clasa profesorului Jean L. Cosmovici și a maestrului Corneliu Baba. Aceeași lipsă de cunoaștere o avem și în cazul altor domenii de creație: literatură, muzică, teatru; importante personalități ale culturii românești nu cunosc numele sau opera artistică ale autorilor basarabeni din diferite perioade.

„Au trecut deja câteva decenii de când Prutul nu mai marchează o graniță închisă, dar, cu toate acestea, absolut inexplicabil, în cadrul larg al aceleiași limbi, nu avem o continuitate și o comunicare culturală atât de firești pe cât ar trebui ele să fie. Nu există încă o circulație suficient de bine orchestrată logistic (și PR-istic) a cărților de o parte și de alta a Prutului, deși se scrie suficient în ambele țări, iar autorii se cunosc, se citesc între ei, participă împreună la festivaluri literare și, mai nou, la recitaluri și întâlniri informale cu cititorii. Nu e de ajuns însă. Fiindcă, dincolo de performanțele literare românești sau moldovenești, încă nu e clar dacă trebuie să le separăm sau nu, dacă trebuie, altfel spus, să integrăm fără rest literatura basarabeană în burta încăpătoare a literaturii române sau trebuie să o lăsăm să-și trăiască propriul ei destin în contextul (est)european sau universal, fiindcă există, nu-i așa, niște diferențe specifice (social-istorice, implicit și culturale) care nu o fac reductibilă, în mod simplist, la o simplă ramură conjuncturală a marii (sic!) literaturi române.”

Florina Pîrjol, critic literar

***

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (MNLMK) reprezintă cel mai important pilon al rezistenței culturale și al luptei pentru identitatea națională, pentru apărarea limbii române în Basarabia. Deși a fost fondat în 1965, cu scopul de a studia, descoperi, aduna și conserva patrimoniul literar-cultural-artistic din Moldova medievală, modernă și contemporană, prin cercetarea literaturii și culturii române din stânga Prutului și dincolo de frontierele fostei RSSM, se întâmplă că abia în anul 2021, prin demersuri insistente și neîntrerupte, MNLMK a obținut de la autoritățile centrale ale Republicii Moldova un sediu propriu pentru desfășurarea activaților muzeale și de conservare a patrimoniului. Din păcate, clădirile care au ajuns în folosința muzeului se află într-o stare deplorabilă și necesită urgent intervenții de consolidare și renovare, precum și de amenajare a spațiului conform standardelor muzeale actuale. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului”, Asociația Arbor și MNLMK își propun să sensibilizeze atât autoritățile și agenții economici din România în vederea sprijinirii reabilitării noului sediu al muzeului, cât și publicul larg, care este așteptat să viziteze Basarabia și să descopere bogatul tezaur cultural al acestui vechi ținut românesc.

Partenerii principali ai proiectului sunt Primăria Municipiului București prin ARCUB, gazda proiectului, Administrația Fondului Cultural Național, cofinanțatorul proiectului, Ambasada Republicii Moldova în România și Fautor Winary. Alți parteneri: Moldova Film, Compania Teleradio Moldova, Rivulet Studio, Euro Foto Art Studio (Chișinău).

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost fondată în 2017, la București. Misiunea Arbor este de a promova artiști independenți și proiecte din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală între România și Republica Moldova. Asociația Arbor se concentrează în principal pe  organizarea de expoziții de artă în spațiul expozițional pe care-l deține – Arbor.art.room (str. Transilaviei nr. 11, sector 1, București) –, dar și în parteneriat cu alte galerii private sau muzee. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat și sprijinit organizarea a peste 30 de expoziții, iar din 2020 Arbor realizează și expoziții de artă în realitate virtuală (VR), pe prima platformă de expoziții în realitate virtuală lansată în România și Republica Moldova www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Arbor derulează proiecte de educație artistică, editează albume de artă, face donații instituțiilor de învățământ artistic, sponsorizează artiști vizuali, muzicieni și companii de teatru.

Evenimentele proiectului cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare va permite un aflux constant de vizitatori.

* Reprezentarea zeului Ianus pe afișele proiectului este inspirată din coperta volumului de poezii „În alb și negru” de Aureliu Busuioc, grafică de Mihail Vacarciuc (1977). În mitologia romană, Ianus reprezenta zeul începuturilor, al timpului și a porților, pe lângă celelalte funcții divine și căruia romanii i-au dedicat luna ianuarie. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” ne dorim să mai deschidem o ușă în vederea dezvoltării demersului de promovarea a valorilor culturale din stânga Prutului și a mobilității culturale între cele două maluri.  

Program vizitare expoziție:

20 august – 5 septembrie 2021

Marți – Duminică: 14:00 – 19:00

Vernisaj: 24 august 2021, 15:00

Program dezbateri literare:

24 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Biserica Albă” de Ion Druță și „Venetica” de Ariadna Șalari.

Participanți: Bogdan Crețu, Marius Chivu, Maria Șleahtițchi și Constantin I. Ciobanu

Moderator: Mirela Nagâț

25 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Povestea cu cocoșul roșu” de Vasile Vasilache, „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc și „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă.

Participanți: Andreea Răsuceanu, Florina Pîrjol, Cosmin Ciotloș, Maria Șleahtițchi, Lucia Țurcanu

Moderator: Mirela Nagâț

INTRARE LIBERĂ

Adresa:

ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor/Sala Mare

Str. Lipscani nr. 84-90, sector 3, București

Facebook: ARBOR4Culture și muzeuldeliteraturachisinau

Web: www.theopen-art.com și www.mnl.md

Contact presă: Victoria Nagy Vajda, tel. 0752076623

Vladimir Beșleagă (n. 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, Grigoriopol, Transnistria), a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1955. Și-a început doctoratul în 1958, avînd ca temă de studiu romanele lui Liviu Rebreanu, dar nu a reușit să susțină teza din cauza cenzurii comuniste. Timp de mai mulți ani, a fost angajat la diferite publicații periodice: Chipăruș, Cultura Moldovei, Tinerimea Moldovei. A fost redactor-șef adjunct la revista Nistru (1977-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988), deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). A debutat în 1956 cu cartea pentru copii Zbînțuilă. În 1963 a publicat prima carte pentru maturi, culegerea de nuvele La fîntîna Leahului, iar în 1966 a apărut romanul Zbor frînt, considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii române din Basarabia din secolul al XX-lea. În 1969-1970, a scris poemul epic „Noaptea a treia”, rămas în sertar pînă în 1988, cînd a văzut lumina tiparului cu titlul Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoaşterii de sine. A mai publicat romanele: Acasă (1976; reeditat în 1998 cu titlul Nepotul), Ignat şi Ana (1979), Durere (1979), Sînge pe zăpadă (1985; primul dintr-o trilogie consacrată lui Miron Costin; ediția completă a trilogiei, intitulată Cumplite vremi, va apărea la Editura Cartier abia în 2017), Voci sau Dublul suicid din zona lacurilor (2013). Este autorul unui Jurnal (1986-1988) (2002), al volumului de versuri Țipătul lăstunului (2006), al nuvelei Hoții din apartamente (2006), al cărților de memorii Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori (2016) și Mama. Casa. Pămîntul: lacrimi, litanie, incantații (2019), etc.

***

Florina Pîrjol (n. 1980) este critic și istoric literar. Ultima carte publicată: volumul Carte de identități. Mutații ale autobiograficului în proza românească de după 1989, Editura Cartea Românească, 2014.

Textul de critică literară la romanul Zbor frânt (1966) de Vladimir Beșleagă „Vorbește, memorie! Supraviețuirea prin literatură sau literatura geometrică a supraviețuirii în Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă” de Florina Pîrjol: LINK

Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Cobâlca, azi Codreanca, Orhei – d. 9 octombrie 2012, Chișinău) și-a luat bacalaureatul la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișora, urmînd Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care, în timpul examenelor de absolvire (1949), a părăsit-o, pentru a se alătura familiei, obligată de autoritățile sovietice de ocupație să se „repatrieze”. S-a aflat în lagărul sovietic de filtrare de la Sighet (1949-1950). Revenit la Chișinău, și-a făcut studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”. A fost redactor la Editura de Stat, redactor-șef adjunct la revista de satiră Chipăruș, redactor-șef la ziarul Tinerimea Moldovei, consultant literar și secretar al comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova (1977-1987). A debutat editorial în 1955, cu placheta pentru copii La pădure și cartea de versuri satirice Prafuri amare. A mai publicat volumele de poezie: Piatra de încercare (1958), Firicel de floare rară (1961), Dor (1962), Poezii (1964), În alb și negru (1977), Îmblînzirea mașinii de scris (1988), Plimbătorul de purici (1992), Concert (1993). În 1966, apare romanul Singur în fața dragostei, urmat de: Unchiul din Paris (1973), Local – ploi de scurtă durată (1986), Lătrînd la lună (1997), Pactizînd cu diavolul (2000), Spune-mi Giony… (2002), D’ ale vînătorii (2005), Hronicul Găinarilor (2006), Și a fost noapte… (2012). Este autorul piesei Radu Ștefan, întîiul și ultimul, montată la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău în 1969, dar interzisă de autorități după cîteva reprezentări. A tradus din literatura rusă: Blok, Cehov, Gogol, Pușkin, Griboedov, Gorki, Șolohov.

***

Andreea Răsuceanu (n. 1979) este critic și istoric literar, prozatoare și editoare. Ultima carte publicată: romanul Vîntul, duhul, suflarea, Editura Polirom, 2020.

Textul de critică literară la romanul Hronicul Găinarilor (2006) de Aureliu Busuioc „O saga în cheie parodică – între râsul homeric și o poetică rabelaisiană a excesului” de Andreea Răsuceanu: LINK

Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, Horodiște, Soroca) a absolvit Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1957). Criticile distrugătoare din partea oficialităților comuniste din RSS Moldovenească vizînd scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătății noastre, precum și filmul după nuvela Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (în 1969). Este membru de onoare al Academiei Române (din 1990) și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1992). A debutat cu volumul de schițe și nuvele La noi în sat, în 1953, urmat de culegerea de povestiri Poveste de dragoste (1954) și de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). A mai publicat: Povara bunătății noastre (roman; vol. I, 1963; vol. II, 1968; integral, 1970); Piept la piept (nuvele, 1964); Clopotnița (1970); Ultima lună de toamnă (nuvelă, 1975); Horodiște (nuvelă, 1975); Biserica albă (roman, 1975-1981; 1986-1987); Toiagul păstoriei (nuvelă, 1984) ș.a. Ca dramaturg, a scris mai multe piese, montate cu succes atît în RSSM, cît și pe scenele teatrelor din fosta URSS și din străinătate: Casa mare (1961); Doina (1968); Păsările tinereții noastre (1971); Horia (1973); Frumos și sfînt (Sfînta sfintelor, 1974); Cervus divinus (1975); Apostolul Pavel (1996). Este autorul volumelor de eseuri și proză memorialistică Grădina Domnului (2017), Căsuța de la răscruce (2018) și al almanahului epistolar Despărțirea apelor (2020).

***

Bogdan Creţu (n. 1978) este prof. univ. dr. Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Ultima carte publicată, romanul Cornul inorogului, Editura Polirom, 2021.

Textul de critică literară la romanul Biserica Albă (1987) de Ion Druță „Ambiguitatea ideologică a literaturii” de Bogdan Crețu: LINK

Ariadna Șalari (n. 27 septembrie 1923, Cetatea Albă – d. 3 august 2016, București) a absolvit Institutul Politehnic din București (1947). Între anii 1947 și 1949, a colaborat la revista bucureșteană Flacăra. În 1953, s-a stabilit la Chișinău, fiind profesoară la o școală de cultură generală. A urmat Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1959). A debutat cu povestiri pentru copii, îmbrățișând mai tîrziu genul romanului și creînd personaje ale căror destine sunt profund marcate de calamitățile istoriei: război, foamete, deportări, repatrieri, lagăre de concentrare. A publicat romanele: Se-ntîlnesc pămînturile (1956), Oameni și destine (1961), Valul lui Traian (1968), Tăceri răscolite (1982), Labirintul (1990) și Venetica (1998).

***

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, editor și cronicar literar. A editat antologia Kiwi. Sosiri/Plecări, Editura Polirom, 2021.

Foto: Irina Gache

Textul de critică literară la romanul Venetica (1998) de Ariadna Șalari „Existențialism în vremea totalitară” de Marius Chivu: LINK

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, Unțești, Bălți – d. 8 iulie 2008, Chișinău) și-a început studiile liceale (1937) la „Liceul de Aplicație” (Seminarul Pedagogic Universitar) de pe lîngă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar, odată cu anexarea Basarabiei, a fost nevoit să se întoarcă în satul natal. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1958) și Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova (1964). A fost redactor la revistele Cultura Moldovei (1958) și Nistru (1965-1969), membru al Colegiului redacțional la Studioul „Moldova-Film” (1965-1971), redactor-șef la revista Columna (1993-1995). A debutat editorial în 1961, cu proza pentru copii Trișca și volumul de publicistică Răsărise un soare în vie. Au urmat culegerile de nuvele: Ale tale două mîini (1964), Două mere țigance (1964), Tăcerile casei aceleia (1970). Și-a cîștigat notorietatea cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), înfierat de criticii aserviți puterii pentru că îi lipsesc principalele trăsături prin care se manifestă „principiul partinității comuniste a literaturii sovietice: ținuta ideologică și artistică înaltă, aprecierea principială, de clasă a fenomenelor din viață, limpezimea idealului social-estetic, de pe pozițiile căruia studiem viața”. A mai publicat volumele de proză scurtă Elegie pentru Ana-Maria (1983), Navetista și pădurea (1989), Surîsul lui Vișnu (1993), Navetista în codru (2007).

***

Cosmin Ciotloş (n. 1983) este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Editura Pandora M, 2021.

Textul de critică literară la romanul Povestea cu cocoșul roșu (1966) de Vasile Vasilache „Sculptând în timp” de Cosmin Ciotloș: LINK