17.2 C
Chișinău
marți, mai 7, 2024

ÎNZECIT, de Nicolae Popa, la Librăria din Centru

Joi, 9 noiembrie 2023, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea noului volum de poeme Înzecit, de Nicolae Popa, apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Eugen Lungu

Ion Buzu

Arcadie Suceveanu

Alina Țurcanu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Nicolae Popa face parte din specia rară a poeților vizionari. Miza poemelor sale este ștergerea graniței dintre individual și general uman, dintre concretul banal și metafizicul inefabil, dintre lumesc și dumnezeiesc. (…) Este uimitoare această capacitate a lui Nicolae Popa de a îmbina planuri aparent neadiacente, pentru a descoperi transcendentul în lumesc și omenescul în celest. Construite din astfel de dihotomii, uneori ludice, alteori profund dramatice, poemele răvășesc și încântă, contrariază și deprimă, așa cum trebuie să facă poezia adevărată (…)
Înzecit este o carte a profunzimilor, scrisă de un poet care a ieșit din tiparele poetice ale generației sale, creându-și propria formulă, distinctă, inconfundabilă. Un poet adevărat.” (Lucia Țurcan)

Nicolae POPA (n. 13 februarie 1959, s. Buda, Călăraşi, Republica Moldova) poet şi prozator. A absolvit Şcoala poligrafică din Chişinău (1978), Facultatea de jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova (1983) şi Cursurile Superioare de literatură la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1989). Debut editorial cu volumul Timpul probabil, Editura Literatura Artistică, 1983.

Cărţi publicate: (poezie) Ghid pentru cometa Halley, Editura Literatura Artistică, 1987; Lunaticul nopţii scitice, Editura Cartier, 1995 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova); Careul cu raci, Editura Cartier, 2003 (Premiul USM); Elegiile Casei Scriitorilor, Editura Vinea, 2013 (Premiul USM); antologia O mie de ani cu faţa la soare, Editura ARC, 2019; Mitrofan plângăciosul, Editura Tracus Arte, 2021; (romane) Cubul de zahăr, Editura Hyperion, 1991 (ediţia a II-a, Editura Cartier, 2005; ediţia a III-a, Editura Junimea, 2017); Avionul mirosea a peşte, Editura ARC, 2008 (Premiul USM; ediţia a II, 2022); (proză) Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, Editura ARC, 2001 (Premiul USM); Castanul roz/ Hoţii de apartamente (în colaborare cu Vladimir Beşleagă, Editura Muzeului Naţional de Literatură Română, 2021; (cărţi pentru copii) Balcoane cu elefanţi, Editura Prut Internaţional, 2011; Marele Ciulică, Editura Prut Internaţional, 2012; Ghiozdanul zburător, Editura ARC, 2015.

Eugn LUNGU este critic literar. Cea mai recentă carte: Complexul Orfeu, Editura Arc, 2019.

Ion BUZU este poet. Cea mai recentă carte publicată: Realist și egal, Editura Charmides, 2021.

Arcadie SUCEVEANU este poet. Cea mai proaspătă carte: Amurguri clasice, dimineți postmoderne, Editura Junimea, 2022.

Alina ȚURCANU este actriță.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Înzecit, de Nicolae Popa (Rotonda). Broșată, 96 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro, cu livrare din București, sau cartier.md, cu livrare din Chișinău.

România are cel mai frumos motan din lume!

Un motan adult din rasa Maine Coon, în vârstă de 4 ani, născut și crescut în România a câștigat titlul de World Winner 2023 în cadrul celei mai prestigioase expoziții mondiale FIFe World Show, organizată anul acesta de către Franța la Strasbourg.

Câștigătorul se numește RO Panco’s Elros, este un motan adult din rasa Maine Coon și a câștigat cea mai dificilă categorie din cadrul concursului, se arată într-un comunicat de presă al Federației Naționale Felinologice România, difuzat de Plus Communication PR Agency.

Crescătorul său este Yann Panco din Bucureşti, care aduce în România primul trofeu mondial cucerit de superbul motan – „FIFe World Winner”.

Concursul s-a desfășurat în noul și modernul Parc des Expositions din Strasbourg, weekendul trecut, 28 – 29 octombrie 2023.

Au fost prezente peste 1.300 de pisici din toată lumea și câteva mii de vizitatori pe zi le-au putut admira și încuraja.

Valoarea ridicată a nivelului competițional promovat de peste 18 ani în cadrul Salonului Felin Internațional SofistiCAT, începe să-și arate roadele.

Concursul național „Vinul Moldovei”: experți din opt țări ale lumii vor evalua calitățile vinurilor moldovenești

Vinul Moldovei va fi în atenția unui juriu specializat internațional, format din 30 de experți străini și locali, care vor evalua detaliat valențele produsului mândriei naționale. Cea de-a doua ediție a concursului „Vinul Moldovei” își propune să aprecieze nivelul de calitate al produselor vitivinicole din țara noastră și să includă rezultatele într-un ghid specializat, care va contribui la promovarea și poziționarea pe piața locală și internațională.

Competiția va avea loc în data de 9 și 10 noiembrie 2023 și va fi organizată de Oficiul Național al Viei şi Vinului (ONVV), cu suportul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (RCRA).

Desfășurarea concursului se aliniază regulilor internaționale stabilite pentru competițiile de profil de către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Produsele vor fi evaluate, în conformitate cu regulamentul OIV, după criteriile specifice fiecăreia dintre cele cinci categorii: vinuri albe liniștite; vinuri roșii și roze liniștite; vinuri efervescente albe, roșii și roze; băuturi spirtoase de origine vitivinicolă, se arată într-un comunicat al Oficiului Național al Viei şi Vinului.

În cadrul ediției a doua a concursului vor fi evaluate vinuri produse din soiuri autohtone precum Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră și Fetească Neagră, din soiuri noi de selecție moldovenească, precum Viorica, Legenda, Alb de Onițcani și Riton, dar și vinuri obținute prin asamblarea acestora cu cele din soiuri europene, de cupaj obținute din asamblarea soiurilor europene și băuturi spirtoase de origine vitivinicolă.

Calitățile organoleptice ale vinurilor vor fi apreciate de jurații naționali, alături de cei internaționali, care provin din opt țări: România, Țările de Jos, Germania, Polonia, Georgia, Coreea de Sud, Cehia și Slovacia.

În timpul concursului care va dura 2 zile, comisiile specializate formate din câte 7 membri, dintre care 4experți internaționali, vor evalua până la 50 de probe de vinuri pe zi și până la 30 de probe de băuturi spirtoase pe zi, iar rezultatele vor fi centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.

Vinurile care se vor califica pentru Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur, adică peste 89 și, respectiv, peste 93 de puncte, vor fi incluse în Ghidul concursului, alături de o scurtă descriere, metoda de producere, dar și comentariile experților internaționali din juriu.

Câștigătorii concursului vor fi premiați în cadrul Vernisajului Vinului, ediția de iarnă.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #10

Am întrebat în ateliere, la o cafea, în chestionare, din vorbă în vorbă mai mulți prieteni, colegi și oameni de diferite vârste dacă au auzit despre jurnalismul comunitar și i-am rugat să ne spună și nouă în câteva cuvinte cum îl înțeleg.

Am schimbat aici vocile cu intenția ca orice asemănare cu persoane reale să fie pur întâmplătoare.

Am păstrat însă cu atenție sensul, căci toată povestea asta și toate istoriile de aici sunt bazate pe fapte reale. 

Deci, cum să-i spunem jurnalismului comunitar cu alte cuvinte?

„Este ceva de încredere”.

„Este jurnalismul care scoate la lumină povești frumoase care merită spuse, dar de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea sau, pur și simplu, nu interesează prea tare pe cei care fac știri”.

„Înseamnă implicare civică”.

„Dacă jurnalistul este câinele de pază al democrației, jurnalistul comunitar este câinele comunitar care are grijă de oamenii din localitate”.

„Acești jurnaliști spun istorii din satul și din orașul lor”.

„Scriu bloguri, scriu la gazete”.

„Jurnalismul comunitar înseamnă local, participativ, cetățenesc”.

„Ceva educativ”.

„Ceva constructiv”.

„Înseamnă să faci jurnalism din localitatea ta”.

„Ceva care ajută la înnoirea satului”.

„Ne dă speranță și ne povestește despre faptele bune”.

 „Jurnalismul comunitar caută soluții”.

„Este făcut cu decență. Decența este chestia aceea care se mai numește bună-cuviință”.

„Fără titluri bombastice. Nu dintre acestea: „Senzațional!” „Zguduitor!” „N-o să-ți vină să crezi!” „Exploziv!”

„Jurnalismul comunitar nu seamănă panică, ci sădește optimism”.

„Arată ajutorul reciproc”.

„Discută problemele care îi privesc pe oamenii dintr-o localitate”.

„Un jurnalism care îi pune pe toți la muncă”.

„Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii care nu au numaidecât o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături”.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

„Este treaba fiecăruia. Este munca noastră comună”.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Animație #10 „Jurnalism comunitar”:

https://youtu.be/i4VvAcnF204

AURELIU BUSUIOC, 95 DE ANI DE LA NAȘTERE

Pe 30 octombrie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române vernisează expoziția cu genericul: „AURELIU  BUSUIOC – ÎNTÂIUL ȘI  …  ULTIMUL”.

Dedicată scriitorului AURELIU BUSUIOC la 95 de ani de la naștere, expoziția comemorativă va cuprinde numeroase cărți: primele plachete de versuri, romanele autorului în diferite ediții, manuscrise, fotografii din fondurile MNLR, precum și poze inedite donate de familie, obiecte ce au aparținut scriitorului.

Expoziția va avea loc Luni, 30 OCTOMBRIE 2023, ora 15.00, în Sala galbenă a MNLR,  str. Alexei Mateevici, nr. 79, la Muzeul Național al Literaturii Române, și va putea fi vizitată până la 21 ianuarie 2024.

REFERINȚE CRITICE

„Aureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean. Nu este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. Înalt și masiv, cu părul negru ușor cârlionțat, cu sprâncene groase, desenate decis, cu un cap de împărat roman,.. Are o voce melodios-bărbătească și domină, prin inteligența sa efervescentă și umorul demistificator, pe cei aflați în jurul lui.

În scris are eleganță și o autoritate firească. Dacă se joacă, o face ca un aristocrat… Genul său predilect este proza. Raționalismul incoruptibil, spiritul de observație mereu activ, curajul de a regândi adevărurile aflate în circulație, distanța ironică față de scris, ca și o nesupunere calmă, de om de bună condiție, față de orice constrângere, la care se adaugă vasta cultură literară și plăcerea jocului, fac din Aureliu Busuioc un prozator sigur pe el și rafinat”. (Alex. ȘTEFĂNESCU)

„Aureliu Busuioc, unul dintre seniorii prozei basarabene, este privit cu multă simpatie la Chișinău, fiind omagiat și de criticii cei mai exigenți din generațiile mai noi…
Poet și prozator (combinație rară), Aureliu Busuioc este un scriitor notoriu în Republica Moldova, unul care face parte din canonul literaturii basarabene, inclus în manuale și înainte de 1989, și după aceea. În România este, din păcate, ca și necunoscut.
… Specialitatea lui Aureliu Busuioc e capcana ideologică, ambiguitatea înșelătoare, narațiunea pe muchie de cuțit între două atitudini opuse (Singur în fața dragostei)”. (Ion SIMUȚ)…

„Busuioc a rămas cel care a introdus intelectualul și urbea în literatură. Plăcea tuturor, dar prea era lejeră ironia și superficial conflictul din Singur în fața dragostei, ca să poată pretinde omul la mai mult. …În duminica noastră a valorilor, Busuioc e crepuscular și matur. El bine dispune, dar nu spune de bine, că nu-i de unde… Ironia și umorul său sunt nu numai opera părinților săi biologici, ci și operă de limbaj, moșit de cultură”. (Adrian CIUBOTARU)

„Aureliu Busuioc este fericita excepție care demonstrează că avem adevărați artiști ai cuvântului. Arta lui se developează în toate genurile cultivate, de la poezie la roman, de la piesa de teatru la pamflet sau eseu. O anumită subtilitate și grație a cuvintelor îi fac stilul variat, adecvat genului, dar și inconfundabil. Unele texte ale lui Busuioc (mai ales cele ușor memorabile: poezii, epigrame) au devenit demult un bun comun. E scriitorul care scrie cum vorbește și vorbește cum scrie. Nimic chinuit, nimic forțat, nimic fals în textele sale. Este unul dintre cei mai organici scriitori de la noi. În literatura română e greu să mai găsești un asemenea artist absolut, având o bună școală românească, bune lecturi, o bună înțelegere a artei plastice și, mai ales, a muzicii clasice”. (Mircea V. CIOBANU)

„Meditativ, liric și umorist, după cum apare în… În alb și negru, Aureliu Busuioc numai rareori abordează discursul grav, „serios”. Scrisul său este unul parodic, ironic, autoironic. În condițiile unei adevărate inflații a poeziei patriotice de odinioară, el vorbește inspirat și serios despre Patrie… Scriitorul cultivă paradoxul… folosește cu succes calamburul… În creația lui se remarcă în mod deosebit o seamă de poezii al căror mesaj este exprimat prin situații neordinare, profund conflictuale… este ingenios și în fabulele sale, însoțite de o specificare esențială: „inverse””. (Ion CIOCANU)

„În condițiile oficializării dirijate a poeziei, Aureliu Busuioc a recurs la o mască: cea a unui întârziat simbolist cu un ceremonial hieratic și ușor histrionic pe cunoscuta linie Macedonschi-Minulescu. Ea are însă o originală trăsătură busuiociană care constă într-o prezență mai activă a ironiei și parabolei… Survine însă adesea și celălalt model: al Poetului lucid-ironic, care, îmbrăcat în straie arlechinești, observă marele teatru al lumii”. (Mihai CIMPOI)

Suedia donează 26 milioane de EUR în sprijinul aprovizionării cu energie și eficienței energetice a Moldovei

Suedia donează 26 milioane de euro în sprijinul aprovizionării cu energie și eficienței energetice a Moldovei, iar acest suport va sprijini gospodăriile vulnerabile din Moldova în timpul iernii și va contribui la eficiența energetică pe termen lung și la extinderea infrastructurii în țară.

„Moldova a fost grav afectată de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Prin acest pachet de sprijin, asistăm Moldova la această etapă critică. Acest sprijin va ajuta gospodăriile vulnerabile să supraviețuiască iarna,” a declarat Ministrul Suedez al Cooperării Internaționale pentru Dezvoltare și al Comerțului Exterior, Johan Forssell.

Din sprijinul total de 26 milioane EUR, 17 milioane EUR vor fi direcționate către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – pentru a sprijini activitatea lor în Moldova. 9 milioane EUR vor merge către Fondul de Reducere al Vulnerabilității Energetice creat de Moldova și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru a sprijini gospodăriile deosebit de vulnerabile în timpul iernii, se arată în comunicatul de presă difuzat de Ambasada Suediei la Chișinău.

Suedia este unul dintre cei mai mari parteneri bilaterali ai Moldovei, oferind aproape 17 milioane EUR în sprijin continuu pentru reforme în 2023. Eforturile de reformă pe termen lung se bazează pe legăturile mai strânse ale Moldovei cu UE și se axează pe democrație, drepturile omului, egalitatea de gen, dezvoltarea pașnică, dezvoltarea economiei de piață, mediu și climă.

INVITAȚIE DE PRESĂ: Consolidarea colaborării pentru un progres durabil Agenda Verde pentru Moldova, Georgia, Ucraina și Armenia

Institutul de Mediu de la Stockholm (SEI), împreună cu Guvernul Republicii Moldova și PA EcoContact, are plăcerea de  a vă invita lansarea proiectului „Agenda Verde pentru Moldova, Georgia, Ucraina și Armenia”, susținut de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare (Sida).

Evenimentul va reuni principalele părți interesate, inclusiv oficiali guvernamentali, mass-media, ONG-uri, sectorul privat și mediul academic. La discuții vor participa reprezentanți ai Guvernului, ai Suediei, ai Uniunii Europene și ai altor parteneri importanți. Cuvânt de deschidere vor avea: viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba; ministra mediului, Iordanca-Rodica Iordanov; comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, și ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried.

Evenimentul va oferi o perspectivă detaliată asupra unui proiect care urmărește să îmbunătățească alinierea politicilor Republicii Moldova cu Pactul Verde European – cadrul Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă. Prin integrarea politicilor sale cu cadrul UE, Moldova va avea o capacitate mai mare de a-și atinge obiectivele de neutralitate climatică. Pe lângă faptul că acest efort va consolida eforturile de mediu ale țării, va juca, de asemenea, un rol esențial în procesul de aderare la UE.

Unde: Summit Events, Sala Roșie, strada Tighina 49/3, parter, Chișinău

Când: 13 octombrie 2023

Durată: 14.00 – 16.00 (2 ore)

Vă rugăm să confirmați participarea dvs. până joi, 12 octombrie, ora 12:00, prin e-mail: tatiana.gumene@ecocontact.md.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #9

Poate că exact în vremurile în care s-a născut jurnalismul cu puterea lui magică a cuvântului tipărit, înaintașii noștri spuneau că „ceea ce e scris cu penița nu tai cu bărdița”.

Și sunt de atunci încoace multe-multe înțelegeri ale acestui proverb. Iar una dintre citirile care ne interesează astăzi cel mai mult este că „ce-i e scris cu penița nu tai cu bărdița” este o poveste adevărată despre puterea cuvântului. Și mai ales despre ÎNCREDEREA pe care oamenii o au în cuvântul scris în ziare și în cărți și în cuvântul rostit la microfon.

Ei, bine, povestea pe care vrem să v-o povestim acum este tocmai despre asta, despre încrederea în cuvântul scris. Iar voi o să ne spuneți în comentarii dacă această poveste este adevărată sau inventată.

Într-un-un scuar cu mai multe bănci pe care trecerea timpului, arșița din această vară, ploile de la începutul lui septembrie și vopseaua proastă dintotdeauna le-au făcut urâte, niște oameni discutau – cum se zice acum, offline – despre una-alta.

„Oare mâine cum o să fie vremea, că am de făcut un drum lung”.

„Să vă spun ce mi s-a întâmplat duminică…”

Puțin mai încolo alți câțiva oamenii schimbau și ei vorbe, însă mai rar și doar atunci când unuia sau altuia i se părea ceva demn de atenție din telefon, ca să împărtășească cu ceilalți.

„Ia uitați-vă la asta! Oare cum a făcut?”

„Da ce-am mai râs ieri la asta. Stați s-o găsesc”.

Între timp, câțiva oameni îmbrăcați în salopete au venit în scuar cu perii și cutii de vopsea și au vopsit câteva bănci. Probabil că li s-a terminat repede ori vopseaua, ori programul de lucru, că au lăsat în urmă câteva bănci nevopsite. Însă unul dintre ei avea cu el mai multe foi de hârtie cu avertismentul „Atenție, vopsit!” și le-a pus și pe băncile vopsite, și pe băncile nevopsite.

Iar atunci când un om nou s-a apropiat de o bancă nevopsită din scuar pe care era lipită o foaie cu „Atenție, vopsit”, unul din grupul celor care se uitau mai mult în telefon decât discutau i-a strigat:

„Fiți atent, nu vă așezați. E vopsit”.

„Banca aceea nu e vopsită”, a spus un om din celălalt grup.

„Cum nu e vopsită dacă e scris clar că e vopsită”, i-a replicat altul.

„Așa e scris, dar de fapt nu e vopsită”.

„Nu mai spuneți ce nu este adevărat. Vedeți că toate băncile sunt vopsite și chiar e scris cu litere mari”.

Probabil că discuția aceasta a durat mai mult, dar nu știm sfârșitul poveștii, pentru că povestitorul a mers mai departe să-și vadă de treaba lui.

Ceea ce am înțeles noi din această poveste este că astăzi lumea continuă să creadă în cuvântul scris. Cuvântul scris, cuvântul rostit se mai bucură încă de ÎNCREDERE. Și asta este minunat!

Iar ceea ce putem face mai mult este să înmulțim puterea cuvântului în fiecare dintre profesiile pe care ni le-am ales.

Mai ales în jurnalism.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Link YOUTUBE:
https://youtu.be/0wRKbX3nGu8


Acest video a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Zilele Europene ale Patrimoniului 2023

Zilele Europene ale Patrimoniului reprezintă o inițiativă a Consiliului Europei, începând cu anul 1985, prima ediție desfășurându-se în Franţa. Din 1999 și Uniunea Europeană s-a implicat în celebrarea acestora, iar sloganul permanent a devenit „Europa – un patrimoniu comun”.

Anual, în luna septembrie, în cele 50 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europene (1954), sunt marcate Zilele Europene ale Patrimoniului, organizatorii alegând o temă concretă a fiecărei ediţii pentru a oferi o abordare mai specială unui anumit aspect al patrimoniului cultural.

Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial anunţă organizarea unui şir de manifestări culturale şi metodologice dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, prin care va atrage atenţia publicului spre cunoaşterea şi păstrarea patrimoniului local, având în vedere tematica stabilită de Ministerul Culturii al Republicii Moldova „Patrimoniul Cultural European şi Comunitatea locală”.

Activităţile sunt destinate şefilor secţiilor/direcţiilor cultură din republică şi publicului larg, având drept scop sensibilizarea cetățenilor privind cunoașterea și respectarea patrimoniului cultural local, iar în contextul genericului de a evidenția rolul păstrării valorilor culturale tradiționale ce contribuie semnificativ la îmbogăţirea culturii europene.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR:

2 octombrie 2023, orele 10.00-17.00, mun. Chișinău

-Simpozion național „Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial-modele prin tradiție”, cu participarea șefilor direcțiilor/secțiilor cultură din republică și a managerilor Centrelor de Promovare a Culturii Tradiționale din județele: Mureș, Botoșani, Argeș, Galați, Cluj, Dolj și Giurgiu din România.

3 octombrie, orele 10.00-17.00, s. Clișova Nouă, r. Orhei

• Atelier „Tehnici de țesut scoarțe răspândite în Republica Moldova”, Complexul de Meșteșuguri „Artă Rustică”, cu participarea meșterilor populari, șefilor direcțiilor/secțiilor cultură din republică și invitaților din România.

• Excursie la Complexul Muzeal-istoric „Orheiul Vechi”, s. Butuceni.

4 octombrie, orele 10.00-18.00, Palatul de Cultură, mun. Ungheni

• Spectacol folcloric „Ca la noi, la moldoveni” .

• Excursii la Muzeul de Istorie și Etnografie din Municipiul Ungheni și Casa tradițională „La mămuca și tătuca” din satul Zagarancea, raionul Ungheni.

Totodată, în planul de acţiuni culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului se înscrie și Turneul Fanfarelor, organizat de CNCPPCI, sub egida Ministerului Culturii și în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne. În perioada 21 septembrie-5 octombrie Fanfara de la Inspectoratul de Carabinieri și Fanfara Poliției de Frontieră vor concerta în 14 localități din republică.

Apropierea faţă de patrimoniul cultural conştientizează sentimentul identitar al locuitorilor, de apartenenţă la valorile ţării, ale oraşului sau ale mediului rural şi îmbogăţeşte cunoaşterea diversităţii societăţii noastre, contribuind la o mai bună înţelegere între cetăţeni.

(VIDEO) Implicarea în activități fizice te schimbă!

Acest spot video este realizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea rezilienței la tinerii din Republica Moldova prin formarea obiceiurilor alimentare sănătoase și de adoptare a modului activ de viață: PROACTIV”, implementat de Asociația Obștească „PRINCIPII SĂNĂTOASE” cu suportul financiar al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Conținutul aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea finanțatorului.