DUBLĂ LANSARE DE CARTE: PAUL GOMA ȘI EUROPA LIBERĂ, de Sergiu Musteață

25 martie 2023

Muzeul Național al Literaturii Române organizează o dublă lansare a volumului „Paul Goma și Europa liberă” – culegere de documente îngrijită de Sergiu Musteață (arheolog expert, înscris în Registrul Arheologilor din România și din Republica Moldova; doctor în istorie, conferențiar universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; autor a opt monografii, patru culegeri de documente, peste 300 de articole științifice, editor a două reviste anuale etc.).

Prima lansare a volumului va fi găzduită de Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Orhei, marți, 28 martie 2023, ora 13.00. În cadrul evenimentului va fi inaugurată și expoziția itinerantă „Paul Goma, omul și scriitorul”, organizată de Muzeul Național al Literaturii Române (Chișinău) la trei ani de la trecerea în eternitate a scriitorului cu origini basarabene Paul Goma.

A doua lansare a volumului „Paul Goma și Europa Liberă” va avea loc miercuri, 29 martie, cu începere de la ora 15:00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române.

Evenimentele vor fi moderate de dr. habil., Maria Șleahtițchi, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române.

***

Volumul „Paul Goma și Europa liberă” face parte din seria de documente a proiectului „Pe urmele Europei Libere”, inițiat în 2013 grație accesului oferit la Arhiva Hoover de la Stanford (unde se află cea mai mare parte a documentelor postului de radio Europa Liberă/Radio Libertatea).

Lucrarea reflectă contribuția scriitorului și disidentului român, cu origini basarabene, Paul Goma (02.10.1935 – 25.03.2020) la emisiunile Serviciului românesc al Europei Libere în perioada războiului rece (1974-1989). Prezentul volum include texte revelatorii pentru creația și activitatea politică a lui Paul Goma, prezentate de angajații Serviciului românesc, sau intervențiile directe ale scriitorului la microfonul Radio Europa Liberă (în perioada 1974-1981 și ianuarie 1982), fiind însoțit și de o scurtă analiză a colaborării scriitorului din Mana, Orhei, cu respectivul post de radio. Al doilea volum al acestei serii de documente cuprinde perioada 1982-1989 al colaborării scriitorului cu REL/RL.

***

Paul Goma s-a născut la 2 octombrie 1935 în satul Mana, comuna Vatici, județul Orhei, Basarabia, în familia învățătorilor Maria (Popescu) și Eufimie Goma.

În martie 1944, familia Goma se refugiază în Transilvania.

În 1952, înaintea ultimului an de liceu, este exmatriculat, după ce în luna mai al aceluiași an fusese convocat la Securitatea din Sibiu și „reținut” opt zile pentru că vorbise în clasă despre partizanii din munți și… ținea „un jurnal intim codificat”.

În 22 noiembrie 1956, Paul Goma este arestat și anchetat la Ministerul de Interne, fiind acuzat de tentativă de a organiza o manifestație de solidaritate cu revolta antisovietică din Ungaria. Abia în iunie 1957 i se aduce la cunoștință sentința: doi ani de închisoare corecțională pentru delictul de agitație publică, pe care îi va ispăși la închisorile din Jilava și Gherla. În 1958 a fost eliberat, dar ținut în arest la domiciliu obligatoriu în satul Lăteşti, Feteşti. Va fi eliberat înainte de termen abia în ianuarie 1963.

În 1977, Paul Goma susține, printr-o scrisoare deschisă difuzată la „Europa Liberă”, Carta `77, inițiată de scriitorii cehi Václav Havel și Pavel Kohout, la care aderă mai mulți cetățeni români. Declarația de solidaritate a fost tradusă în mai multe limbi, iar actul de protest a intrat în istoria disidenței românești ca Mișcarea pentru drepturile omului. Din această cauză, Paul Goma este arestat, exclus din Uniunea Scriitorilor, însă, după un timp scurt, datorită unei campanii internaționale, este eliberat.

La 20 noiembrie 1977, Paul Goma cu soția și fiul Filip părăsesc pentru totdeauna România și se stabilesc în Franța.

Debutează în decembrie 1966, în revista „Luceafărul”, cu povestirea „Când tace toba”. Printre operele editate în limba română se numără: „Patimile după Piteşti”, „Gherla”, „Culoarea curcubeului”, „Din Calidor”, „Bonifacia”, „Sabina”, „Arta reFugii”, „Soldatul câinelui”, „Ostinato”, „Uşa noastră cea de toate zilele”, „Astra”, „În cerc” etc. La acest palmares se mai adaugă scrierea altor câteva cărți: „Alfabecedarul”, „Justa”, „Castelana”, „Adameva” (Adam şi Eva), „Ela”, „Altina”, „Basarabia”etc.

În aprilie 2013, Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova.

Îmbolnăvindu-se de covid, scriitorul se stinge din viață la Paris, în noaptea de 24 spre 25 martie 2020, la vârsta de 84 de ani.

Participă în Acceleratorul Start-up Lab by Youth4Entrepreneurship, beneficiază de un program unic de level-up al afacerii și suport finaciar de 1500 de euro

24 martie 2023

Hubul antreprenorial Youth4Entrepreneurship invită tinerii antreprenori din regiune la Acceleratorul Start-up Lab, un program online complex care va oferi consultanță și instrumente relevante pentru testarea și remodelarea afacerilor, și va conține componenta educațională, mentorat inovativ și instrumente de testare a afacerilor. Acceleratorul Start-up Lab va transpune în produse/afaceri reale cele mai bune și inovative idei de afacere ale tinerilor antreprenori.

Programul va include module și instrumente digitale de dezvoltare a businessurilor privind strategia de afaceri, optimizarea serviciilor oferite, capitalul și sinergiile în afaceri, business burn-out și creșterea competitivității în regiune. Totodată, Acceleratorul Start-up Lab va juca rolul unui punct focal pentru transfer de inovație, idei, resurse financiare și consolidare a spiritului antreprenorial pentru tinerii din regiune. Tinerii antreprenori selectați vor avea posibilitatea să interacționeze cu mentori din industrii diferite, inclusiv IT, investitori de tip angel, reprezentanți ai fondurilor de investiții.

Vestea bună este că Acceleratorul Start-up Lab soluționează o problemă majoră cu care se confruntă tinerii antreprenori – accesul limitat la expertiză și finanțare. La finalul programului, cele mai bune 14 idei de afacere (va fi aplicat principiul regional de selectare a proiectelor, astfel încât să beneficieze 13 raioane din Regiunea de Centru a țării și o afacere din Chișinău) vor fi selectate pentru a primi un suport financiar.

Înregistrează-te acum: https://forms.gle/qs31fqPbPYVsrnb28

Deadline aplicări: 27 martie, ora 12:00

Acceleratorul Start-up Lab este realizat de hubul antreprenorial Youth4Entrepreneurship, implementat de către Fundația Youth Development for Innovation, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în cadrul Proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova”, în parteneriat cu EBA Moldova, Centrul Contact, Digital Park și StarNet.

Programul DOR revine într-o nouă ediție

20 martie 2023

Biroul relații cu diaspora a dat start înscrierii la Programul guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri, ediția a XI-a, care se va desfășura cu prezență fizică, în perioada 8-17 august 2023.

La ediția curentă vor participa 100 de copii și tineri: 80 din diasporă și 20 din Republica Moldova, din localitățile beneficiare ale Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”.

Doritorii de a participa la DOR, urmează să întrunească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, să posede abilități de comunicare în limba română, să aibă spiritul artistismului și creativității.

Pentru a completa formularul de participare la Program, încurajăm copiii și tinerii din diasporă să acceseze LINKUL. APĂSAȚI AICI.

Cei din Republica Moldova vor accesa următorul FORMULAR. APĂSAȚI AICI.

Termenul limită pentru înscrierea la DOR: 21 aprilie 2023.

Formularele vor fi evaluate prin prisma eligibilității, iar rezultatele vor fi anunțate pe data de 28 aprilie 2023.

DOR este un Program dedicat atât copiilor și tinerilor din diasporă, cât și celor din Republica Moldova și se desfășoară sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Biroului relații cu diaspora. Acest Program are ca scop stabilirea conexiunii emoționale cu Republica Moldova, promovarea și păstrarea tradițiilor și valorilor naționale.

Participarea la DOR este gratuită. Toate cheltuielile sunt asigurate din bugetul de stat, participanții suportă doar cheltuielile de transport spre/din Republica Moldova.

Date de contact: 022 250-494, 022 250-524, e-mail: dor@gov.md, brd@gov.md

Povestea lui Andrei Bulgaru, tânărul care demonstrează că fiecare zi este o nouă șansă de a-ți urmări visurile

17 martie 2023

Există persoane înzestrate cu o voință puternică și o convingere neclintită că tot ce-și propun vor realiza. Acești oameni sunt capabili să obțină performanțe remarcabile, chiar dacă au o dizabilitate care le limitează mobilitatea. Andrei Bulgaru vrea să demonstreze lumii că viața poate fi plină de realizări impresionante și merită trăită cu bucurie.

„Îmi place să spun că sunt tânăr și neliniștit. Pentru mine contează foarte mult să fiu implicat în multe proiecte, să fiu activ, practic sportul și investesc în viitoarea profesie”, spune Andrei.

După absolvirea liceului, băiatul a decis să meargă la universitate. Inițial a optat pentru Universitatea Tehnică din Moldova, la facultatea Calculatoare, Informatică și microelectronică. Totuși, după un an în care a frecventat zilnic orele, a înțeles că viitoarea specialitate nu-i este pe plac, fapt pentru care a depus actele la Universitatea de Stat de Educație Fizica si Sport la programul de studii Servicii Hoteliere, Turism și Agrement.

„Atât în timpul școlii, cât și la facultate am avut parte de susținerea și ajutorul colegilor. În acești ani de studenție mi-am făcut prieteni, cunoscuți. Acest sprijin emoțional și moral din partea familiei, prietenilor, îmi dă puteri să îmi urmez tot timpul visele”, spune tânărul.

Decizia nu a fost deloc întâmplătoare, întrucât este pasionat de sport și înot. Totodată, fiind dornic să încerce lucruri și sentimente noi, Andrei a participat la Maratonul Big Hearts.

„Sunt senzații pe care nu le pot reda în cuvinte. Mi-a plăcut experiența, iar pe viitor cu siguranță o să încerc și la alte curse să mă înscriu”, spune băiatul.

Studiile le face cu frecvență redusă, iar în paralel s-a angajat manager de vânzări la un call-centru.

„Adițional urmez cursuri Front-end, de creare a site-urilor. Tind spre acest domeniu și vreau să mă dezvolt, poate chiar să urmez calea antreprenoriatului pentru a nu depinde de un angajator”, punctează tânărul.

Andrei are visuri mărețe și îți dorește stabilitate financiară, dar și creșterea gradului de accesibilitate din țară pentru persoanele cu dizabilități. Este de părere că încrederea, ambiția și sprijinul comunității pot aduce rezultate pozitive.

Ilinca Fiodorov

Mariana Țîbulac-Ciobanu: „Tot ceea ce fac este pentru a împărtăși oamenilor din jur lucruri făcute din inimă și cu pasiune”

17 martie 2023

Mariana Țîbulac-Ciobanu este o femeie care inspiră prin activitățile și proiectele pe care le dezvoltă. Este cercetătoare științifică superioară la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, jurnalistă, poetă, soție și mamă. Spune că tot ceea ce face este pentru a putea oferi din energia, puterea și creativitatea sa și altora.

O zi din viața Marianei decurge sub un echilibru dintre activitățile zilnice și cele profesionale, iar responsabilitățile și le planifică din timp.

„Munca de cercetător nu înseamnă să stai la birou. Asta presupune să umbli prin biblioteci, arhivă și să cauți materiale. Este o activitate pe care o poți face și de acasă. Totodată mai lucrez și la alte proiecte. Sonorizez cărți pentru persoanele cu deficiențe vizuale”, spune Mariana.

Îi place să cocheteze cu microfonul, iar la momentul de față are sonorizate deja peste 60 de cărți. Printre acestea sunt cele din categoria beletristică, dar și manuale pentru studenți despre psihologie, psihosomatică, precum și acte normative: Codul Civil și Codul Muncii.

„Această activitate durează în funcție de cât de mare este cartea. Dacă vorbim despre vreo 300-400 de pagini, atunci am nevoie de 20 de ore în care eu stau și sonorizez pagină cu pagină. Desigur că se întâmplă și momente când mă bâlbâi sau am o tuse”, povestește femeia.

Mai mult de atât, Mariana este implicată și într-un proiect social, un podcast intitulat „Depășim prejudecăți”, în care putem descoperi istorii de succes ale persoanelor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și prejudecățile.

„Ideea a pornit atunci când stăteam cu fetița mea în concediu de îngrijire a copilului. Nu voiam să mă plictisesc și am aplicat la un program al Institutului Național Democratic „Femei cu idei”. La finalul programului am dorit să vin cu ceva nou și util pentru comunitatea din care fac parte, așa că am optat pentru un podcast”, povestește jurnalista.

Autoarea podcastului susține că este o nișă puțin exploatată de către jurnaliști, fapt pentru care a vrut să ilustreze în cadrul episoadelor istoria de succes ale persoanelor cu dizabilități, nu doar nevoile și problemele cu care se confruntă.

„L-am intitulat „Depășim prejudecăți” pentru că adesea se consideră că persoanele date sunt incapabile de anumite lucruri. În schimb, noi inspirăm și dăm un imbold altor persoane care se află în impas și nu întotdeauna se pot bucura de viață, chiar dacă au mâini, picioare, vedere sau auz”, mai punctează Mariana.

Deși are în palmares o mulțime de reușite, femeia mărturisește că nu aleargă după succes. În schimb, toate activitățile sale sunt destinate pentru a se simți bine și a împărtăși oamenilor din jur lucruri făcute din inimă și cu pasiune.

Fericirea Marianei este alimentată de fetița sa, pentru care își dedică tot timpul liber. Citesc împreună poezii, gătesc ceva gustos și se pregătesc pentru a păși primele trepte ale școlii.

„Familia pe care o am și fetița mea sunt cele mai de preț comori, iar studiile și realizările mele sunt ceva ce am clădit din resurse minime și continui să fac asta cu drag”, a conchis Mariana.

Mariana are o dizabilitate locomotorie. Prin munca sa și exemplele personale, femeia inspiră și motivează oamenii să depășească limitările impuse de condițiile lor și să se concentreze pe capacitățile și potențialul lor, indiferent de provocările vieții. Este de părere că orice persoană, dacă are parte de sprijinul comunității și este tratat corespunzător se va dezvolta încrezător, își va putea valorifica potențialul.

Ilinca Fiodorov

„Scriitori fără frontieră”: Nichita Danilov, scriitorul lunii martie la Chișinău

17 martie 2023

În data de 22 martie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române va fi gazda evenimentului de inaugurare a întâlnirilor în cadrul Proiectului cultural SCRIITORI FĂRĂ FRONTIERĂ, proiect finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova în cadrul Programului de proiecte culturale, desfășurate de organizațiile necomerciale. Proiectul este elaborat de Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cartier și include dezbateri pe teme de actualitate literară și socială, seri de poezie, cluburi de lectură.

Seria întâlnirilor din cadrul proiectului SCRIITORI FĂRĂ FRONTIERĂ începe cu NICHITA DANILOV.

Miercuri, 22 martie, la ora 16:00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române, va avea loc seara de dezbateri „Cititul&Scrisul”, moderată de scriitoarea Maria Șleahtițchi, directorul muzeului.

Joi, 23 martie, la ora 18:15, în Librăria din Centru, va avea loc „Seara poetică Nichita DANILOV”, la care vor participa și invitații săi: Arcadie SUCEVEANU, Teo CHIRIAC, Marcela BENEA, Eugen CIOCLEA, citit de Andrei SOCHIRCĂ, Iraida DARMANCEV. Moderatorul serii va fi scriitorul Emilian Galaicu-Păun, redactor-șef al Editurii Cartier.

***

NICHITA DANILOV este unul dintre scriitorii de referință ai generației ´80. Este, după cum afirma Radu G. Țeposu, „unul dintre puținii noștri poeți cu vibrație metafizică adevărată, aflat mereu în disputa dintre trăire și cunoaștere. Vedenia e la el o formă a viziunii, iar insolitul înregistrării, un mod de a traduce criza interiorității.”

Poetul, prozatorul și publicistul Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952, în comuna Mușenița, satul Climăuți (Suceava). Debutează publicistic în revista „Dialog”, în 1979, cu un grupaj de poeme, iar peste un an debutează editorial cu volumul Fântâni carteziene (Ed. Junimea).

Cărți publicate (selectiv):

Fântâni carteziene, poeme, Ed. Junimea, 1980; Câmp negru, poeme, Ed. Cartea Românească,1982; Arlechini la marginea câmpului, poeme, Ed. Cartea Românească, 1985; Poezii, Ed. Junimea, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, poeme, Ed. Cartea Românească, 1990; Urechea de cârpă, pamflete, Ed. Boema, 1992; Apocalipsa de carton, eseuri, Editura Institutul European,1995; Nevasta lui Hans, proză, Ed. Moldova, 1996; Nouă variațiuni pentru orgă, poeme, Ed. Polirom, 1999; Suflete la second-hand, poeme, Ed. Vinea, 2000; Second Hand Souls, Twin Spoon Press, Praga, traducere în limba engleză de Sean Cotter; Nouă variațiuni pentru orgă/ Nine Variations for Organ, antologie în limba engleză, ediţie bibliofilă, Olanda; Tălpi, roman, Ed. Polirom, 2004; Mașa și Extraterestrul, roman, Ed. Polirom, 2005; Centura de castitate, versuri, Ed. Cartea Românească, 2007; Locomotiva Noimann, roman, Ed. Polirom, 2008; Ambasadorul invizibil, roman, Ed. Polirom, 2010; Imagini de pe strada Kanta, Ed. Tracus Arte, 2011; Portrete fără ramă, Ed. Tracus Arte, 2012; Celălalt Nichita, eseu, Ed. Tracus Arte, 2013; Recviem pentru țara pierdută, poeme, Ed. Cartea Românească, 2016; Omul din eprubetă, roman, Ed. Polirom, 2021; De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă, Tracus Arte, 2021; Simfonia mută, nuvele și povestiri, Ed. Polirom, 2022; Și Dumnezeu a fost țărână, Ed. Cartier, 2022.

Viața prin obiectivul lui Vlad Andreev – Interviu cu un fotograf

15 martie 2023

De mai bine de 10 ani, Vlad Andreev și-a transformat pasiunea pentru fotografie artistică într-o meserie. Atent la detalii, perfecționist, cu o abordare profesionistă și creativă, tânărul reușește să imortalizeze imagini emoționante și memorabile. Capacitatea sa de a se conecta empatic cu oamenii din jur și auto-dezvoltarea constantă au produs un portofoliu remarcabil cu care se poate mândri.

A început să fotografieze în timpul liber, iar treptat și-a dezvoltat abilitățile și a început să primească cereri pentru a fotografia evenimente și persoane.

„Pasiunea pentru fotografie a venit prin anul 2013, atunci când am decis că trebuie să găsesc un domeniu în care să mă regăsesc. Puneam accent pe un job liber și să mă orientez mai mult spre antreprenoriat. Și pentru că arta fotografiei pentru mine a fost dintotdeauna interesantă, am urmat această cale”, povestește tânărul.

Resursele financiare minime l-au determinat să ia apăratul de fotografiat în mână și să experimenteze în parcuri. Ulterior a urmat niște cursuri care i-au fortificat abilitățile dobândite.

„Eu de la început am învățat de la sine. Plecam în parcuri și rugam oamenii să se oprească pentru a le face câteva fotografii. Unii mă refuzau, dar alții acceptau cu mare drag și reușeam să realizăm lucruri frumoase”, mai afirmă Vlad.

Chiar și în prezent, tânărul recunoaște că mereu urmărește posibilitatea de a avansa în domeniul fotografic și experimentează diverse tehnici. L-am întrebat ce este cel mai important la realizarea unei fotografii bune, iar Vlad ne-a explicat că emoțiile sunt cele pe care le urmărește.

„Eu mă bazez pe artă, îmi place să experimentez cu lumina și umbrele. Pentru mine nu este important să realizez sute de fotografii, pot să am doar 10, dar cu rezultatul pe care-l doresc eu sau clientul meu. Motivația provine din suflet, permanent îmi doresc schimbări. Iar fotografiile reușite sunt cele care reprezintă emoții, trăiri și transmit un mesaj”, spune fotograful.

Cele mai complicate momente sunt evenimentele importante, cum ar fi nunți sau alte evenimente speciale, unde capturarea momentelor-cheie poate fi un adevărat test de abilități și pregătire pentru un fotograf.

„Sunt momente unice și nu pot fi refăcute, când se rupe colacul sau când se aruncă buchetul miresei. Prin urmare, este esențial să reușesc să mă adaptez rapid la orice situație și să găsesc modalități creative de a obține fotografii bune, chiar dacă întâmpin obstacole sau interferențe din partea altor persoane”, mai afirmă Vlad.

Tânărul este protagonistul și autorul coperții cărții „Sunt om”, dar și al proiectelor fotografice „Fetele roșcate”, „Lady in Black” și „Dizabilitatea văzută altfel”.

„Aceste proiecte m-au adus în lumea artei și au fost cele în care am găsit cea mai bună vizibilitate din partea publicului”, mărturisește el.

Tânărul se mândrește și cu două premii. În anul 2017 a fost desemnat cel mai bun fotograf la categoria „Oamenii care motivează pe alții”, iar la finele anului 2022 a fost organizată o Gală a celor mai buni fotografi de către o companie din Republica Moldova, unde a obținut titlul de „Triumf al anului 2022”.

Pentru Vlad, fotografia este mai mult decât o carieră – este o formă de expresie și o modalitate de a se conecta cu lumea din jurul său. El este mereu în căutarea unor noi provocări și oportunități de a explora lumea prin lentila aparatului său de fotografiat. Și acest sentiment este mai presus decât dizabilitatea sa locomotorie.

Depune efort și primește multe solicitări, ceea ce demonstrează că pasiunea și munca asiduă pot duce la succes în orice domeniu, indiferent de obstacolele întâmpinate pe parcurs. Iar Vlad Andreev este astfel un tânăr care inspiră alți tineri și tinere.

Ilinca Fiodorov

Din viața unei profesoare din Moldova: „Mă inspiră licărul din ochi și zâmbetul de pe fața copiilor”

15 martie 2023

Liliana Rotari este o persoană foarte dedicată și pasionată de munca sa din învățământ. Prin abilitatea sa de a transmite cunoștințe și de a face limba franceză accesibilă și ușor de înțeles, profesoara a reușit să insufle elevilor săi dragostea pentru carte. Totodată, aceasta mai ocupă și funcția de vicedirectoare care vine cu responsabilități suplimentare.

– Cum decurge o zi din viața dumneavoastră?

– Nu mă încântă trezitul devreme, astfel încât am nevoie de timp pentru a mă dezmetici de-a binelea. După ce îmi iau micul dejun, pornesc spre serviciu. Drumul spre școală este lung, dar frumos. Din acest motiv îmi place să fac acest traseu pe jos, ascultând muzică în căști. În Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” Telenești orele se încep la 13:30. Așa că în prima parte a zilei realizez lucrul administrativ ce ține de planuri, proiecte, baze de date, ordine, regulamente, iar ulterior realizez lecțiile propriu zise.

– Cum ați ajuns în domeniul educației?

– De la bun început nu am ales acest drum. După ce am finalizat facultatea de limbi și literaturi străine am activat în calitate de traducător. Apoi am revenit în satul natal Mihălașa. Aici, la îndemnul și recomandarea profesoarei mele de limba franceză am făcut modul psiho-pedagogic. La scurt timp am fost angajată la Școala Profesională din or. Telenești în calitate de profesoară la limba franceză. În paralel am fost angajată și la Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” din or. Telenești, unde activez și până în prezent.

Cred că entuziasmul, licărul din ochi și zâmbetul de pe fața copiilor mă inspiră și sunt cea mai frumoasă parte a profesiei.

– Sunteți o profesoară implicată în activitățile școlare. Care sunt cele mai mari realizări ale dvs.?

– Sunt pasionată de design grafic, iar pe viitor îmi propun să studiez mai mult acest domeniu. Astfel am realizat machetarea și procesarea imaginilor unei cărți cu titlu „Jurnal cromatic cu Olivia Furtună”. Totodată, am elaborat design-ul și proiectul la diverse afișe, calendare, buclete, invitații pentru diverse activități realizate de școală la nivel raional și național.

O altă activitate cu care mă mândresc este participarea alături de colegii din Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” la pictarea a cinci stații de așteptare a transportului public (s. Mândrești, s. Ciulucani, s. Mihălașa Nouă, s. Verejeni și Telenești) în proiectul inițiat de Asociaţia Obştească „EcoVisio” şi finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare.

– Cum este munca de vicedirector?

– Această funcție am ocupat-o prin concurs. Îmi place să coordonez, să îndrum și să monitorizez implementarea ofertei educaționale. Să promovez elevii, și în special pe cei talentați. De asemenea îmi place să coordonez și să ghidez cadrele didactice debutante, care sunt la început de cale. Este un job interesant, care cere multă implicare.

– Care este cel mai mare vis al dvs.?

– Eu am o dizabilitate locomotorie de la 13 ani. Visul meu este să-mi pot procura o proteză performantă care să-mi asigure o mobilitate mai mare. Iar toate persoanele cu dizabilități să beneficieze de incluziune și de sprijinul comunității.

Ilinca Fiodorov

Scriitorul de vineri: Larisa Turea

14 martie 2023

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți.

Scriitorul de vineri, 17 martie 2023, este Larisa Turea.

Cărțile scriitorului de vineri se vând cu preț promoțional în ziua evenimentului (cu 20 la sută reducere).

LARISA TUREA s-a născut la 29 februarie 1952, în Călineştii Făleştilor, pe malul Prutului, într-o familie de profesori. Debutează cu versuri în revista Moldova, apoi publică în săptămânalul Cultura. Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău, secţia de jurnalism (1974); stagii în Franţa (1995, Paris, programul Courant d’Est al Ministerului Culturii; Grenoble, Observatorul de Politici Culturale), SUA (Universitatea din New York, Institutul Remarque). Este jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (cu sediul la Paris), preşedintă a Secţiei naţionale Moldova a AICT, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Este colaboratoare la revistele Timpul, Contrafort, Sud-Est cultural; fondator şi redactor-şef al Gazetei Teatrului Naţional. Între 1992 şi 1994 a fost viceministru al Culturii şi Cultelor în Guvernul Republicii Moldova; a lucrat, de asemenea, în diplomaţie. A publicat: eseuri şi interviuri de actualitate, cronici de teatru şi de cinema în Contrafort, Sud-Est cultural, Jurnal de Chişinău, Flux, Timpul, Art-hoc, Democraţia, Literatura şi arta, Capitala, The Slovak Theatre (Slovacia), Caiete critice (România), Missives (Franţa) etc.; Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chişinău, 1987; Cartea foametei, în colaborare cu Valeriu Turea, prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991; În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007; Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008, ediția a III-a, Editura Cartier, 2021, ediția a IV-a, Editura Cartier, 2022; Portret de grup cu Sfântul Nicolae, monodramă, în volumul Dramaturgi basarabeni de astăzi, Editura Teatrul Azi şi Fundația Camil Petrescu, București, 2008; ABC Doga, un destin în do major, Chișinău, Prut Internațional, 2017 (Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019). Montări: Pâinica de la iepurele şchiop, spectacol radiofonic pentru copii, regia artistică – Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013); Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016; Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regia – Petru Hadârcă; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, mai 2017.

„Nu sunt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie.

(…) Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că porneşte, ca orce investigaţie veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viaţă… Adevărată carte de sertar, investigaţia s-a articulat în ultimul deceniu de existenţă al sistemului patronat de Kremlin şi cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat şi de partid, referitbare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, şi un manunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare şi ele.

Greu de cuprins în câteva cuvinte atrocitatea zguduitoare a paginilor narative în care supravieţuitorii amintesc împrejurările de după război. Dar şi mai teribilă este alăturarea lor de documentele cuprinzând formulări stereotipe, diagnoze medicale (distrofie, dizenterie) şi mai ales, tabele cu cifre. Decesele au depăşit în total cifra de 250.000 de oamerii, multe cadavre au ajuns neidentificate în gropi comune, iar altele au fost, devorate de membrii familiei proprii, ameninţaţi cu extincția.” (Ovidiu Pecican)

Este prezentă în librării cu volumele Cartea foametei, Editura Cartier, 2022 și ABC Doga, un destin în do major, Prut Internațional, 2017.

Expoziția „Scriitorul la mașina de scris” la Muzeul Național al Literaturii Române

3 martie 2023

Pe 3 martie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române organizează expoziția SCRIITORUL LA MAȘINA DE SCRIS, cu ocazia Zilei mondiale a scriitorului, care este marcată anual, începând cu 1986 și a fost instituită de Congresul Internațional al PEN Clubului.

Expoziția prezintă mașini de scris de epocă, cărți, manuscrise, documente, artă plastică și fotografii. Evenimentul va include lecturi din scriitorii contemporani.

Vernisarea expoziției va avea loc vineri, 03 martie 2023, ora 15.00, în Sala verde, str. Alexe Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române. Expoziția va putea fi vizitată până pe 29 mai 2023.

***

„Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă. Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să gândească la ce va scrie” (Eugene Ionesco).

***

Din istoria PEN Clubului:

Clubul Internațional PEN (Poets, Essayists and Novelists) a fost creat în 1921 de către un grup de scriitori englezi și francezi, cu scopul de a promova prietenia și cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutindeni, indiferent de viziunile lor politice, religioase sau altă natură, și de a lupta pentru libertatea de expresie. Înainte de 1989, PEN Clubul Internaţional a desfăşurat o activitate febrilă în susţinerea disidenţilor anticomunişti, precum: Alexandr Soljeniţîn, Václav Havel, Adam Michnik, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu ş.a. Primul președinte al PEN Clubului Român a fost scriitorul Liviu Rebreanu.

PEN Clubul din Republica Moldova a fost validat la Congresul din 1991 al PEN Centrului Internaţional de la Viena. Printre susţinătorii entuziaşti ai filialei Chişinău s-au numărat PEN Clubul Român, cel din Franţa şi cel din Suedia.

Președinți ai Pen Clubului din Republica Moldova au fost scriitorii Spiridon Vangheli (1991-1994), Serafim Saka (1994-1998) și Andrei Burac (1998-2004). Astăzi, PEN Clubul este condus de scriitorul Vitalie Ciobanu.

1...181920...133 Pagina 19 din 133