12.2 C
Chișinău
marți, noiembrie 4, 2025

SCRIITORUL DE VINERI: Igor Guzun

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) a Editurii CARTIER pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri,24 februarie 2023, este Igor Guzun

Cărțile scriitorului de vineri se vând cu preț promoțional în ziua evenimentului (cu 20 la sută reducere).

IGOR GUZUN este scriitor, născut în satul Recea, Râșcani, la 12 septembrie 1968. Licențiat al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova (1985-1992). Primii peste 10 ani de jurnalism profesionist (1992-2002) și apoi următorii 10 de profesorat la Facultatea de Jurnalism si Științe ale Comunicării (2002-2012) s-au sedimentat în mai multe manuale la care Igor Guzun este autor și coautor: „Omul, mai ales” (2005), „Un ziar în șapte zile” (2007) sau „Interpretarea datelor statistice în jurnalism” (2013).

Prima sa carte „De azi într-o săptămână” a apărut în 1997 („Săptămâna”), iar următoarea – în 2014, „LA BLOG”, scrisă împreuna cu Sergiu Beznițchi. Mai târziu, la fel împreună cu Sergiu Beznițchi, peste cinci ani, în 2019, a publicat cartea „Π CUVÂNT. Jocurile foamei de cuvinte”. Cartea „VINIL” (2015, „URMA ta”) i-a adus lui Igor Guzun Premiul „Omul anului 2016” în literatură al revistei „VIP Magazin”. Cartea „VINIL” a fost numită ca fiind „una dintre marile cărți ale generației noastre” („Revista literară, #3, 2017).

Este inclus în antologia „Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Proză scurtă” (2017) și în „Antologia poeziei românești din Basarabia (1770 – 2020)”. În 2017 scrie cartea „BINE” ce conține 69 de texte scurte și 8 cărți poștale despre oameni și obiecte, despre dragoste și acasă, iar acestea împreună îți dau o stare de bine. „E o carte care salvează de la uitare esențe de umanitate”, scrie Ioana Revnic despre „BINE”.

În 2018 Editura „CARTIER” publică volumul de poeme „Adio, lucruri”, semnat de Igor Guzun, pe care Emilian Galaicu-Păun l-a rezumat astfel:- „Poezia sa, o probă de orchestră – camerală, de coarde & instrumente de suflat din lemn – în timpul căreia mai răsună, în buzunarul unui sau altui interpret, câte-un telefon mobil, dar și asta face parte din spectacolul muzical”.

În 2018, apare „VINIL COLLECTION” – este una dintre cărțile despre care Viva FM Iași a titrat: „Igor Guzun, un scriitor basarabean care rupe granițe cu ale sale cărți”.

În 2019, semnează cartea de poeme „IUBI”. „Iubi” este poezia unui nou umanism în care femeia și bărbatul sunt ca doi stâlpi ai aceleiași uși. – Dumitru Crudu

Cartea „IUBI” a fost declarată una dintre cele mai citite 10 cărți ale anului 2019, în topul realizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

În 2021 scrie „MAI BINE” (editura „PRUT”).

Poemele și textele lui Igor Guzun sunt traduse în 11 limbi.

„Igor Guzun este un fin observator al detaliilor. Minimaliste, textele lui sunt ceva ce nu se definește cu exactitate: miniaturi, tablete, poeme tranzitive… Laconice, dar extrem de sugestive, ele bat efigia vieții noastre de aici, din Moldova, și de acum, din tranziția spre himera hăituită a viitorului incert…” (Maria ȘLEAHTIȚCHI)

Este prezent în librării cu volumele: Mai bine, Editura Prut, 2021; Bine, URMA ta, 2017; Vinil Collection, URMA ta, 2018; п Cuvant. Jocurile foamei de cuvinte. Igor Guzun & Sergiu Beznitchi, URMA ta, 2020.

17 februarie 2023, „Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day)

La 17 februarie 2023 este marcată „Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, ce semnifică numărul de zile lucrătoare care trebuie o femeie să le lucreze suplimentar pentru a câștiga un venit salarial echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul precedent.

Anual, în baza datelor Biroului Național de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2023 o femeie trebuie să lucreze până la data de 17 februarie pentru a atinge valoarea câștigului salarial al unui bărbat în anul precedent.

Diferența între salariul mediu al femeilor și bărbaților se menține la o valoare destul de înaltă. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, diferența de gen în salarii a constituit 13,6% în 2021, fiind cu doar 0,1pp mai mică decât în anul precedent. Deși procentual valoarea inegalității salariale a rămas relativ constantă, în termeni monetari această inegalitate a devenit s-a acutizat și mai mult. Astfel, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 21 092 MDL în 2022.

Diferența de gen în pensii a scăzut semnificativ în ultimul an. După o evoluție ascendentă timp de șase ani, diferența între pensia medie a bărbaților și femeilor începe să scadă lent, începând cu anul 2019. Cel mai mare progres se înregistrează în ultimul an, atunci când diferența de gen în pensii scade de la 20,3% în 2021 la 17,9% în 2022. Această dinamică pozitivă a lucrurilor, destul de accentuată, a fost determinată de măsurile de politici adoptate recent în domeniul protecției sociale, în mod specific în sistemul de pensii.

Mai multe detalii despre discrepanța salarială puteți vedea AICI.

„Youth4Entrepreneurship” te invită să participi la Programul de Antreprenoriat Tehnologic

Dacă a existat vreodată un moment în care tehnologia să fie necesară pentru dezvoltarea și supraviețuirea oricărei afaceri, atunci acesta este chiar ACUM. Hubul antreprenoriat Youth4Entreprenurship a dezvoltat un program de antreprenoriat tehnologic ce te poate susține pe tine, tânăr antreprenor sau viitor antreprenor în demersul tău de a construi o afacere creativă cu ajutorul instrumentelor online.

Programul de antreprenoriat tehnologic țintește în două abilități cheie ale unui antreprenor sau lider – dezvoltarea abilităților antreprenoriale și digitale ale tinerilor din regiunea Centru. Trainingurile se vor desfășura în format fizic, timp de 6 zile, în datele de 24, 25, 26 februarie și 03, 04, 05 martie 2023, la Chișinău, Digital Park. Cheltuielile de transport, cazare și alimentare vor fi acoperite de organizatori.

În cadrul trainingurilor, mentorii îți vor fi complici în identificarea propriei motivații și cultivarea unei mentalități de antreprenor. Vei explora în detaliu subiecte precum:
• Start-up vs afacere, inovație în antreprenoriat
• Gândirea de tip design, produs minim viabil, product-market fit
• Bazele dezvoltării web (Frontend, Backend, DevOps)
• Bazele securității cibernetice (Phishing, Malware)
• Analiza financiară, bazele managementului financiar
• Analiza concuretiala (Benefits Grid, UX Feature Analysis)
• Crearea website-ului, aplicații mobile și CRM
• Modelul de monetizare a produsului (abonament, tranzactionala, freemium)
• Lansarea produsului cu ajutorul Product Launch Formula
• Social Media, Digital Marketing (Jobs To Be Done)
• Instrumente și resurse pentru start-up
• Planul pentru digitalizarea business-ului.

Toate într-o manieră aplicativă și super interactivă, așa cum e la Youth4Entrepreneurship. 

Participarea este gratuită. În schimb, va trebui să investești:
• timp (6 zile cu prezență fizică, în datele de 24, 25, 26 februarie și 03, 04, 05 martie, la Chișinău)
• motivație (cât încape! )
• atitudine deschisă (ai ajuns deja aici, ești unde trebuie!)

Deadline aplicări: 20 februarie 2023, ora 12:00.
Înregistrează-te acum: https://forms.gle/zZsZs5knu5oGwR6x7, doar 20 de locuri disponibile!

Programul este realizat de hubul antreprenorial Youth4Entrepreneurship, implementat de către Fundația Youth Development for Innovation, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu EBA Moldova, Centrul Contact, Digital Park și StarNet.

Lansare de carte „FATA DIN PĂDURE” de Victoria ROȘCA la Biblioteca Națională a Republicii Moldova | 25 februarie 2023, ora 15:00

Biblioteca Națională a Republicii Moldova anunță lansarea cărții de debut „Fata din pădure”, semnată de regizoarea, actrița Victoria Roșca, recunoscută în masă în mediul online.

Autoarea descrie cartea drept o expresie a lumii copilăriei sale și Universului în care s-a copt, o revărsare de suflet, frici, supărări și bucurii, menționând că nu se consideră scriitoare, ci un om care scrie ce simte, că nu avea ambiția de a scoate cărți, dar „fata din pădure” s-a cerut singură la lumină, adunându-se text cu text pe foi, printre scenarii și alte activități profesionale. „Fata din pădure” este o carte formată din două capitole – primul de povestiri și al doilea dramaturgie, urmate de o încheiere.

Recenzentul cărții, scriitoarea Zina Zen, definește perfect suflul acesteia: „Fata din pădure” nu e nici despre o fată și nici despre pădure. Este despre un lanț transgenerațional de oameni care sunt și buni, și răi, și liberi, și prinși într-o cușcă. Toată Moldova a încăput într-o carte, scrisă rând cu rând de un uragan fabulos de femeie cu o inimă cât toată Moldova – Victoria.

La editarea cărții „Fata din pădure” s-au implicat cu inima deschisă donatori din țară și de peste hotare, admiratori ai creației Victoriei Roșca, oameni cărora autoarea le transmite deplină recunoștință.

Evenimentul va avea loc la 25 februarie 2023, ora 15:00, Sala de conferințe „Alexe Rău”, blocul central, (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Scriitorul de vineri: Constantin Cheianu

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri, 17 februarie, este Constantin Cheianu

Cărțile scriitorului de vineri se vând cu preț promoțional în ziua evenimentului (cu 20 la sută reducere).

CONSTANTIN CHEIANU (născut în 1959, în s. Trușeni, Strășeni), dramaturg, prozator, publicist. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chișinău (1982), este redactor la hebdomadarul „Literatura și arta”, unde debutează cu nuvela Rouă tânără. Cofondator, împreună cu regizorul Alexandru Vasilache, al Teatrului de Buzunar (1993), pe scena căruia este montată dramatizarea sa după romanul lui Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Prima piesă originală a autorului, Plasatoarele, este premiată de Ministerul Culturii din Republica Moldova și montată la Teatrul „Eugène Ionesco” (regia Alexandru Cozub), spectacolul cucerind Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie (1998). În același an, este distins cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Luministul (Editura Arc, 1997), iar în 1999 apare, la Editura Cartier, prima parte – Totul despre mine! (Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) – a ceea ce avea să devină, zece ani mai târziu, dilogia autobiografică Sex & Perestroika. Volumul a stat la baza unui spectacol cu același nume, montat în anul 2014 de Luminița Țîcu la Teatrul-Laborator „Foosbook”. Între 1999 și 2017, unsprezece piese ale autorului sunt montate pe scene din România, Republica Moldova și Ucraina. Spectacolul Luna la Monkberry (Golanii revoluţiei moldave), în regia lui Alexandru Grecu, este distins cu Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie organizat de Teatrul „Satiricus” (2008). În anul 2018, la Editura Cartier apare romanul său Ultima amantă a lui Cioran, urmat de romanul Dependența, în 2020, și volumul de proză scurtă Hotel California (2021).

Din anul 2010 până în prezent realizează două emisiuni de satiră politică: Ora de ras și Mai pe scurt la postul Jurnal TV.

„Despre Constantin Cheianu se pot spune multe: e dramaturg şi prozator, critic de teatru şi publicist, jurnalist TV şi animator al vieţii culturale. Este activ implicat în actualitatea politică şi socială: vorbeşte, comentează, ia atitudini, nu refuză nicio provocare din care ar putea extrage o sugestie utilă pentru vreun text sau o piesă de teatru, absoarbe cotidianul prin toţi porii lui. O fire proteică, dilematică, neliniştită, nu tocmai pe placul conaţionalilor noştri inerţi, un intelectual deschis către înnoirile pe care le aduc vremurile tot mai nerăbdătoare cu Basarabia, cea atât de împotmolită în statutul ei de etern no man’s land, de răscruce buimacă a Estului cu Vestul. Mai pe scurt: un interlocutor de calitate, un coleg ce preţuieşte deliciile conversaţiei şi traficul de idei, pentru că nu se ştie niciodată cum pot rodi ele într-o minte ascuţită.” (Vitalie Ciobanu)

Dependența e un roman social, politic, erotic, dar mai ales un bildungsroman scris dezinhibat, cu ruperi de ritm tematice și stilistice, care se citește pe nerăsuflate.” (Bogdan Crețu)

Este prezent în librării cu romanele Ultima amantă a lui Cioran, Editura Cartier, 2018; Dependența, Editura Cartier, 2020; volumul de proză scurtă Hotel California, Editura Cartier, 2021 și antologia de piese Teatru, Editura Cartier, 2015.

Ziua Națională a Lecturii la Muzeul Național al Literaturii Române

Cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, în incinta Muzeului Național al Literaturii Române sunt organizate două evenimente culturale, menite să creeze un liant puternic între vizitatorii muzeului și literatura de calitate.

 Prima acțiune este organizată de Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și presupune lansarea atelierelor de lectură, interpretare, pictură și creație artistică, organizate în cadrul proiectului MEDA,  finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale.

Activitățile în cadrul Atelierelor MEDA sunt orientate pe categorii de vârstă, organizate tematic și adaptate la nivelul de cunoștințe și la domeniile de interes ale beneficiarilor. Așadar, atelierele presupun:

  • activități de lectură și pictură – pentru ciclurile preșcolar și primar;
  • activități de lectură și creație artistică – pentru ciclul gimnazial;
  • activități de lectură, creație artistică și interpretare – pentru ciclul liceal.

Atelierele pot fi organizate la solicitarea persoanelor și instituțiilor interesate. Fiecare atelier poate găzdui câte 10-15 persoane.

Evenimentul de lansare a atelierelor MEDA se va desfășura marți, 14 februarie, ora 15:00, în Sălile roz și verde ale Muzeului Național al Literaturii Române.

Cel de-al doilea eveniment este organizat de Școala de Arte „Alexei Stârcea”, Secția Canto, sub atenta îndrumare a Adrianei Spunei, șefa Secției Canto.

Copiii vor evolua în cadrul unui concert dedicat memoriei lui Grigore Vieru, care la data de 14 februarie ar fi putut împlini 88 de ani de la naștere. În cadrul concertului vor fi interpretate cântece pe versurile poetului – o modalitate plăcută de promovare a operei unuia dintre cei mai cunoscuți și apreciați poeți din țara noastră.

Concertul IN MEMORIAM. GRIGORE VIERU – 88 DE ANI DE LA NAȘTERE se va desfășura marți, 14 februarie, ora 16:00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române.

Lansare de carte online: KAULAS, de Gelu Diaconu

Luni, 13 februarie 2023, ora 19.00, vă invităm la lansarea online a romanului Kaulas, de Gelu Diaconu, apărut la Editura Cartier, colecția Rotonda.

Vor participa : Cristian Fulaș, Robert Șerban, Gelu Diaconu și Em.Galaicu-Păun

Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.

„Ce face un adolescent, cu o imaginaţie efervescentă, care descoperă că nu e ca prietenii săi, fiind mai puţin atras de fete, şi foarte interesat de băieţi? Îi scrie poetului american Frank O’Hara (mort de vreo 15 ani), e în continuu conflict cu taică-su, învaţă să cânte la chitară, e preocupat de soarta câinilor care rămân fără stăpâni, visează să se facă pădurar, dar se pregăteşte pentru admiterea la Litere, încasează un pumn care-i sparge nasul, scrie, la examenul de bacalaureat, că Octavian Goga ar trebui scos din programa şcolară, îşi caută, angoasat şi derutat, identitatea. Gelu Diaconu reuşeşte să lege din scurt şi tensionat aceste „noduri” de multe altele, să scrie un roman cinematografic, fără cadre monotone şi replici mute, despre cea mai complicată perioadă a tinereţii şi să-I arunce pe Kaulas în cursa personajelor memorabile ale literaturii române contemporane.” (Robert Şerban)

Gelu DIACONU (n. 26 noiembrie 1962, București) a debutat publicistic în 2004, în revista Oglinda Literară, cu un grupaj de poeme. În 2006 a debutat în volum cu povestirea Fabian, apărută la Editura Marineasa din Timișoara.

În 2008 i-a apărut volumul Antipoeme (Editura Vinea), nominalizat la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum, pentru debut în poezie.

Au urmat volumele Resurse interioare (Editura Marineasa, 2012), blues (Casa de Pariuri Literare, 2013), Resurse umane (Editura Vinea, 2016), mother (Editura Paralela 45, 2018), Ziua în care a murit John Lennon (Casa de Editură Max Blecher, 2019), Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin (Casa de Pariuri Literare, 2022) și Resurse interioare (reeditare, Casa de Pariuri Literare, 2022). De asemenea, în 2018 i-a apărut la Editura Cartier romanul Sebastian, pentru care a primit premiul „Cartea discretă a anului 2018” din partea Asociației Române a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA). Cartea a intrat pe lista scurtă la Festival du Premier Roman, care se desfășoară anual la Chambéry.

În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro, care a primit în 2021 Premiul „Promotorul cultural al anului” la Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Poezia e la Bistrița”. De asemenea, este realizator al podcastului „Biblioteca lui Gelu”, un proiect realizat în colaborare cu Dan-Andrei Deaconu și Mihai Deaconu.

Cristian FULAȘ este prozator și traducător. În 2022 au apărut în traducerea sa primele trei volume din În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust. Cel mai recent roman publicat: Specii, Editura Polirom, 2023.

Robert ȘERBAN este scriitor și jurnalist cultural. Cel mai recent volum publicat: Învederatul, Editura Catier, 2022.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Evenimentul este organizat de către Editura Cartier în colaborare cu Librăriile Cărturești.

Kaulas (roman), de Gelu Diaconu (Rotonda). Broșată, 246 pag. Preț: 39 RON/ 169 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online:

https://cartier.md/libraria/beletristica/kaulas/

https://carturesti.ro/carte/kaulas-2007694717?p=1

Cum a ajuns o covată moldovenească „obiect de cult religios” în Italia

Sărbătorile de iarnă sunt printre cele mai așteptate în Italia. Este o perioadă în care viața se separă parcă în două segmente diferite în care aproape orice și oricine își ia o pauză de la rutina habituală și intră într-o stare de sărbătoare. Aici obiceiurile și tradițiile, chiar dacă modernizate, se păstrează an de an și sunt un adevărat magnet pentru turiști, dar și pentru cei care sunt obișnuiți cu ele.

Unul dintre obiceiurile cele mai promovate este „Presepele”, o tradiție care a luat naștere încă în perioada antică în Italia și s-a răspândit în toate țările catolice și constă în amenajarea unei reprezentări a nașterii Domnului. Presepele tradițional este compus dintr-o multitudine de personaje și locuri care reprezintă Crăciunul, iar tradiția spune că în noaptea de 24 spre 25 decembrie, în această compoziție, trebuie obligatoriu să apară o figurină a pruncului Isus.

În perioada sărbătorilor, Presepele se găsește în fiecare loc sacru, pe coline, la intrare sau în centrul orașelor și sătucurilor și aproape în fiecare casă, fiind expus conform tradițiilor până pe data de 6 ianuarie, când italienii sărbătoresc Epifania.

În orașul Arcore, o mică localitate nu departe de Milano, organizatorii sărbătorilor de Crăciun s-au întrecut pe ei înșiși reușind să aducă pentru Presepele lor o copie a pruncului Isus chiar de la Bethleem, oraș cu care au un acord de frăție, colaborare și prietenie de mai mult timp. Evenimentul în sine a adus nespusă satisfacție tuturor celor din localitate, inclusiv comunității de moldoveni stabilită aici, iar evenimentul poate nu ar fi fost atât de semnificativ pentru noi, însă l-a făcut special o „covată moldovenească” care a fost folosită drept leagăn pentru pruncul Isus.

Ideea îi aparține moldovencei Margareta Crudu, originară din Nisporeni, binecunoscută în comunitatea noastră din părțile nordice ale Italiei pentru activitatea sa de traducător, dar și pentru vasta implicare în tot ce ține de evenimentele culturale și caritabile ale comunității. În urma unei discuții pe care a avut-o cu primarul localității, Maurizio Bono, care i s-a plâns de dificultățile întâlnite în găsirea unui accesoriu potrivit pentru așezarea mult așteptatei statui a pruncului Isus, concetățeanca noastră și-a amintit de această covată care i-a fost dăruită pentru colecția personală de obiecte tradiționale de către prietena sa, Ala Crăciun.

Primită moștenire de la părinții săi, Domnica Crăciun și Ion Crăciun, locuitori ai satului Bursuc, raionul Florești, covata a fost folosită de-a lungul anilor pentru frământatul aluatului de pâine din care s-au înfruptat multe generații ale familiei Crăciun, fiind meșterită chiar de tată, un lemnar cu mâini de aur.

Astfel a ajuns covata noastră să fie expusă și admirată de mii de vizitatori în cea mai mare biserică din orașul Arcore, ba mai mult, imaginea ei a fost preluată de zeci de posturi de televiziune și ziare locale, și nu numai.

Articol redactat de către Ana Pirtac-Potlog

Fotografii: PRIMA MONZA

Lectură publică și prezentare de carte: „Maria Cebotari: Ich lebe, um zu singen. Opernlegende und Filmstar”

Cu participarea autoarei cărții: Dr. Rosemarie Killius din Germania

Invitat special: Fritz Diessl-Curzon, fiul Mariei Cebotari

Joi, 9 februarie 2023, ora 19:00, Goethe-Zentrum Chișinău
Str. Sfatul Țării 18 (incinta Teatrului „Ginta Latină”)

Goethe-Zentrum Chișinău / Centrul Cultural German Akzente în colaborare cu Uniunea Muzicienilor vă invită la prezentarea cărții biografice „Maria Cebotari: Ich lebe, um zu singen. Opernlegende und Filmstar” de Dr. Rosemarie Killius din Germania.

Autoarea cărții, Dr. Rosemarie Killius, va fi prezentă la eveniment. În cadrul evenimentului va participa și fiul Mariei Cebotari, domnul Fritz Diessl-Curzon.

Maria Cebotari s-a născut la 10 februarie 1910 la Chișinău și a murit la 9 iunie 1949 la Viena. Este considerată una dintre cele mai importante soprane ale Europei secolului XX. Primadonna Assoluta a operei, hărăzită cu cel mai înalt talent, ea era și o actriță foarte talentată. Și-a interpretat rolurile cu ambiție, sârguință și perseverență neobosită. Fiind una dintre cele mai polivalente cântărețe, a fost artista care a oferit publicului de operă, concerte și filme o revelație de rară armonie, precizie muzicală și interpretare grațioasă.

La 21 de ani, a interpretat-o pe Mimi atât de impresionant, încât interpretarea ei a devenit de referință. La 24 de ani primește titlul onorific de „Kammersängerin”, devenind și cea mai tânără care l-a deținut vreodată.

Maria Cebotari, ca cea mai frumoasă femeie a scenelor de operă, a beneficiat permanent de atenția fotografilor și a presei, atât în viața profesională, cât și în viața privată.

Soprana i-a fost mereu recunoscătoare primului soț, ucraineanului Alexandr Vyrubov, regizor și actor de film, descoperitorul talentului său. Cea de-a doua căsătorie, cu actorul și graficianul vienez Gustav Diessl, cu care a avut doi copii, a început cu o poveste de dragoste între teatrul de operă și studiourile cinematografice.

La scurt timp după moartea timpurie a lui Gustav Diessl, s-a stins și ea din viață la apogeul carierei sale artistice. Nicicând o artistă nu a fost petrecută până la locul de veci cu mai multă dragoste și venerație, de zeci de mii de oameni. A rămas neuitată prin operele și filmele sale. În orașele Dresda, Viena, Salzburg și Chișinău sunt străzi care îi poartă numele, iar la Berlin și Viena numele îi este imortalizat pe plăci comemorative.

Text de Dr. Rosemarie Killius,
traducere în limba română: Cristina Grossu-Chiriac

Dr. Rosemarie Killius este istoric și autoare de cărți, activitatea sa de cercetare fiind axată pe nazism și cel de-al Doilea Război Mondial. Și-a desfășurat activitatea academică de lungă durată la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, printre altele, cu accent pe artiștii de teatru și film din anii ’30-’40 ai secolului trecut. În anul 2000, a fost decorată cu Crucea Federală de Merit a RFG pentru angajamentul său în favoarea reconcilierii cu Rusia.

În calitate de colaboratoare liber profesionistă la Institutul Filmului German/Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main și la Fundația Murnau din Wiesbaden, organizează conferințe și seminarii de cinematografie, memorii și omagii aduse marilor artiști. Pe 31 iulie 2018 a dedicat actorului vienez Gustav Diessl un eveniment de omagiere la 70 de ani de la moarte, la care l-a invitat și pe fiul acestuia, Fritz Diessl Curzon. Înregistrarea acestui eveniment, care a avut loc la Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main, poate fi vizionată pe Youtube.

Pe 4 și 5 iunie 2019 au urmat două mari evenimente pentru a marca 70 de ani de la moartea Mariei Cebotari, la Casa Hofmannsthal din Viena, de asemenea în prezența fiului sopranei.

Fritz Diessl Curzon este foarte interesat să păstreze vie memoria părinților săi biologici Maria Cebotari și Gustav Diessl. S-a născut la Salzburg și locuiește și activează ca fotograf în Anglia, unde fotografiază, printre altele, producții de teatru și operă.

Pentru informații și detalii despre eveniment ne puteți contacta la:
+373 22 237660 / +373 76767833 sau info@goethezentrum.md

MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE – 58 DE ANI DE LA FONDARE

Cu ocazia celor 58 de ani de la fondare, Muzeul Național al Literaturii Române organizează Colocviul aniversar „Istoria orală a Muzeului”, având în calitate de invitați foști și actuali colaboratori ai instituției.

Destinul actualului Muzeu Național al Literaturii Române este unul marcat de provocări, de umbre și lumini. Dovadă este chiar titulatura acestui muzeu, care, în decurs de 58 de ani s-a schimbat de 6 ori, astfel că, de la Muzeul Republican de Literatură din RSSM (numele atribuit la fondare prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 10 februarie 1965) și până la Muzeul Național al Literaturii Române (actuala titulatură aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 18.01.2023), muzeul a avut denumiri diferite: în 1983 – numele savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir; în 1991 – Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu”; în 1997 – Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”; în 2012 – Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Așa cum fiecare schimbare de titulatură nu este deloc o extravaganță, ci un set de reguli, necesități sau chiar obligații, Muzeul Național al Literaturii Române va dezvălui publicului „secretele” din spatele existenței acestui centru de cultură națională.

Evenimentul se va desfășura vineri, 10 februarie, ora 14:00, în Sala verde a Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Alexei Mateevici, nr. 79).