„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri, 17 februarie, este Constantin Cheianu. 

Cărțile scriitorului de vineri se vând cu preț promoțional în ziua evenimentului (cu 20 la sută reducere).

CONSTANTIN CHEIANU (născut în 1959, în s. Trușeni, Strășeni), dramaturg, prozator, publicist. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chișinău (1982), este redactor la hebdomadarul „Literatura și arta”, unde debutează cu nuvela Rouă tânără. Cofondator, împreună cu regizorul Alexandru Vasilache, al Teatrului de Buzunar (1993), pe scena căruia este montată dramatizarea sa după romanul lui Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Prima piesă originală a autorului, Plasatoarele, este premiată de Ministerul Culturii din Republica Moldova și montată la Teatrul „Eugène Ionesco” (regia Alexandru Cozub), spectacolul cucerind Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie (1998). În același an, este distins cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Luministul (Editura Arc, 1997), iar în 1999 apare, la Editura Cartier, prima parte – Totul despre mine! (Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) – a ceea ce avea să devină, zece ani mai târziu, dilogia autobiografică Sex & Perestroika. Volumul a stat la baza unui spectacol cu același nume, montat în anul 2014 de Luminița Țîcu la Teatrul-Laborator „Foosbook”. Între 1999 și 2017, unsprezece piese ale autorului sunt montate pe scene din România, Republica Moldova și Ucraina. Spectacolul Luna la Monkberry (Golanii revoluţiei moldave), în regia lui Alexandru Grecu, este distins cu Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie organizat de Teatrul „Satiricus” (2008). În anul 2018, la Editura Cartier apare romanul său Ultima amantă a lui Cioran, urmat de romanul Dependența, în 2020, și volumul de proză scurtă Hotel California (2021).

Din anul 2010 până în prezent realizează două emisiuni de satiră politică: Ora de ras și Mai pe scurt la postul Jurnal TV.

„Despre Constantin Cheianu se pot spune multe: e dramaturg şi prozator, critic de teatru şi publicist, jurnalist TV şi animator al vieţii culturale. Este activ implicat în actualitatea politică şi socială: vorbeşte, comentează, ia atitudini, nu refuză nicio provocare din care ar putea extrage o sugestie utilă pentru vreun text sau o piesă de teatru, absoarbe cotidianul prin toţi porii lui. O fire proteică, dilematică, neliniştită, nu tocmai pe placul conaţionalilor noştri inerţi, un intelectual deschis către înnoirile pe care le aduc vremurile tot mai nerăbdătoare cu Basarabia, cea atât de împotmolită în statutul ei de etern no man’s land, de răscruce buimacă a Estului cu Vestul. Mai pe scurt: un interlocutor de calitate, un coleg ce preţuieşte deliciile conversaţiei şi traficul de idei, pentru că nu se ştie niciodată cum pot rodi ele într-o minte ascuţită.” (Vitalie Ciobanu)

„Dependența e un roman social, politic, erotic, dar mai ales un bildungsroman scris dezinhibat, cu ruperi de ritm tematice și stilistice, care se citește pe nerăsuflate.” (Bogdan Crețu)

Este prezent în librării cu romanele Ultima amantă a lui Cioran, Editura Cartier, 2018; Dependența, Editura Cartier, 2020; volumul de proză scurtă Hotel California, Editura Cartier, 2021 și antologia de piese Teatru, Editura Cartier, 2015.

Cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, în incinta Muzeului Național al Literaturii Române sunt organizate două evenimente culturale, menite să creeze un liant puternic între vizitatorii muzeului și literatura de calitate.

 Prima acțiune este organizată de Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și presupune lansarea atelierelor de lectură, interpretare, pictură și creație artistică, organizate în cadrul proiectului MEDA,  finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale.

Activitățile în cadrul Atelierelor MEDA sunt orientate pe categorii de vârstă, organizate tematic și adaptate la nivelul de cunoștințe și la domeniile de interes ale beneficiarilor. Așadar, atelierele presupun:

• activități de lectură și pictură – pentru ciclurile preșcolar și primar;
• activități de lectură și creație artistică – pentru ciclul gimnazial;
• activități de lectură, creație artistică și interpretare – pentru ciclul liceal.

Atelierele pot fi organizate la solicitarea persoanelor și instituțiilor interesate. Fiecare atelier poate găzdui câte 10-15 persoane.

Evenimentul de lansare a atelierelor MEDA se va desfășura marți, 14 februarie, ora 15:00, în Sălile roz și verde ale Muzeului Național al Literaturii Române.

Cel de-al doilea eveniment este organizat de Școala de Arte „Alexei Stârcea”, Secția Canto, sub atenta îndrumare a Adrianei Spunei, șefa Secției Canto.

Copiii vor evolua în cadrul unui concert dedicat memoriei lui Grigore Vieru, care la data de 14 februarie ar fi putut împlini 88 de ani de la naștere. În cadrul concertului vor fi interpretate cântece pe versurile poetului – o modalitate plăcută de promovare a operei unuia dintre cei mai cunoscuți și apreciați poeți din țara noastră.

Concertul IN MEMORIAM. GRIGORE VIERU – 88 DE ANI DE LA NAȘTERE se va desfășura marți, 14 februarie, ora 16:00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române.

Luni, 13 februarie 2023, ora 19.00, vă invităm la lansarea online a romanului Kaulas, de Gelu Diaconu, apărut la Editura Cartier, colecția Rotonda.

Vor participa : Cristian Fulaș, Robert Șerban, Gelu Diaconu și Em.Galaicu-Păun

Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.

„Ce face un adolescent, cu o imaginaţie efervescentă, care descoperă că nu e ca prietenii săi, fiind mai puţin atras de fete, şi foarte interesat de băieţi? Îi scrie poetului american Frank O’Hara (mort de vreo 15 ani), e în continuu conflict cu taică-su, învaţă să cânte la chitară, e preocupat de soarta câinilor care rămân fără stăpâni, visează să se facă pădurar, dar se pregăteşte pentru admiterea la Litere, încasează un pumn care-i sparge nasul, scrie, la examenul de bacalaureat, că Octavian Goga ar trebui scos din programa şcolară, îşi caută, angoasat şi derutat, identitatea. Gelu Diaconu reuşeşte să lege din scurt şi tensionat aceste „noduri” de multe altele, să scrie un roman cinematografic, fără cadre monotone şi replici mute, despre cea mai complicată perioadă a tinereţii şi să-I arunce pe Kaulas în cursa personajelor memorabile ale literaturii române contemporane.” (Robert Şerban)

Gelu DIACONU (n. 26 noiembrie 1962, București) a debutat publicistic în 2004, în revista Oglinda Literară, cu un grupaj de poeme. În 2006 a debutat în volum cu povestirea Fabian, apărută la Editura Marineasa din Timișoara.

În 2008 i-a apărut volumul Antipoeme (Editura Vinea), nominalizat la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum, pentru debut în poezie.

Au urmat volumele Resurse interioare (Editura Marineasa, 2012), blues (Casa de Pariuri Literare, 2013), Resurse umane (Editura Vinea, 2016), mother (Editura Paralela 45, 2018), Ziua în care a murit John Lennon (Casa de Editură Max Blecher, 2019), Tramvaie vechi, autobuze care nu mai vin (Casa de Pariuri Literare, 2022) și Resurse interioare (reeditare, Casa de Pariuri Literare, 2022). De asemenea, în 2018 i-a apărut la Editura Cartier romanul Sebastian, pentru care a primit premiul „Cartea discretă a anului 2018” din partea Asociației Române a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA). Cartea a intrat pe lista scurtă la Festival du Premier Roman, care se desfășoară anual la Chambéry.

În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro, care a primit în 2021 Premiul „Promotorul cultural al anului” la Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Poezia e la Bistrița”. De asemenea, este realizator al podcastului „Biblioteca lui Gelu”, un proiect realizat în colaborare cu Dan-Andrei Deaconu și Mihai Deaconu.

Cristian FULAȘ este prozator și traducător. În 2022 au apărut în traducerea sa primele trei volume din În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust. Cel mai recent roman publicat: Specii, Editura Polirom, 2023.

Robert ȘERBAN este scriitor și jurnalist cultural. Cel mai recent volum publicat: Învederatul, Editura Catier, 2022.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Evenimentul este organizat de către Editura Cartier în colaborare cu Librăriile Cărturești.

Kaulas (roman), de Gelu Diaconu (Rotonda). Broșată, 246 pag. Preț: 39 RON/ 169 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online:

https://cartier.md/libraria/beletristica/kaulas/

https://carturesti.ro/carte/kaulas-2007694717?p=1

Cu participarea autoarei cărții: Dr. Rosemarie Killius din Germania

Invitat special: Fritz Diessl-Curzon, fiul Mariei Cebotari

Joi, 9 februarie 2023, ora 19:00, Goethe-Zentrum Chișinău
Str. Sfatul Țării 18 (incinta Teatrului „Ginta Latină”)

Goethe-Zentrum Chișinău / Centrul Cultural German Akzente în colaborare cu Uniunea Muzicienilor vă invită la prezentarea cărții biografice „Maria Cebotari: Ich lebe, um zu singen. Opernlegende und Filmstar” de Dr. Rosemarie Killius din Germania.

Autoarea cărții, Dr. Rosemarie Killius, va fi prezentă la eveniment. În cadrul evenimentului va participa și fiul Mariei Cebotari, domnul Fritz Diessl-Curzon.

Maria Cebotari s-a născut la 10 februarie 1910 la Chișinău și a murit la 9 iunie 1949 la Viena. Este considerată una dintre cele mai importante soprane ale Europei secolului XX. Primadonna Assoluta a operei, hărăzită cu cel mai înalt talent, ea era și o actriță foarte talentată. Și-a interpretat rolurile cu ambiție, sârguință și perseverență neobosită. Fiind una dintre cele mai polivalente cântărețe, a fost artista care a oferit publicului de operă, concerte și filme o revelație de rară armonie, precizie muzicală și interpretare grațioasă.

La 21 de ani, a interpretat-o pe Mimi atât de impresionant, încât interpretarea ei a devenit de referință. La 24 de ani primește titlul onorific de „Kammersängerin”, devenind și cea mai tânără care l-a deținut vreodată.

Maria Cebotari, ca cea mai frumoasă femeie a scenelor de operă, a beneficiat permanent de atenția fotografilor și a presei, atât în viața profesională, cât și în viața privată.

Soprana i-a fost mereu recunoscătoare primului soț, ucraineanului Alexandr Vyrubov, regizor și actor de film, descoperitorul talentului său. Cea de-a doua căsătorie, cu actorul și graficianul vienez Gustav Diessl, cu care a avut doi copii, a început cu o poveste de dragoste între teatrul de operă și studiourile cinematografice.

La scurt timp după moartea timpurie a lui Gustav Diessl, s-a stins și ea din viață la apogeul carierei sale artistice. Nicicând o artistă nu a fost petrecută până la locul de veci cu mai multă dragoste și venerație, de zeci de mii de oameni. A rămas neuitată prin operele și filmele sale. În orașele Dresda, Viena, Salzburg și Chișinău sunt străzi care îi poartă numele, iar la Berlin și Viena numele îi este imortalizat pe plăci comemorative.

Text de Dr. Rosemarie Killius,
traducere în limba română: Cristina Grossu-Chiriac

Dr. Rosemarie Killius este istoric și autoare de cărți, activitatea sa de cercetare fiind axată pe nazism și cel de-al Doilea Război Mondial. Și-a desfășurat activitatea academică de lungă durată la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, printre altele, cu accent pe artiștii de teatru și film din anii ’30-’40 ai secolului trecut. În anul 2000, a fost decorată cu Crucea Federală de Merit a RFG pentru angajamentul său în favoarea reconcilierii cu Rusia.

În calitate de colaboratoare liber profesionistă la Institutul Filmului German/Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main și la Fundația Murnau din Wiesbaden, organizează conferințe și seminarii de cinematografie, memorii și omagii aduse marilor artiști. Pe 31 iulie 2018 a dedicat actorului vienez Gustav Diessl un eveniment de omagiere la 70 de ani de la moarte, la care l-a invitat și pe fiul acestuia, Fritz Diessl Curzon. Înregistrarea acestui eveniment, care a avut loc la Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main, poate fi vizionată pe Youtube.

Pe 4 și 5 iunie 2019 au urmat două mari evenimente pentru a marca 70 de ani de la moartea Mariei Cebotari, la Casa Hofmannsthal din Viena, de asemenea în prezența fiului sopranei.

Fritz Diessl Curzon este foarte interesat să păstreze vie memoria părinților săi biologici Maria Cebotari și Gustav Diessl. S-a născut la Salzburg și locuiește și activează ca fotograf în Anglia, unde fotografiază, printre altele, producții de teatru și operă.

Pentru informații și detalii despre eveniment ne puteți contacta la:
+373 22 237660 / +373 76767833 sau info@goethezentrum.md

Cu ocazia celor 58 de ani de la fondare, Muzeul Național al Literaturii Române organizează Colocviul aniversar „Istoria orală a Muzeului”, având în calitate de invitați foști și actuali colaboratori ai instituției.

Destinul actualului Muzeu Național al Literaturii Române este unul marcat de provocări, de umbre și lumini. Dovadă este chiar titulatura acestui muzeu, care, în decurs de 58 de ani s-a schimbat de 6 ori, astfel că, de la Muzeul Republican de Literatură din RSSM (numele atribuit la fondare prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 10 februarie 1965) și până la Muzeul Național al Literaturii Române (actuala titulatură aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 18.01.2023), muzeul a avut denumiri diferite: în 1983 – numele savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir; în 1991 – Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu”; în 1997 – Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”; în 2012 – Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Așa cum fiecare schimbare de titulatură nu este deloc o extravaganță, ci un set de reguli, necesități sau chiar obligații, Muzeul Național al Literaturii Române va dezvălui publicului „secretele” din spatele existenței acestui centru de cultură națională.

Evenimentul se va desfășura vineri, 10 februarie, ora 14:00, în Sala verde a Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Alexei Mateevici, nr. 79).

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri, 10 februarie 2023, este Iulian Fruntașu. 

IULIAN FRUNTAȘU (n. 5 iulie 1970, Chișinău, RSSM), scriitor român. După absolvirea Facultăţii de Litere (1992), a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe. Din 1997 a lucrat în cadrul mai multor misiuni OSCE în Georgia și în fosta Iugoslavie. A fost șef adjunct al Delegației Permanente a Republicii Moldova pe lângă OSCE (Viena) în perioada 1998-2001. În 2005-2008 a fost director al Programului Inițiative Europene al Fundației Soros-Moldova, iar în 2010-2011, consilier al prim-ministrului pentru politica externă. Doctor în științe politice (1999), Institutul de Filosofie, Sociologie și Științe Politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Autor al volumului O istorie etnopolitică a Basarabiei, Editura Cartier, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de istorie). Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie în perioada 2011-2016.

A debutat cu volumul de poeme Beata în marsupiu, Editura Cartier, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru debut). Au urmat microantologia bilingvă engleză-română God’s Ear, Editura Slow Dancer Press, Londra, 1998; studiul O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002, Editura Cartier, 2002; volumul de poeme bilingv român-englez St. Bosnia Blues, Editura Cartier, 2006; antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.

„Am scris undeva că Iulian Fruntașu părea pregătit de o autentică reinventare. Iată că autorul pășește, într-adevăr, dincolo de granițele care i-au consolidat deja poziția – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savantă, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul său clasicizant – reconvertind toate aceste calități lirice înspre mecanismele și dinamica prozei scurte”. (Alex Ciorogar)

„Iulian Fruntașu, unul dintre cei mai sofisticați intelectuali români de la Chișinău, face un bilanț al Moldovei, la aproape trei decenii de la declararea suveranității. Fără să se inspire din cărțile lui Lucian Boia, demolatorul de mituri istorice de la București, Iulian Fruntașu este echivalentul lui la Chișinău”. (Armand Goșu)

„Îndrăznesc să afirm că între poezia lui Fruntașu și «corpul ei sensibil ca un nerv dezgolit speriat de însăși existența lumii înconjurătoare» există o armonie perfectă; că, în ultimă instanță, poezia este anume «o reflectare invers proporțională a corpului»”. (Em.Galaicu-Păun)

Este prezent în librării cu antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.

Joi, 9 februarie 2023, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Cartea foametei, de Larisa Turea, apărut la Editura Cartier, colecția Cartier istoric, coordonată de Virgil Pîslariuc.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Vor participa:

Liliana Popușoi, Nicolae Rusu, Anatol Țăranu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

 „Nu sunt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie.

(…) Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că porneşte, ca orice investigaţie veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viaţă… Adevărată carte de sertar, investigaţia s-a articulat în ultimul deceniu de existenţă al sistemului patronat de Kremlin şi cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat şi de partid, referitbare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, şi un mănunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare şi ele.

Greu de cuprins în câteva cuvinte atrocitatea zguduitoare a paginilor narative în care supravieţuitorii amintesc împrejurările de după război. Dar şi mai teribilă este alăturarea lor de documentele cuprinzând formulări stereotipe, diagnoze medicale (distrofie, dizenterie) şi mai ales, tabele cu cifre. Decesele au depăşit în total cifra de 250.000 de oameni, multe cadavre au ajuns neidentificate în gropi comune, iar altele au fost, devorate de membrii familiei proprii, ameninţaţi cu extincția”. (Ovidiu Pecican)

Larisa TUREA s-a născut la 29 februarie 1952, în Călineştii Făleştilor, pe malul Prutului, într-o familie de profesori. Debutează cu versuri în revista Moldova, apoi publică în săptămânalul Cultura. Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău, secţia de jurnalism (1974); stagii în Franţa (1995, Paris, programul Courant d’Est al Ministerului Culturii; Grenoble, Observatorul de Politici Culturale), SUA (Universitatea din New York, Institutul Remarque). Este jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membră a Asociaţiei Internaţionale a Critici­lor de Teatru (cu sediul la Paris), preşedintă a Secţiei naţio­nale Moldova a AICT, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Este colaboratoare la revistele Timpul, Contrafort, Sud-Est cul­tural; fondator şi redactor-şef al Gazetei Teatrului Naţional. Între 1992 şi 1994 a fost viceministru al Culturii şi Cultelor în Guvernul Republicii Moldova; a lucrat, de asemenea, în diplomaţie. A publicat: eseuri şi interviuri de actualitate, cronici de tea­tru şi de cinema în Contrafort, Sud-Est cultural, Jurnal de Chişinău, Flux, Timpul, Art-hoc, Democraţia, Literatura şi arta, Capitala, The Slovak Theatre (Slovacia), Caiete critice (România), Missives (Franţa) etc.; Portrete în relief, Cartea Moldove­nească, Chişinău, 1987; Cartea foametei, în colaborare cu Valeriu Turea, prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991; În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007; Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008; Portret de grup cu Sfântul Nicolae, monodramă, în volumul Dramaturgi basarabeni de astăzi, Editura Teatrul Azi şi Fundația Camil Petrescu, București, 2008; ABC Doga, un destin în do major, Chișinău, Prut Internațional, 2018 (Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019). Montări: Pâinica de la iepurele şchiop, spectacol radiofonic pentru copii, regia artistică – Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013); Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016; Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regia – Petru Hadârcă; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, mai 2017.

Liliana POPUȘOI, ziaristă, redactor-șef al revistei Moldova. Cel mai recent volum publicat (împreună cu Mircea V.Ciobanu): Regele a murit. Trăiască regele! Petru Vutcărău, chintesența unei iubiri, Editura Arc, 2021.

Nicolae RUSU, scriitor. Cel mai recent volum publicat: Lia, Editura Vacovia, 2020.

Anatol ȚĂRANU, istoric, analist politic și diplomat. Cel mai recent volum publicat: Foametea în Moldova sovietică. 1946-1947, Editura Litera, 2017.

Emilian GALAI-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Cartea foametei, de Larisa Turea, (Cartier istoric). Legată, 560 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online pe cartier.md și cartier.ro.

Intră în cărți pe cartier.md

Ne găsești pe Twitter la https://twitter.com/EdituraCartier

și pe Facebook la https://www.facebook.com/librariilecartier