Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial vă invită la vernisajul Expoziției „Arhetipal și experimental în creația ceramistului Ivan PRIVIDIUC”, ce va avea loc marți, 1 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Expoziția prezintă lucrările de ceramică decorativă a maestrului Ivan Prividiuc, artist plastic și ceramist. Ivan Prividiuc creează ceramică în stilul propriu, colorată în negru-cafeniu, în tehnica „cu lapte”. În afară de ceramica de culoare neagră, de câțiva ani a început a crea ceramică cu cristaluri, obținută în urma unor experimente chimice. Vasele cu cristaluri sunt foarte viu colorate și expresive.

Vă invităm să participați la vernisaj și să îl cunoașteți creația artistului Ivan Prividiuc îndeaproape.

Contacte: mun. Chișinău, str. Eminescu 50, tel. +373 022 22 02 57

Joi, 3 noiembrie 2022, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea antologiei Punctul meu de plecare, de Simion Ghimpu, selecție și postfață de Maria Șleahtițchi. Antologia a apărut la Editura CARTIER în colecția Cartier popular.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Vor participa: Maria Șleahtițchi, Irina Nechit, Nicolae Darie, Anda Vahnovan.

Moderator: Emilian Galaicu-Păun.

„Dacă ar fi rămas la Chişinău (în anii 1964-1969 este doctorand la Institutul de Artă Teatrală «A.V. Lunacearski» din oraşul Moscova), ar fi avut toate şansele să se producă în ritmul firesc al generaţiei care a cunoscut «dezgheţul hruşciovist» şi a ştiut să-l valorifice în literatură. Personajul liric din poezia lui Simion Ghimpu trăieşte un obsedant sentiment al destinului ratat. Altfel, presimţirea ratării a ceva esenţial, tremolourile şi indeciziile proprii unei iminente neîmpliniri apar în vocea personajului liric din poemul De ce?, scris în 1967, la Moscova. Ritmurile şi imagistica foarte apropiate de cea a lui Serghei Esenin, îmbinată cu tânguirea personajului lui Octavian Goga, cu interogaţiile celui din poezia lui Tudor Arghezi divulgă starea sufletească a tânărului poet insuşi: «De ce-am plecat când mă chemaţi acasă/ Şi sufletul lăsat-am să se facă drum,/ Când îmi spuneaţi că mi-aţi găsit mireasă,/ De ce-am plecat şi n-aş pleca acum?!». La Moscova, Simion Ghimpu intră în viaţa culturală şi artistică plină de avânt a acelor ani, ceea ce nu putea să nu lase amprente asupra propriului mod de gândire şi percepţie poetică. Poemul care pune începutul creaţiei lui Simion Ghimpu ţine tot de perioada moscovită. E frig (1965) anunţa un poet cu recuzită austeră: economie de mijloace, laconism, lirism concentrat («E frig./ Ramul a îngheţat,/ Mă tem că-l frâng,/ Dacă strig.// E frig!/ Ce pojar rece!/ Tot suflu şi suflu,/ Dar nu pot să-l sting.»). Este o piesă din seria poeziei gnomice, cu miză pe forţa de sugestie a detaliilor, cu un eu liric înclinat spre meditaţie — un bacovian cu harul observaţiei subtile.” (Maria Șleahtiţchi)

„Simion Ghimpu face parte dintr-o generație de romantici întârziați, care prin anii ’60 ai secolului XX, crezând că le pot face pe toate, într-o perioadă când era nevoie de toate, au făcut de toate, inclusiv poezie. Ca un ostaş în rezervă care-şi îmbracă din când în când hainele militare, ca să nu-l uite cu totul propriul trecut – Simion Ghimpu, acest ostaş de odinioară al poeziei, îşi aminteşte de poezie ca de o parte din sine, pe care dacă ar uita-o, de care dacă s-ar dezice, ne dă dumnealui de înţeles, ar trebui să se dezică de sine însuşi.” (Nicolae Dabija)

SIMION GHIMPU (24 mai 1939, Coloniţa – 27 iulie 2010, Chişinău), poet, prozator, textier român. După absolvirea Şcolii Pedagogice din Călăraşi, îşi urmează studiile la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1964), luându-şi doctoratul la Academia de Arte din Moscova (1969). Revenit la baştină, a fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău, actualmente AMTAP (până în 2000). A debutat editorial, la aproape două decenii după ce manuscrisul cărţii a fost recomandat de USM, cu volumul de versuri Mereu (1995), urmat de Reversul sentimentelor (2000), Dincolo (2003), Descifrări (2004), Stare de spirit (2007). În 2009, publică romanul autobiografic Viaţă pe muchie de cuțit. Este faimos ca textier, poetul compunând versurile la peste 100 de cântece interpretate de Sofia Rotaru, Ion Suruceanu, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Olga Ciolacu ş.a. A colaborat cu compozitorii Eugen Doga, Ion Aldea-Teodorovici, Mihai Dolgan ş.a. În 2009 a lansat un dublu CD, Cântece pe versuri de Simion Ghimpu, care include 40 din cele mai cunoscute melodii scrise pe versurile sale.

Maria ȘLEAHTIȚCHI este scriitoare, directoare al Muzeului Național de Literatură Română din Chișinău. Cea mai recentă carte publicată: Arta narațiunii romanești, Editura Cartier, 2020

Irina NECHIT, scriitoare și jurnalistă culturală. Cea mai recentă carte publicată: Masa de sărăbătoare, Editura Cartea românească, 2020.

Nicolae DARIE este actor, fost student al lui Simion Ghimpu, din 1969 și până în prezent este angajat al Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Numeroase roluri, premiul pentru cel mai bun rol masculin al UNITEM.

Anda VAHNOVAN este scriitoare. Cea mai recentă carte publicată: Sârme, Casa de Pariuri Literare, 2022.

Punctul meu de plecare (antologie de versuri), de Simion Ghimpu (Cartier popular). Broșată, 140 pag. Preț: 29 RON/119 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe https://cartier.md/

Ebooks Cartier sunt pe iBooks sau pe https://cartier.md/libraria/poezie/punctul-meu-de-plecare/

În Cartier popular au mai apărut:

Eu sunt cartea, de Marcela Benea

Scrisori către Ion Druță, de Ștefan Susai

Filtre. Articole de cultivare a limbii, de Valentin Guțu

Nicolae Simatoc (1920 – 1979). Legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la FC Barcelona, de Octavian Țîcu și Boris Boguș

Omul Nou. O antologie a poeziei proletcultiste din RSS Moldovenească: 1924-1970, de Dumitru Crudu. Cu o cronologie de Igor Cașu

Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov (colecția de artă). Ediția a V-a. Legată, supracopertă, 368 pag. Preț: 129 RON/ 599MDL

„Scrisă admirabil, într-o română expresivă, cu ironie și o tonică, molipsitoare bună dispoziție de la prima la ultima pagină, cartea Angelei Brașoveanu – Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin – se citește ca un antrenant și pasionant roman ethno-gastronomic. Așa am găsit-o eu. Și e doar una din multele formule în care poți încadra această carte, ilustrată policrom cu fotografii de Roman Rybaleov, editată și tipărită măiestrit. „Subiectul” e chiar cel anunțat în titlu – oameni, locuri, bucătărie și vin în Moldova –, cu precizarea că ritualul e urmărit, descris și „consumat” în cele patru anotimpuri ale anului de-a lungul și latul „meridianului moldovenesc” (în nordul calculat, pragmatic și prosper, în centrul hedonist și cosmopolit, în sudul harnic, pasional, bolnav de insolație…).

Stilul seducător, artist, atașant-complice este chiar miza acestei cărți, ce revelează în Angela Brașoveanu o foarte bună scriitoare, care a risipit cu generozitate, printre rețete vechi, noi, unele uitate și de aceea ciudate, adevărate pagini de poezie și proză.” (Vasile Gârneț)

… nimic altceva/ … nothing else (album fotografic), de Valerie Volontir. Traducere în engleză de Andrei Prohin (colecția de artă). Legată, supracopertă, 240 pag. Preț: 109 RON/ 499MDL

„Primul, prima nu se uită niciodată. Fiecare dintre noi păstrează în memorie prima zi de școală, învățătoarea, prima carte citită, primul la alergări, primul la matematici, prima dragoste, primul dans… Mie mi-au rămas în amintire și primul aparat de fotografiat, și prima fotografie pe care am realizat-o. S-a întâmplat aceasta în clasa a șaptea. De atunci până azi, fotografia e cea mai mare pasiune a mea din viață. Am încercat mai multe camere de fotografiat – de la Zorki-C până la Leica – și toate mi-au părut minunate. La apariția acestui album, mulți se vor întreba de ce nu fotografiez color. Fac și imagini color, am și un aparat digital, dar am rămas fidel aparatelor de fotografiat cu film, și anume alb-negru. De ce fotografia film alb-negru, în timp ce avantajele digitalului sunt mult mai mari: nu ai nevoie de film, cadrele nu se termină niciodată; poți schimba într-o clipă sensibilitatea, timpul de expunere sau diafragma; în sfârșit, nu ai nevoie de un laborator închis ermetic, cu o singură sursă de lumină – roșie; nu-ți trebuie măritor, chiuvete, revelator, fixator, apă curgătoare… Totodată, fotografiind cu film, sunt mai responsabil de orice cadru, fiind conștient că dispun de doar treizeci și șase. Or, iată un fapt foarte important ( confirmat și de alți admiratori ai fotografiei alb-negru): fotografia alb-negru e mai profundă decât cea color, mai sinceră, mai expresivă, mai convingătoare, mai emblematică…” (Valerie Volontir)

Valerie Volontir este laureat al saloanelor şi concursurilor internaționale de artă fotografică: medalie de aur – Danemarca (1995); medalie de aur – Rusia, Jocurile Delfice Internaționale (2000); medalie de aur – Turcia (2001); medalie de aur – Portugalia (2003); premiul mare şi medalie de aur – Polonia (2004); premiul special – Japonia (2005); medalie de aur – Turcia (2006); medalie de aur – Turcia (2007); premiul mare şi medalie de aur – Macedonia (2010); medalie de aur – Egipt (2012), medalie de aur – Bulgaria (2020).

Arci și Sfatul Pădurii, de Ionela Hadârcă. Desene de Lică Sainciuc (Codobelc). Legată, 40 pag. Preț: 39 RON/169 MDL

În Codrul de Smarald sunt alegeri. Arci şi prietenii săi se implică activ pentru ca ciorile cele viclene să nu preia conducerea Sfatului Pădurii. Va depăşi oare gaşca de amici toate impedimentele apărute? Cine va câştiga până la urmă?
Încă din 2019 Arci îi deprinde pe cei mici cu noţiunea de alegeri libere şi corecte, cu procedurile de votare şi cu ideea că într-o societate democrată opinia şi votul fiecăruia contează.

Punctul meu de plecare (antologie de versuri), de Simion Ghimpu. Selecție și postfață de Maria Șleahtițchi (Cartier popular). Broșată, 140 pag. Preț: 29 RON/119 MDL

„Dacă ar fi rămas la Chişinău (în anii 1964-1969 este doctorand la Institutul de Artă Teatrală «A.V. Lunacearski» din oraşul Moscova), ar fi avut toate şansele să se producă în ritmul firesc al generaţiei care a cunoscut «dezgheţul hruşciovist» şi a ştiut să-l valorifice în literatură. Personajul liric din poezia lui Simion Ghimpu trăieşte un obsedant sentiment al destinului ratat. Altfel, presimţirea ratării a ceva esenţial, tremolourile şi indeciziile proprii unei iminente neîmpliniri apar în vocea personajului liric din poemul De ce?, scris în 1967, la Moscova. Ritmurile şi imagistica foarte apropiate de cea a lui Serghei Esenin, îmbinată cu tânguirea personajului lui Octavian Goga, cu interogaţiile celui din poezia lui Tudor Arghezi divulgă starea sufletească a tânărului poet insuşi: «De ce-am plecat când mă chemaţi acasă/ Şi sufletul lăsat-am să se facă drum,/ Când îmi spuneaţi că mi-aţi găsit mireasă,/ De ce-am plecat şi n-aş pleca acum?!». La Moscova, Simion Ghimpu intră în viaţa culturală şi artistică plină de avânt a acelor ani, ceea ce nu putea să nu lase amprente asupra propriului mod de gândire şi percepţie poetică. Poemul care pune începutul creaţiei lui Simion Ghimpu ţine tot de perioada moscovită. E frig (1965) anunţa un poet cu recuzită austeră: economie de mijloace, laconism, lirism concentrat («E frig./ Ramul a îngheţat,/ Mă tem că-l frâng,/ Dacă strig.// E frig!/ Ce pojar rece!/ Tot suflu şi suflu,/ Dar nu pot să-l sting.»). Este o piesă din seria poeziei gnomice, cu miză pe forţa de sugestie a detaliilor, cu un eu liric înclinat spre meditaţie — un bacovian cu harul observaţiei subtile.” (Maria Șleahtiţchi)

Trilce (Poemas/Poeme. Ediție bilingvă), de Cesar Vallejo. Traducere din limba spaniolă, prefață și note de Dinu Flămând (Cartier popular). Legată, 264 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

„Limbajul din Trilce nu putea fi decât cel al unui peruan, dar al unui peruan care era şi un poet iar acesta vedea în fiecare peruan omul şi în fiecare om martorul şi victima. Vallejo a fost un mare poet religios. Comunist militant, fundalul viziunii şi credinţelor sale despre lume nu l-a constituit totuşi filozofia critică a marxismului, ci misterele de bază ale creştinismului copilăriei sale şi ale poporului său: comuniunea; transsubstanţierea, tânjirea după nemurire. Invenţiile sale verbale ne impresionează nu doar prin concentrarea lor extraordinară, ci şi prin autenticitatea lor. Uneori ne împiedicăm de eşecuri de exprimare, de stângăcii şi de bâlbâieli. Nu contează: chiar şi poeziile lui cel mai puţin realizate sunt vii.” (Octavio Paz)

Poți procura cărțile Cartier în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

Comandă cărțile Cartier oriunde ai fi, le livrăm rapid https://cartier.md/
Ne găsești pe twitter la https://twitter.com/EdituraCartier

și pe facebook la:

https://www.facebook.com/edituracartier

https://www.facebook.com/librariilecartier/

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, organizează ZIUA HISPANITĂȚII – Día de la Hispanidad, Fiesta Nacional de España –, în cadrul MIERCURILOR LITERARE, și propune publicului conferința cu repondenți „Vasile Alecsandri și Spania”.

Conferința va fi ținută de cel mai avizat hispanist din Republica Moldova, Sergiu PAVLICENCO, profesor universitar, doctor habilitat în filologie la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova. Repondenții conferinței vor fi Margareta CURTESCU, doctor în filologie, cercetător științific superior al MNLMK și Natalia Hariton, doctor în filologie, cercetător științific superior al MNLMK.

Fiind un călător împătimit, Vasile Alecsandri întreprinde, în vara anului 1853, o călătorie în Spania, care este reflectată în jurnalul „Călătorie în  Africa”, dar și în câteva texte lirice: „Ce gândești, o, Margarită”, „Iahtul”, „O noapte la Alhambra” ș.a.  Itinerarul călătoriei în Spania este schițat de însuși Vasile Alecsandri în jurnal, acesta vizitând următoarele destinații:  Cádiz, Sevilia, Córdova, Bailén, Granada, Jaén, Valdepeñas, Aranjuez. Un text ilustrativ pentru reconstituirea imaginii Spaniei este și articolul „Prosper Mérimée”, scris la moartea scriitorului francez. Din acest necrolog, aflăm, bunăoară, că „Spania sună din ghitară, Spania dănțuiește bolero și caciucia, Spania face pronunciamenturi, dar nu știe a se hrăni”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 12 octombrie 2022, ora 15.00, în Sala Galbenă a MNLMK, str. Alexie Mateevici 79.