Astra Film Chișinău prezintă o selecție de filme valoroase, proiectate în premieră în Republica Moldova, care spun povești reale despre locuri și comunități și invită publicul să reflecteze asupra unor tematici profunde: „Drumuri care ne apropie” și „Destine & comunități”. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

DRUMURI CARE NE APROPIE. Filmele grupate sub tematica „Drumuri care ne apropie” arată cum, de-a lungul timpului, drumurile au avut un rol decisiv în conexiunea și evoluția oamenilor și a comunităților. Este vorba despre „Transalpina – Drumul regilor” (regia Dumitru Budrala, România – 2016), „Oamenii drumului: Terra Banatica” (regia Mircea Gherase, România – 2021) și „Valuri pe uscat” (regia Raluca David, România – 2021).

DESTINE & COMUNITĂȚI. Documentarele incluse în această tematică pă trund în intimitatea individului și realizează punți de conexiune și înț elegere între culturi – „Oi zburătoare” (regia Alexandra Gulea, Germania, România – 2022), „Vulturii din Țaga” (regia de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, România, Slovacia – 2022) și „Pocalul. Despre fii și fiice” (regia Cătălina Tesăr și Dana Bunescu, România – 2022).

Pentru liceenii din Chișinău, și nu numai , organizatorii aduc filme care au făcut parte din cea mai recentă ediție Astra Film Junior – cel mai complex program de educație prin cinema documentar din România. Proiecțiile vor avea loc la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu și vor fi urmate de ateliere de film literacy sus ținute de regizoarea Lidia Ilie. Este vorba de „Aurora” (regia Benjamin Langeland, Stian Servoss, Norvegia – 2019) și„ iHuman” (regia Tonje Hessen Schei, Norvegia – 2019).Astra Film Chișinău prezintă o selecție de filme valoroase, proiectate în premieră în Republica Moldova, care spun povești reale despre locuri și comunități și invită publicul să reflecteze asupra unor tematici profunde: „Drumuri care ne apropie” și „Destine & comunități”. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

Accesul este liber, pe bază de rezervare făcută în prealabil la adresa rezervare@astrafilm.ro.

Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial vă invită la vernisajul Expoziției „Arhetipal și experimental în creația ceramistului Ivan PRIVIDIUC”, ce va avea loc marți, 1 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Expoziția prezintă lucrările de ceramică decorativă a maestrului Ivan Prividiuc, artist plastic și ceramist. Ivan Prividiuc creează ceramică în stilul propriu, colorată în negru-cafeniu, în tehnica „cu lapte”. În afară de ceramica de culoare neagră, de câțiva ani a început a crea ceramică cu cristaluri, obținută în urma unor experimente chimice. Vasele cu cristaluri sunt foarte viu colorate și expresive.

Vă invităm să participați la vernisaj și să îl cunoașteți creația artistului Ivan Prividiuc îndeaproape.

Contacte: mun. Chișinău, str. Eminescu 50, tel. +373 022 22 02 57

Joi, 3 noiembrie 2022, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea antologiei Punctul meu de plecare, de Simion Ghimpu, selecție și postfață de Maria Șleahtițchi. Antologia a apărut la Editura CARTIER în colecția Cartier popular.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Vor participa: Maria Șleahtițchi, Irina Nechit, Nicolae Darie, Anda Vahnovan.

Moderator: Emilian Galaicu-Păun.

„Dacă ar fi rămas la Chişinău (în anii 1964-1969 este doctorand la Institutul de Artă Teatrală «A.V. Lunacearski» din oraşul Moscova), ar fi avut toate şansele să se producă în ritmul firesc al generaţiei care a cunoscut «dezgheţul hruşciovist» şi a ştiut să-l valorifice în literatură. Personajul liric din poezia lui Simion Ghimpu trăieşte un obsedant sentiment al destinului ratat. Altfel, presimţirea ratării a ceva esenţial, tremolourile şi indeciziile proprii unei iminente neîmpliniri apar în vocea personajului liric din poemul De ce?, scris în 1967, la Moscova. Ritmurile şi imagistica foarte apropiate de cea a lui Serghei Esenin, îmbinată cu tânguirea personajului lui Octavian Goga, cu interogaţiile celui din poezia lui Tudor Arghezi divulgă starea sufletească a tânărului poet insuşi: «De ce-am plecat când mă chemaţi acasă/ Şi sufletul lăsat-am să se facă drum,/ Când îmi spuneaţi că mi-aţi găsit mireasă,/ De ce-am plecat şi n-aş pleca acum?!». La Moscova, Simion Ghimpu intră în viaţa culturală şi artistică plină de avânt a acelor ani, ceea ce nu putea să nu lase amprente asupra propriului mod de gândire şi percepţie poetică. Poemul care pune începutul creaţiei lui Simion Ghimpu ţine tot de perioada moscovită. E frig (1965) anunţa un poet cu recuzită austeră: economie de mijloace, laconism, lirism concentrat («E frig./ Ramul a îngheţat,/ Mă tem că-l frâng,/ Dacă strig.// E frig!/ Ce pojar rece!/ Tot suflu şi suflu,/ Dar nu pot să-l sting.»). Este o piesă din seria poeziei gnomice, cu miză pe forţa de sugestie a detaliilor, cu un eu liric înclinat spre meditaţie — un bacovian cu harul observaţiei subtile.” (Maria Șleahtiţchi)

„Simion Ghimpu face parte dintr-o generație de romantici întârziați, care prin anii ’60 ai secolului XX, crezând că le pot face pe toate, într-o perioadă când era nevoie de toate, au făcut de toate, inclusiv poezie. Ca un ostaş în rezervă care-şi îmbracă din când în când hainele militare, ca să nu-l uite cu totul propriul trecut – Simion Ghimpu, acest ostaş de odinioară al poeziei, îşi aminteşte de poezie ca de o parte din sine, pe care dacă ar uita-o, de care dacă s-ar dezice, ne dă dumnealui de înţeles, ar trebui să se dezică de sine însuşi.” (Nicolae Dabija)

SIMION GHIMPU (24 mai 1939, Coloniţa – 27 iulie 2010, Chişinău), poet, prozator, textier român. După absolvirea Şcolii Pedagogice din Călăraşi, îşi urmează studiile la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1964), luându-şi doctoratul la Academia de Arte din Moscova (1969). Revenit la baştină, a fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău, actualmente AMTAP (până în 2000). A debutat editorial, la aproape două decenii după ce manuscrisul cărţii a fost recomandat de USM, cu volumul de versuri Mereu (1995), urmat de Reversul sentimentelor (2000), Dincolo (2003), Descifrări (2004), Stare de spirit (2007). În 2009, publică romanul autobiografic Viaţă pe muchie de cuțit. Este faimos ca textier, poetul compunând versurile la peste 100 de cântece interpretate de Sofia Rotaru, Ion Suruceanu, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Olga Ciolacu ş.a. A colaborat cu compozitorii Eugen Doga, Ion Aldea-Teodorovici, Mihai Dolgan ş.a. În 2009 a lansat un dublu CD, Cântece pe versuri de Simion Ghimpu, care include 40 din cele mai cunoscute melodii scrise pe versurile sale.

Maria ȘLEAHTIȚCHI este scriitoare, directoare al Muzeului Național de Literatură Română din Chișinău. Cea mai recentă carte publicată: Arta narațiunii romanești, Editura Cartier, 2020

Irina NECHIT, scriitoare și jurnalistă culturală. Cea mai recentă carte publicată: Masa de sărăbătoare, Editura Cartea românească, 2020.

Nicolae DARIE este actor, fost student al lui Simion Ghimpu, din 1969 și până în prezent este angajat al Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Numeroase roluri, premiul pentru cel mai bun rol masculin al UNITEM.

Anda VAHNOVAN este scriitoare. Cea mai recentă carte publicată: Sârme, Casa de Pariuri Literare, 2022.

Punctul meu de plecare (antologie de versuri), de Simion Ghimpu (Cartier popular). Broșată, 140 pag. Preț: 29 RON/119 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe https://cartier.md/

Ebooks Cartier sunt pe iBooks sau pe https://cartier.md/libraria/poezie/punctul-meu-de-plecare/

În Cartier popular au mai apărut:

Eu sunt cartea, de Marcela Benea

Scrisori către Ion Druță, de Ștefan Susai

Filtre. Articole de cultivare a limbii, de Valentin Guțu

Nicolae Simatoc (1920 – 1979). Legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la FC Barcelona, de Octavian Țîcu și Boris Boguș

Omul Nou. O antologie a poeziei proletcultiste din RSS Moldovenească: 1924-1970, de Dumitru Crudu. Cu o cronologie de Igor Cașu