15 C
Chișinău
miercuri, aprilie 21, 2021

Cătălin Caldari – portretul unui tânăr debater de succes

Promotor al unirii Basarabiei cu România, pasionat de istorie și dezbateri. Este vorba de tânărul Cătălin Caldari, student al Facultății Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universității de Stat din Moldova, membru al Asociației Tinerilor Diplomați, debater activ în cadrul USM Debate Club și membru al organizației non-guvernamentale Unirea – ODIP. Aflăm de la Cătălin cum a învins frica de a vorbi în public, cum e să fii campion al dezbaterilor, ce greutăți întâmpină un tânăr debater și cât de implicați sunt tinerii din Republica Moldova în domeniul politic.

Ce te-a făcut să te implici atât de activ în sfera dezbaterilor?

În cadrul discuțiilor informale dezbaterile sunt prezente în permanență. Diversitatea convingerilor personale și posibilitatea dezbaterii în contradicție este destul de palpitantă, și ne captivează pe toți. Însă dezbaterile academice oferă în subsidiar posibilitatea unor dezbateri și analize minuțioase a moțiunilor, unde poți să-ți prezinți desfășurat și exhaustiv propria ta opinie, fapt care m-a determinat să fiu angrenat în fascinanta lume a dezbaterilor.

Care a fost prima ta dezbatere publică?

În 2018, la Universitatea de Stat din Moldova a fost organizat campionatul universitar de dezbateri academice unde am jucat primele dezbateri, iar prima moțiune dezbătută a fost: „AP crede că pentru statele în curs de dezvoltare, protecția mediului este mai importantă decât dezvoltarea economică.” Totuși, pierderea campionatului m-a marcat profund și a elucidat necesitatea pregătirii temeinice și sistematice pentru dezbateri.

Cunoaștem faptul că există tineri ce se confruntă cu timiditatea atunci când se află în fața unei mulțimi. Cum ai învins frica de a vorbi în public?

În cazul meu, frica de a vorbi în public persistă în permanență, la fiecare discurs. Treptat însă ea se temperează și nu este atât de pronunțată. De obicei, scade din intensitate pe parcursul discursului, după ce depășesc partea incipientă a expunerii. În acest sens, este recomandabil să fie utilizate diferite tipare sau formule introductive, or, să fie memorată introducerea discursului pentru a depăși blocajul inițial. Printre alte tertipuri care ar putea fi utilizate pentru a depăși frica de a vorbi în public este practicare exercițiilor fizice anterior discursului, pentru a consuma surplusul de adrenalină și a tempera tremuratul mâinilor, consemnarea unor idei de rezervă sau repetarea ideii expuse în eventualitatea unui blocaj.

Ce oportunități ți-au oferit USM Debate Club și Asociația Tinerilor Diplomați?

Pe lângă faptul că respectivele asociații comunitare condiționează dezvoltarea abilităților cognitive, lingvistice și oratorice, mai oferă experiențe inedite de dezvoltare personală care sunt desfășurate atât în țară, cât și peste hotare. Complementar, comunitatea USM Debate Club și Asociația Tinerilor Diplomați reprezintă anturajul perfect. Aici întâlnești tineri cu care rezonezi în convingeri și idei, fiind un mediu propice pentru interacțiune socială.

Cum ai descrie experiența pe care ai avut-o la Campionatului Municipal de Dezbateri Academice?

După o îndelungată perioadă de inconveniențe pandemice, desfășurarea campionatului cu prezența fizică a fost destul de binevenită și oportună.  În ansamblu, campionatul a fost caracterizat de un înalt spirit competitiv al echipelor participante și de moțiuni captivante. Am avut o experiență plăcută și aștept cu nerăbdare desfășurarea noilor ediții ale campionatului.

Ce greutăți ai întâmpinat pe parcursul evoluției tale ca debater?

Deși dezbaterile sunt extrem de palpitante, ele implică și unele dificultăți pe care le-am întâlnit de-a lungul practicării nemijlocite a dezbaterilor. Multiple moțiuni dezbătute necesită un orizont cognitiv bogat și variat, deseori fiind pus în ipostaza de a dezbate un subiect cu care nu sunt familiarizat sau pe care nu-l cunosc suficient pentru a oferi un argument concludent și pertinent cazului expus. Ocazional mai sunt nevoit să pledez în cadrul dezbaterii pentru unele moțiuni care sunt în contradicție cu convingerile și opiniile personale. Complementar, este imperativă respectarea unor rigori structurale ale dezbaterii precum: structura argumentului, încadrarea în timpul predestinat pentru fiecare vorbitor suplimentată de presiunea punctelor de intervenție ale echipei oponente, lipsa unui vocabular necesar pentru prezentarea expresivă a argumentelor și desigur – eterna frică de a vorbi în public.

Cum ar trebui motivați tinerii pentru ca aceștia să participe la un club de dezbatere?

Dezbaterile contribuie la dezvoltarea plenară a aptitudinilor și competențelor lingvistice, oratorice, analitice ș.a. Este un mijloc eficient de amplificare a cunoștințelor și a culturii generale, oferă oportunitatea de a utiliza și cunoaște structura unui argument pentru a fi cât mai comprehensiv și persuasiv. Și bineînțeles, un club de dezbateri este o comunitate agreabilă și prietenoasă, unde întâlnești tineri progresiști și inteligenți.

Din 2019 tu participi la activitățile organizate de în cadrul UNIREA – ODIP. Cum ai ajuns să devii membru al organizației?

Fiind pasionat de istorie, am relevat imperativitatea promovării valorilor naționale și implicit a unirii Republicii Moldova cu România, motiv pentru care am aderat la ODIP cu năzuința de a contribui efectiv la precipitarea reunirii firești ale celor două state românești.

„Membrii UNIREA – ODIP, printre care și Cătălin Caldari”

Cum crezi, cât de activi sunt tinerii din Republica Moldova la capitolul politică?

Implicarea tinerilor în politică este absolut necesară pentru propagarea unui spirit progresist în societate și depășirea preconcepțiilor politice și sociale perimate ale actualei clase politice și a societății în general. În cadrul anturajului meu, tinerii manifestă un interes activ de implicare în procesele menționate și doresc să contribuie la schimbarea acestora. Totodată există și tineri cu o atitudine indiferentă față de sistemul politic și procesele aferente, care nu conștientizează importanța implicării socio-politice a tinerilor pentru bunăstarea și viitorul lor.

Ce recomandări ai pentru cei care își doresc să aibă o gândire structurată și să devină buni oratori?

Dezvoltarea aptitudinilor intelectuale și a orizontului cognitiv e recomandarea optimă pentru o gândire structurată, iar dezbaterile academice fortifică efectiv aspirațiile noastre de a fi mai buni. Pentru a deveni buni oratori, cred că este necesar să perseverăm în practicarea discursului public și să-l expunem cât mai des.

Olga Mocanu, stagiară

Fotografii: Arhivă

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,182FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,390AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente