14.4 C
Chișinău
vineri, mai 3, 2024

Iulia Buludov: 10 lucruri din Bruxelles care pot inspira Chișinăul

Iulia Buludov este o tânără moldoveancă care de doi ani este stabilită în Bruxelles, Belgia. A mers pentru un stagiu de practică la Comisia Europeană și a rămas impresionată de viața pe care i-a oferit-o acest oraș. În acest fel, după ce a primit o ofertă de muncă, a decis să rămână în Bruxelles pentru o perioadă mai îndelungată, iar acum Iulia susține: „Sunt sigură că Belgia ar putea servi drept sursă de inspirație pentru Moldova în mai multe domenii”.

1. Bicicleta ca mijloc de transport

Infrastructura în Belgia este dezvoltată astfel încât să acomodeze pe cei care aleg bicicleta ca mijloc de transport. Există piste, indicatoare și locuri de parcare speciale pentru bicicliști, ceea ce încurajează oameni să meargă pe două roți. Pe lângă aceasta, bicicliștilor des li se acordă prioritate pe drum ceea ce face mersul mai sigur. Pentru cei care nu au bicicletă personală există un sistem de biciclete publice la care poți să te înregistrezi online. Sistemul des are promoții speciale ceea ce îl face foarte accesibil. De exemplu, în fiecare vară îți oferă de la trei la șase luni de subscripție gratuită.

2. Sortarea gunoiului

În Belgia sortarea deșeurilor este obligatorie din 2010. Sistemul este unul complicat și la început pare că e chiar și ciudat, însă când te obișnuiești realizezi că sistemul funcționează pentru binele fiecăruia. În afară de toate beneficiile pe care un astfel de sistem aduce mediului înconjurător, acesta mai e și profitabil pentru stat.

Pe scurt, fiecare trebuie să își împartă deșeurile în trei pungi principale: o pungă albă pentru deșeurile menajere, una galbenă pentru hârtie și carton și una albastră pentru produsele din plastic, cutiile de băuturi și metal. Mai există o pungă pentru deșeuri organice și una pentru deșeuri alimentare. Sticla este dusă în containerele de pe stradă și sortată pe culori. Chiar și uleiul care rămâne după prăjire poți să-l arunci într-un container potrivit pe stradă. Dacă îndrăznești să nu urmărești regulile existente, riști o amendă (dacă nu greșesc, începe de la 50 euro în sus).

După sortare, sacii de gunoi de culori diferite sunt așezați în ziua colectării în fața clădirilor, într-un anumit interval orar. În comunitatea noastră, de exemplu, cele trei pungi se colectează în fiecare miercuri, ceea ce înseamnă că marți seară trebuie să le scoatem afară. Deșeurile menajere se mai colectează și sâmbăta, ceea ce este foarte convenabil. Sistemul respectiv este considerat unul dintre cele mai performante din lume, chiar dacă pare inestetic să vezi din când în când pungi de gunoi afară.

FOTO: arhiva personală

3. Transportul public

Pentru cei care au frică să meargă cu bicicleta (inclusiv eu) există un sistem de transport public care funcționează foarte bine. În comparație cu alte capitalele europene, abonamentul lunar la Bruxelles este avantajos și nu costă mult, același lucru și cu prețurile la biletele de tren. Cel mai repede poți să ajungi din punctul A în punctul B cu metroul, tramvaiul sau trenul (dacă vii din suburbii). Autobuzele tot funcționează bine, pentru că au pista lor care este respectată de majoritatea șoferilor. La fiecare stație ai un panou electronic care îți arată în cât timp va veni transportul, iar partea mea preferită e că există și o aplicație mobilă prin care poți să-ți creezi itinerarul și să urmărești în cât timp ajunge transportul de care ai nevoie la stația lângă tine.

În general, în Belgia mai multe destinații sunt ușor accesibile cu transport public, ceea ce îți scapă de nevoie să ai o mașină. Iar faptul că Belgia și Moldova au o suprafață egală mă face să cred că și la noi s-ar putea să avem o infrastructura bine dezvoltată care va rezolva problema cu traficul.

FOTO: arhiva personală

4. Plata fără numerar

De când m-am stabilit în Belgia, practic nu mai folosesc numerar. Înainte de pandemie încă existau localurile unde se insista ca să achiți cu numerar, însă acum și ei au introdus sistemul de achitare electronică. Cred că este o modalitatea mai transparentă de a face cumpărături, dar și mai igienică din punct de vedere a COVID-ului.

5. Societate multiculturală

Eu am avut noroc să trăiesc în Statele Unite și în Polonia înainte să ajung la Bruxelles. Însă doar la Bruxelles m-am simțit că sunt într-adevăr, sută la sută, acceptată de societatea din prima zi. Probabil că e datorită faptului că Bruxelles-ul găzduiește mai multe instituții internaționale și filiale mai multor corporații multinaționale și astfel este un oraș internațional. Limba engleză este vorbită de majoritatea, ceea ce ușurează integrarea în comunitate, iar fiecare străin care este dornic de casă ar putea găsi ceva legat de cultura sa în oraș. Impresia mea este că belgienii văd diversitatea culturală ca un avantaj de a se dezvolta și sunt bucuroși să te ajute să te stabilești în oraș.

Processed with VSCO with a6 preset

6. Lipsa prejudecăților

Ceea ce îmi place în comunitatea locală este lipsa a orice fel de prejudecăți. Oamenii sunt respectuoși unul cu altul și cu alegerile fiecăruia. Nu există limitări că femeile trebuie să facă un lucru și bărbații altul. Iar perioada între 20 și 30 de ani mai mulți tineri petrec învățând și acumulând experiențe de orice tip care mai departe îi ajută atât în viața profesională, cât și în viață personală. Nu există nici o presiune din parte societății, nu există șabloane cărora trebuie să corespunzi, nici prejudecăți că ești prea tânăr ori prea bătrân ca să faci ceva. Oamenii și la 60 de ani aici pot să-și schimbe viața radical și vor avea suportul comunității.

FOTO: arhiva personală

7. Simplitatea și minimalismul

Recent am petrecut un weekend în afara Bruxelles-ului, într-un orășel micuț, foarte tipic, la o oră distanță, unde mai mulți belgieni au casă de vară ori locuiesc. Ceea ce m-a impresionat a fost simplitatea și minimalismul cu care ei trăiesc. Nu găsești case extrem de mari cu garduri înalte și o mulțime de mașini de lux parcate alături. Oamenii își construiesc case care corespund nevoilor lor, fără exagerări și cheltuieli inutile. Același stil de viață este adoptat și în modul de a se îmbrăca: oamenii preferă mai des piese atemporale cu un bun raport calitate – preț. Un astfel de stil de viață îți permite să te concentrezi pe lucrurile care au mai mare valoare. Cum s-ar spune în engleză – „less is more”.

8. Viața culturală

Viața culturală la Bruxelles este foarte bogată. Cel puțin așa a fost înainte de pandemie și sper în curând să revenim la un fel de normalitate la capitolul dat. Se organizează diferite proiecții de film, festivaluri culturale, concerte și expoziții care pun în evidență diversitatea orașului. În aprilie, de exemplu, au fost planificate zilele balcanice, iar prin ianuarie-februarie a avut loc o serie de evenimente dedicate culturii africane. Apropo, una dintre ultimele expoziții pe care am văzut și care m-a încântat a fost dedicată lui Constantin Brâncuși.

Processed with VSCO with a6 preset

9. Spații verzi

Numărul de parcuri și grădini publice la Bruxelles impresionează. Ei au grijă de spațiile verzi și nu le aglomerează cu chioșcuri sau mașini care vând cafea, nici nu construiesc case în loc sau într-un parc. Poți întâlni multă lume care se plimbă cu copiii, animalele de companie sau fac sport, iar să stai pe iarbă este un lucru absolut normal.

10. Flori la balcoane și fațade îngrijite

Este un detaliu mic care poate schimba latura estetică a orașului. Îmi place să văd balcoane și fațade îngrijite când mă plimb prin oraș. Cred că este un gest frumos către comunitate din partea fiecărui rezident, să păstrezi și să înfrumusețezi ceea ce ai. Să fii parte din comunitate aici nu este doar despre ceea ce primești de la stat/primărie dar și despre ceea ce faci tu pentru alții. În afară de asta, statul te încurajează să restaurezi și să păstrezi interiorul și exteriorul original a casei. Există un sistem care-ți oferă beneficii fiscale în caz în care cumperi o casă mai veche și o restaurezi.

FOTO: arhiva personală

Text: Iulia Buludov

Diana Mocanu – tânăra moldoveancă care a vizitat 57 de țări

Diana Mocanu este o tânără moldoveancă care începând cu anul 2005 și până în prezent a vizitat 57 de țări. Între timp a creat blogul – „Bloginfidel”, dar și pagina de facebook – „letmeflygirls”, acolo unde își împărtășește experiențele și trăirile din aceste călătorii, dar și inspiră iubitorii de călătorii prin sfaturile pe care le oferă. Despre cum a apărut această pasiune, cum își finanțează călătoriile, dar și alte curiozități despre Diana, vedeți în acest material.

Pasiunea pentru călătorii vine de la străbunicul ei, iar prima călătorie a fost organizată imediat când a primit primul pașaport.

„Prima mea călătorie a fost în Ungaria, atunci când am primit primul meu pașaport am plecat imediat singură la Budapesta. Până atunci călătorisem doar în România, Ucraina cu părinții și când am ajuns în Ungaria am rămas uimită de tot ceea ce am văzut acolo. După această călătorie am decis că eu trebuie să explorez lumea aceasta frumoasă”, spune Diana Mocanu.

Prin 2005 a dat startul acestor călătorii și la moment se poate bucura de faptul că a vizitat deja 57 de țări, pe unele chiar de mai multe ori. Experiențele și trăirile ei a hotărât să le împărtășească și cu alți oameni pasionați de călătorii. Astfel a creat un blog – „Bloginfidel” și o pagină de facebook – „letmeflygirl”, unde comunică cu iubitorii de călătorii.

„Pe instagram am ajuns mult mai târziu, nu în perioada când abia a apărut și era foarte popular. Pe instagram eu sunt activă de vreo doi ani, pentru că inițial am început cu blogul. Postam fotografii pe facebook și într-o zi o prietenă mi-a spus că ar fi foarte bine să creez un blog pe care să postez experiențele mele și să inspir și alte persoane, așa am ajuns la concluzia că trebuie să scriu. Când eram în școală nu-mi plăcea să scriu compuneri, dar acum mi se dă mult mai ușor. Blogul meu se numește „Bloginfidel”, infidel deoarece nu sunt fidelă țării în care locuiesc și călătoresc foarte mult. Despre pagina de facebook pot să spun că este dedicată în totalitate fetelor, deoarece multe fete se tem să călătorească singure, depind de cineva. Au început să-mi scrie multe fete că în caz că mă plictisesc să călătoresc singură, ele sunt dispuse să meargă cu mine. De obicei, bărbații nu întreabă cum să ajungă undeva sau cum să procedeze, lor le place să se descurce singuri. Fetele îmi adresau multe întrebări și eu am creat această pagină pe care să putem comunica și să ne împărtășim experiențele. Am și organizat deja câteva călătorii cu fetele”, povestește bloggerița.

57 de țări vizitate timp de 14 ani presupune o multitudine de locuri văzute, diferiți oameni și multe emoții. Mereu sunt locuri care se diferențiază de celelalte prin ceva anume, sunt speciale și ne fac să povestim despre ele într-un mod diferit.

„Dacă ar fi să fac un top 3 cele mai interesante țări pe care le-am vizitat mi-ar fi complicat, pentru că sunt mult mai multe despre care pot să spun lucruri frumoase.  Iranul mi-a plăcut pentru faptul că acolo am întâlnit cei mai prietenoși oameni din lume, arhitectură superbă, istoria țării, mi-a plăcut curățenia, mâncarea, totuși cel mai mult m-au pasionat oamenii. Norvegia  îmi place foarte mult pentru natura sa, e totul verde acolo, dar și stilul de viață al oamenilor mi-a plăcut. Georgia e specială pentru mâncarea lor. Următoarea țară pe care îmi doresc să o vizitez, în care am mai fost și unde îmi place mereu să mă întorc cu drag este Portugalia, și anume Insulele Azore – sunt un paradis  pe pământ aceste insule. Când am ajuns acolo pentru prima dată, cu doi ani în urmă, mi-am promis mie că în fiecare an o să fac tot posibilul să ajung acolo”, explică Diana Mocanu.

Diana a finalizat studiile la Facultatea Științe Economice a ULIM (Universitatea Liberă Internațională din Moldova), ea ne povestește în acest material dacă studiile au influențat sau nu asupra pasiunii pentru călătorii.

„Am finalizat studiile în domeniul finanțelor, dar nu cred că au legătură cu pasiunea mea. De la vârsta de 15 ani am început să fiu voluntar la o organizație și după un an am început să lucrez la o fundație, lucrând în diferite programe și abordând diferite teme. Deci, nu cred că ceea ce am făcut eu în viață are legătură una cu alta. Pasiunea pentru călătorii cred că o am de la străbunicul meu, el era grec și călătorea din Grecia în Republica Moldova, pentru că se ocupa cu livrarea produselor prin port. El călătorea cu corabia și trecea prin mai multe țări, cunoștea mai multe limbi. Eu cunosc mai multe limbi, dar în mod normal engleza este cea mai comodă limbă pentru că se vorbește în multe locuri. De fiecare dată când merg într-o țară, mă străduiesc să învăț câteva fraze în limba poporului  acelei țări. Este foarte frumos când poți să spui măcar „Bună ziua”, „Mulțumesc” și „La revedere”, oamenii se bucură foarte mult să vadă că tu te străduiești să vorbești în limba lor. Mai vorbesc și germana, italiana, spaniola, mă descurc și în franceză”, afirmă tânăra.

Diana Mocanu ne povestește că de fapt, nu trebuie să ai finanțe mari pentru ca să călătorești, important este să fii calculat, să te informezi și să-ți gestionezi corect finanțele.

„Toate călătoriile mi le finanțez singură prin intermediul afacerii mele în domeniul vânzărilor. Întrebarea aceasta o aud foarte des, dar nu există soluții magice. Dacă ar fi să ne gândim câți bani cheltuiesc unii oameni, atunci ar fi mai mult decât cheltuiesc eu într-o călătorie. Foarte mult depinde unde te duci, mulți oameni au concedii de două ori pe an și ei se îmbulzesc să meargă în vacanță în perioada aceea, respectiv prețurile cresc foarte mult. Contează să fii flexibil și cu zilele și  biletele de avion, eu îmi permit să aleg ziua când biletele sunt mai ieftine. În Europa este ieftin să călătorești, erau perioade când puteai să pleci tur-retur în Cipru cu 20 de euro. Trebuie să cercetezi mai multe surse de informare pe internet și să-ți gestionezi corect banii”, povestește Diana Mocanu.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Au mai rămas 3 zile până la STOP ÎNREGISTRARE hackathon 2020

Au rămas trei zile pentru echipele formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, profesori sau consumatori media să se înregistreze cu o idee de proiect la hackathonul media Puterea a cincea – ediția a VI-a cu tema Educaţie media: analizăm, conștientizăm, creăm.

Au rămas trei zile pentru echipele formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, profesori sau consumatori media să se înregistreze cu o idee de proiect la hackathonul media Puterea a cincea – ediția a VI-a cu tema Educaţie media: analizăm, conștientizăm, creăm

La ediţia din acest an a hackathonului, participanţii sunt încurajaţi să creeze instrumente ce vor putea fi utilizate de cadrele didactice la orele de Educaţie pentru media. Pentru a afla mai multe despre educaţia media, vă invităm pe platforma Educaţie mediatică.

Toate echipele înscrise în competiție vor beneficia, la alegere, de abonamente la una din platformele: Zoom, Tilda, Miro, Storyboard That, Adobe Photoshop, Animation, Kahoot, Classtime, MindMeister sau Mentimeter. Patru echipe câştigătoare vor beneficia de granturi în valoare de 4250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor.  

Formularul de înregistrare, detalii despre programul acestei ediții și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon6.media-azi.md/ 

Termen-limită: 1 august 2020, ora 23:59.

Vasilisa Zaicova: „Nu am planificat, nu am visat și chiar nici nu m-am așteptat ca lucrurile să ia o așa amploare”

Vasilisa Zaicova este o tânără pictoriță din orașul Cantemir, care a reușit să-și transforme pasiunea pentru pictură într-o afacere aici, în Republica Moldova. A pășit pe acest drum nesigură, dar cu susținerea celor apropiați a prins încredere și s-a dezvoltat în acest domeniu al artei. Experiența și trăirile ei după 8 ani în calitate de pictoriță, le puteți vedea în interviu.

(VIDEO) Tatiana Casapo – meșterița pentru care pasiunea de la cinci ani a devenit o mini-afacere

Tatiana Casapo are în spate o facultate de inginerie și microelectronică și alta de contabilitate – domeniu în care activează până în prezent. Pasiunea pentru confecții manuale, însă, nu a lăsat-o nici un moment pe meșteriță. Croșeta și ața le ține în mână de la vârsta de cinci ani, iar acum din pasiunea sa a creat o mică afacere care îi aduce liniște și plăcere de fiecare dată când se apucă de croșetat. Se poate mândri cu peste 200 de jucării croșetate și proprietari din diferite țări, dar meșterița nu planifică să se oprească aici, are planuri mărețe și idei de jucării pe care abia așteaptă să le încerce.

Prima profesie i-a oferit șansa de a obține pe cea de a doua, iar croșetatul este meseria pe care meșterița și-a creat-o din pasiune.

„Această profesie m-a ajutat să obțin a doua profesie, cunoscând bine informatica, am fost acceptată în calitate de secretar într-o firmă de audit unde am făcut mici programe de contabilitate și văzând că îmi reușește, mi-am propus să fac a doua facultate – cea de contabilitate, iar la moment eu sunt contabil”, spune Tatiana. „Croșetatul este un hobby de la 5 ani. Încă de atunci toate lucrările mele erau dăruite. Pentru orice zi de naștere eu deja aveam cadou pregătit în stoc”, a mai adăugat meșterița.

Ideea de a confecționa anume jucării a luat naștere odată cu dorințele celui de al doilea fiu al său. Atunci Tatiana a și confecționat prima sa jucărie croșetată, ca mai apoi să se dedice, cu prima ocazie, acestei ocupații: „Eram însărcinată cu al treilea copil și cel de al doilea fecior îmi cerea să îi cumpăr o pisică și cam nu mă simțeam eu bine, să ieși prin magazine să te plimbi și am intrat în internet și am zis să încerc. S-a primit o pisică. Mai apoi se apropia Anul Nou, anul purcelului și am confecționat câțiva purceluși pe post de cadou pentru finuți. Numai le-au văzut și le-au și cumpărat”.

Pe piața din Republica Moldova Tatiana susține că a fost cam dificilă lansarea și totul din cauza subaprecierii lucrărilor artizanale.

„E complicat, la noi este un număr foarte mic de persoane care înțelege că aceasta este munca cuiva. La unele din primele târguri au fost și persoane care se revoltau că cer pentru o jucărie așa mulți bani. Acest lucru, desigur, m-a blocat puțin și nu mai aveam aceeași dorință de a croșeta, ca mai apoi să realizez că fiecare lucru are cumpărătorul său, eu primesc plăcere din ceea ce fac – eu fac”, relatează Tatiana.

O mare bucurie este pentru meșteriță să vadă că munca sa este apreciată nu doar la noi, dar și peste hotarele țării, iar recent aceasta a avut ocazia să pregătească comenzi pentru transport în Irlanda și Marea Britanie.

Cea mai mare încurajare de care se bucură meșterița vine din partea copiilor, reacțiile lor fiind și mecanismul de stimulare pentru a croșeta.

„M-au încurajat copiii, mai mult decât atât, după al doilea copil am născut și al treilea băiat și am văzut că al treilea doarme cu jucării de pluș și i-am croșetat un ursuleț, apoi o pisică și am văzut că îi plac anume jucăriile moi. Acum am început a croșeta din semi bumbac – se îngrijesc mai ușor aceste jucării, deși se confecționează mai greu. Chiar am pe cartea de vizită o fetiță cu un iepuraș – confecționat printre primele lucrări. Fetița dormea, mânca, se plimba cu acel iepuraș, nu vorbea încă, dar spunea „aceasta a mea”. De aceea, cea mai mare bucurie este atunci când văd că un copil ia jucăria și nu o lasă din mâini. Atunci pot face și o reducere la părinți pentru că înțeleg că sunt nevoiți să o procure. Dar aceasta este cea mai mare bucurie când văd bucurie în ochii copilului”, susține Tatiana.

(VOX) Ce ar face moldovenii dacă s-ar afla timp de o zi în pielea unei persoane de sex opus

De multe ori femeile sau bărbații spun că dacă ar fi fost în locul unei persoane de sex opus într-o anumită situație ar fi acționat diferit. Echipa noastră a fost curioasă să afle totuși, ce ar face moldovenii dacă s-ar afla timp de o zi în pielea unei persoane de sex opus, iar răspunsurile le puteți vedea în acest material.

Acest material include părerile femeilor și bărbaților moldoveni cu referire la cum ar acționa ei fiind în locul persoanei de sex opus, ce răspunsuri a primit echipa noastră la această întrebare vedeți în sondajul de mai sus.

Fotografie de copertă: playtech.ro

Reporteră: Zinaida Capațina

Video: Alexei Gurduza

Comunitățile Bucovăț, Calfa, Lozova, Sipoteni, Telița și Varnița au beneficiat de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală

Comunitățile Bucovăț și Lozova din raionul Strășeni, Calfa, Telița și Varnița din raionul Anenii Noi și Sipoteni din raionul Călărași, au beneficiat astăzi de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală și organizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

La instruirea organizată în format de teleconferință au fost prezenți peste 25 de participanți și participante – consilieri locali, angajați ai primăriilor, precum și cetățeni interesați de procesele de bugetare la nivel local din comunitățile Bucovăț, Calfa, Lozova, Telița, Sipoteni și Varnița care au fost ghidați privind aspectele și tehnicile de monitorizare a cheltuielilor bugetare pe primele șase luni ale anului 2020 și pregătirea proiectului de buget local pentru 2021.

Această activitate face parte din proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

În mesajul său din debutul instruirii on-line, Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a specificat scopul acestui eveniment și ce beneficii aduce comunităților: „Astăzi continuăm programul nostru de asistență pentru primării, cetățeni, reprezentanți ai administrațiilor publice locale, organizații non-guvernamentale locale, grupuri de inițiativă care își planifică să sporească transparența proceselor decizionale în comunitățile lor. Acest proces care îmbină transparența și dezvoltarea locală aduce beneficii importante comunităților: servicii calitative, investiții etc.”

Instruirea de pe 28 iulie 2020 a fost facilitată de către formatori cu o bogată experiență de administrare a fondurilor publice la nivel local, iar printre subiectele prezentate s-au numărat componentele bugetului public național, nivelele de bugete, structura veniturilor în bugetele locale, competențele autorităților publice locale în efectuarea cheltuielilor bugetare, balanța bugetelor locale, procesul bugetar, asigurarea dezvoltării și finanțării serviciilor sociale pentru diverse grupuri  defavorizate etc.

Printre mesajele finale ale acestei instruiri s-a regăsit și faptul „nimic nu ne oprește în a ne instrui și a ne îmbogăți cunoștințele, de a fi mai performanți în prestarea unor servicii publice de calitate pentru populație”.

Această instruire on-line pentru comunitățile Bucovăț și Lozova, raionul Strășeni, Calfa, Telița și Varnița, raionul Anenii Noi, și Sipoteni, raionul Călărași, a urmat după o activitate similară în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, desfășurată pentru comunitățile din Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești, organizată la sfârșitul săptămânii trecut, la 24 iulie 2020.

Articolul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Comunitățile Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești au beneficiat de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală

Comunitățile Hârbovăț, raionul Anenii Noi, Zubrești, raionul Strășeni, și Bravicea și Sipoteni, raionul Călărași, au beneficiat astăzi de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală și organizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

Consilieri locali, angajați ai primăriilor, precum și cetățeni interesați de procesele de bugetare la nivel local din comunitățile Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești au fost instruiți privind aspectele și tehnicile de monitorizare a cheltuielilor bugetare pe primele șase luni ale anului 2020 și pregătirea proiectului de buget local pentru 2021.

Această activitate, desfășurată în regim de teleconferință a reunit peste 30 de participante și participanți, face parte din proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

„Ne dorim ca cetățenii din comunitățile dumneavoastră să fie implicați atât în acțiunile de dezvoltare comunitară, cât și în administrarea locală. Iar această participare poate fi obținută prin asigurarea unei transparențe la toate etapele de bugetare locală”, a afirmat în mesajul său adresat participanților și participantelor Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici.

Instruirea de pe 24 iulie 2020 a fost facilitată de către formatori cu o bogată experiență de administrare a fondurilor publice la nivel local, iar printre subiectele prezentate s-au numărat componentele bugetului public național, nivelele de bugete, structura veniturilor în bugetele locale, competențele autorităților publice locale în efectuarea cheltuielilor bugetare, balanța bugetelor locale, procesul bugetar, asigurarea dezvoltării și finanțării serviciilor sociale pentru diverse grupuri  defavorizate etc.

Printre mesajele finale ale evenimentului, exprimate de către participanții și participantele la instruire, s-au făcut remarcate cele care vizau caracterul util și clar în expunerea materialului, precum și dorința ca „oamenii să trăiască în sate și orașe bine administrate”.

Această instruire on-line pentru comunitățile Bravicea și Sipoteni, raionul Călărași, Hârbovăț, raionul Anenii Noi, și Zubrești, raionul Strășeni, și Sipoteni, raionul Călărași, a urmat după o activitate similară în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, desfășurată pentru comunitatea din Chetrosu, Anenii Noi, și organizată la 14 iulie 2020.

 Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

#dezvoltmd, #EuropeanUnion, #CivilSociety

Vadim Șterbate a publicat cartea „99 de atracții turistice din R. Moldova”

Vadim Șterbate este jurnalistul și fotograful din Republica Moldova care a publicat recent o carte despre turismul intern – „99 de atracții turistice din R. Moldova”. Prin această carte Vadim inspiră moldovenii să descopere atracțiile turistice autohtone, mai multe curiozități descoperiți în interviu.

– Cum ți-a venit ideea de a scrie această carte?

– Ideea nu este a mea. Acum doi ani am fost contactat de fostul meu coleg de la matinalul „Prima oră”, Virgil Botnaru, care activează la Editura „PRUT”, cu propunerea de a face un album turistic despre atracțiile dintre Nistru și Prut. Am zis hai să încercăm. Ideea a fost susținută și de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova fiind aprobată de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale.

Apoi m-am întâlnit cu Olga Stanciu, directoarea editurii „Prut Internațional” și echipa de acolo, unde am discutat cum ar trebui să fie cartea. Cred că au avut ceva bătăi de cap cu mine, care nu am practică în domeniul editării cărților, dar important că până la urmă publicația a ieșit bine. Deși inițial ne gândeam la o ediție bilingvă, în română și engleză, am abandonat ideea când am înțeles că va trebui să sacrificăm mult din text sau fotografii. Dar ne gândim și la o ediție doar în limba engleză.

– Cum ai descoperit toate cele 99 de atracții turistice?

– Majoritatea le cunoșteam deja. Despre ele făcusem reportaje în presa pe unde am lucrat, dar câteva le-am vizitat pentru prima dată. La cele pe care le cunoșteam mai puțin, cum ar fi vinăriile, am contactat unii cunoscuți care le vizitaseră anterior și am ținut cont și de impresiile lor. Am făcut o listă cu vreo 250 de obiective împărțite pe regiuni – nord, centru și sud, le-am mai filtrat și am ajuns la 99. Nu a fost greu de adunat 99, mai complicat a fost să las doar 99.

– Realizează un top 5 cu locurile tale preferate din carte.

– Este cam complicat, fiindcă îmi plac mai multe. Dar ca importanță și potențial aș selecta Schitul rupestru „Peștera Bechir” din Soroca, morile de la Beșalma, Țiglăul din Corjeuți, Lacul Beleu de la Slobozia Mare și „Peștera Surprizelor” din Criuleni.

– În ce interval de timp ai vizitat toate aceste locuri?

– Mi-am făcut un plan și anul trecut aproape în fiecare sâmbătă și duminică, fie însoțit de familie sau singur, cutreieram obiectivele turistice de pe la noi. Când aveam posibilitatea și destinațiile turistice erau accesibile pentru copii mergeam cu familia, ca să compensez cumva zilele libere ce nu le petreceam acasă. La unele în care nu mi-a reușit să fotografiez ce-am vrut, cum ar fi la vulcanul noroios din Bărboieni care vara trecută era acoperit de ape, am căutat imagini în arhiva mea. După ce la Țipova am lunecat de pe o margine de stâncă și m-am rostogolit într-o râpă, pentru vreo două-trei săptămâni am stat mai mult pe acasă. Apoi iar m-am pornit. Și așa încetul cu încetul le-am adunat, apoi m-am apucat de descifrat notițele și înregistrările de la fața locului, de selectat fotografiile.

– Cartea se bazează doar pe părerea proprie sau conține și alte păreri?

– Este o carte subiectivă, scrisă și motivată de ceea ce cunosc eu. Însă părerea mea se bazează și pe impresiile cunoscuților mei, a reacțiilor celor care au mai fost pe acolo, inclusiv a colegilor jurnaliști care au realizat reportaje despre ele.

Cartea „99 de atracții turistice din Republica Moldova” de Vadim Țterbate a apărut la Editura „PRUT”.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Viorica Zaharia: Echipele participante la hackathonul Puterea a cincea au un teren vast de creaţie

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansat cea de-a şasea ediţie a hackathonului media Puterea a cincea cu tema Educaţie media: analizăm, conştientizăm, creăm. Preşedinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, jurnalista Viorica Zaharia, cunoaşte nu din auzite ce înseamnă un consumator de informație educat în spiritul gândirii critice. Cu o experienţă de 21 de ani în presă, ea este pregătită, în calitate de mentor, să-și împărtăşească cunoştinţele în domeniu pentru a ajuta echipele participante să elaboreze proiecte cât mai creative și cu impact. Ce sugestii oferă Viorica Zaharia participanţilor la ediţia din acest an a hackathonului citiţi în interviu.

Media Azi: În acest an, hackathonul Puterea a cincea se axează pentru a treia oară pe tema educaţiei media. Ce credeţi că face valoros acest domeniu şi de ce este important să revenim la el prin prisma inovaţiilor?

 
Viorica Zaharia: Aş zice în primul rând important, apoi valoros. Este important pentru toată societatea, pentru ca toate categoriile de consumatori de presă să fie ajutate să decodifice corect conţinutul media. Chiar şi această pandemie ne-a arătat că, deşi în ultimii ani am avut suficientă activitate desfăşurată în Republica Moldova pe acest segment, oricum unii oameni – ba chiar suficient de mulţi – s-au lăsat induşi în eroare de mituri şi dezinformări răspândite atât în pseudo-presă, cât şi pe social media.
 
De aceea, trebuie să fim permanent „în priză” cu elaborarea, testarea şi aplicarea diferitelor mecanisme şi metode pentru a ajunge la cât mai mulţi oameni. Dar educaţia media nu este doar despre consum, ci şi despre crearea conţinutului media, întrucât astăzi oamenii sunt atât creatori de media – mă refer la reţelele sociale – cât şi consumatori. Prin urmare, terenul de muncă şi creaţie pentru echipele care vor veni la hackathon este vast.
 
Media Azi: În acest an vrem să facem încă un pas în întâmpinarea profesorilor care predau disciplina Educaţie pentru media şi să le oferim nişte instrumente online care i-ar ajuta să facă lecţiile şi mai captivante. Având în vedere că aţi oferit consultanţă în procesul de elaborare a manualelor de Educaţie pentru media, care subiecte credeţi că ar merita o mai mare atenţie din partea participanţilor pentru ca instrumentele pe care le vor crea să fie cât mai utile în procesul de predare-învăţare?  
 
Viorica Zaharia: Este exact ce voiam să le sugerez echipelor să facă – să se concentreze şi pe proiecte care ar ajuta cadrele didactice, nu doar pe instrumente universale de detectare a fake-urilor, de exemplu. Revin la lecţiile pandemiei. Am văzut că şi persoane relativ informate, inclusiv unii profesori, distribuie sau cred în fantasmagorii despre vaccinuri sau tehnologia 5G. Dacă în această perioadă şcolile ar fi funcţionat, profesorii de fizică şi informatică ar fi fost cei mai indicați să explice elevilor, iar ei, la rândul lor – părinţilor, ce reprezintă un cip, cum funcţionează, dacă poate avea vreo legătură cu vaccinul etc.
 
Şcoala are în continuare un rol important în educarea şi informarea societăţii. Mi-aș dori să existe o aplicație, gen Newsalert, care ar atenţiona, de exemplu, cadrele didactice, când în presa specializată din Republica Moldova sau de peste hotare apare o nouă dezmințire a vreunui fals. De exemplu, în perioada pandemiei la noi circulau unele fake-uri pe care presa străină le dezghiocase/dezminţise demult. Nu avem decât să facem cumva ca ceea ce se dezminte în afară să ajungă şi la noi, într-o formă accesibilă publicului nostru.
 
Astfel, dacă ar fi informați la timp, prin astfel de alerte, profesorii ar fi deja pregătiți atunci când vor vedea distribuite aceste fake-uri pe rețele şi îi vor putea atenționa pe elevi. Acesta este doar un exemplu. Educaţia media este, de asemenea, şi despre jocurile online. Câți profesori cunosc ce jocuri preferă elevii şi cât de educative sunt ele? Am putea elabora ceva util şi în acest sens.
 
Media Azi: Hackathonul este un concurs al inovaţiilor şi al ideilor neordinare. În opinia dumneavoastră, cine ar trebui să participe la un hackathon dedicat educaţiei media?
 
Viorica Zaharia: Primul impuls este să răspund că aştept să vină tineri deprinşi cu tehnologia şi care au idei. Dacă mă gândesc mai bine însă, ar fi binevenite echipele mixte, care să includă şi specialişti în IT şi persoane cu experiență în media – care au trecut deja prin anumite experienţe, pot face comparaţii cu alte proiecte deja implementate sau falimentate, pot orienta echipa către piste funcţionale, pot analiza dacă este fezabil sau nu ceea ce se propune. Deci, ar fi bine să participe echipe de IT-işti, specialişti în educaţie şi în media, toţi dornici să experimenteze.
 
Media Azi: Aţi participat în calitate de mentor şi la ediţia din 2018 a hackathonului, prin urmare, cunoaşteţi ce presupune un hackathon şi ce îşi doresc organizatorii de la echipele participante. În acest an, pornind de la experienţa precedentă, ce recomandări aţi avea pentru echipele care se vor înscrie în concurs?
 
Viorica Zaharia: Bineînțeles că orice idee este salutată, mai ales că pentru asta ne adunăm – să găsim cele mai bune soluţii şi să ajutăm la implementarea lor. De aceea, le recomand echipelor ca la elaborarea proiectelor să vină cu idei originale, dar şi fezabile, să ţină cont de realităţile Republicii Moldova, de publicul de aici şi să analizeze puţin şi rata de succes. Ştiu că nu este uşor, dar sunt convinsă că este interesant şi creativ!
 

În perioada 7-9 august  2020, Centrul pentru Jurnalism Independent desfăşoară cea de-a şasea ediţie a hackathon-ului Puterea a cincea. Patru echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi în valoare de 4.250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor.
 
Detaliile despre programul acestei ediții și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon6.media-azi.md/. La concurs se pot înscrie echipe formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, consumatori media etc. Persoanele interesate se pot înscrie în echipă cu o idee de proiect, completând formularul de înregistrare până pe data de 1 august 2020. Informații găsiți și pe pagina de Facebook a evenimentului. 

A şasea ediţie a hackathon-ului media „Puterea a cincea” este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi UK Aid şi implementat de Internews în Moldova.