Ața și croșeta – terapie pentru suflet

17 ianuarie 2022

Zinaida Negru este o tânără din satul Temeleuți, raionul Călărași, care este pasionată de arta croșetatului. De patru ani ea creează diverse articole uzuale: botoși pentru copii și maturi, încălțăminte, piese vestimentare, flori și alte elemente decorative. Depune mult suflet și dragoste în fiecare creație. Tot timpul liber pe care îl are este dedicat acestei pasiuni.

Zinaida a moștenit această pasiune de la mama sa. Ea a fost cea care i-a insuflat dragostea față de lucrurile handmade: ,,Până să încep a croșeta, eu am brodat, în special în copilărie, când trebuia să o ajut pe mama să finalizeze mai rapid lucrările. În acest proces eram implicați cu toții, de la mic la mare. Mama mea era pasionată de arta brodatului și de cea a tricotatului. La rândul meu, am încercat și eu să tricotez, dar am înțeles ca asta nu e pentru mine. Mi-a plăcut mai mult brodarea, apoi am îndrăgit și croșetarea, pe care am învățat-o mai târziu de una singură”, ne spune protagonista noastră.

Meșterița ne povestește că prima ei lucrare croșetată a fost o pereche de botoși pentru maturi. Rezultatul final a bucurat-o enorm și asta a făcut-o să continue. A îndrăgit destul de mult această artă, care pe lângă plăcere îi mai aduce uneori și venit. Se inspiră din anumite grupuri de pe rețelele sociale, însă modifică diagramele lucrărilor după bunul ei plac. Astfel, încearcă să aducă o notă de originalitate fiecărei creații.

Zinaida susține că a întâmpinat și anumite dificultăți în confecționarea lucrărilor, dar a învățat cum să le depășească: ,,La început mi-a fost cam greu cu calculele ce țin de mărimea botoșilor. Se întâmpla ca să-i fac prea mici sau prea mari și trebuia să-i croșetez din nou. Așa cum fiecare picior este diferit, mai întâmpin și acum astfel de situații. Pentru a le evita, rog persoanele să-mi măsoare fiecare detaliu în parte”, afirmă meșterița.

Pe parcurs, ea a început să confecționeze și diverse flori. Fiecare petală și fiecare frunză este croșetată separat cu multă grijă, apoi sunt împreunate. După care, acestea sunt axate de tulpină. Multe dintre creațiile sale au fost dăruite persoanelor dragi. Doar o mică parte dintre acestea au fost vândute consătenilor, care îi apreciază munca. În toate lucrările este depusă multă energie, sârguință și rafinament.

În prezent, Zinaida croșetează diverse articole, precum: botoși pentru copii și maturi, încălțăminte, piese vestimentare, flori și alte elemente decorative. Prețul unei lucrări este în dependență de tipul și complexitatea modelului, de dimensiunile acestuia și de materialele utilizate. Timpul de executare la fel este diferit. Pentru realizarea unei perechi de botoși cu talpă croșetată este nevoie de aproximativ trei zile, pentru o floare de patru zile, iar pentru articole vestimentare de șapte zile.

,,Toți îmi spun că calc pe urmele mamei și asta mă bucură. Atunci când ea a decedat, îi rămăsese niște lucrări nefinisate și eu le-am continuat. Pe lângă aceasta, am creat și niște broderii în memoria ei, pe care le-am dăruit fraților”, afirmă meșterița handmade.

Atât familia, cât și prietenii o susțin în ceea ce face. Cu toții îi admiră talentul și sârguința pe care o are. Soțul este cel care îi apreciază fiecare creație și se bucură împreună cu ea de toate proiectele duse la capăt cu succes.

Meșterița susține că nu i se pare deloc dificilă această îndeletnicire. Confecționarea unui lucru handmade e o terapie pentru suflet, care-i aduce liniște și o încară cu energie. Își găsește refugiul în micile detalii ale capodoperelor sale. Pe viitor își planifică să-și dezvolte pasiunea, transformând-o într-o afacere rentabilă.

Marina Chironeț, stagiară

Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET

13 ianuarie 2022

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Obiceiuri tradiționale din Temeleuți

13 ianuarie 2022

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile. Este sărbătoare dublă sau chiar triplă pentru cei care își celebrează ziua numelui sau/și hramul casei. Locuitorii satului Temeleuți din raionul Călărași, păstrează cu sfințenie tradițiile și obiceiurile care se practică în această zi.

În ajun de Sf. Vasile, gospodinele se ocupă de pregătirea bucatelor și a colacilor. Colăceii mici sunt preconizați pentru copii, iar cei mari pentru flăcăi. Conform tradiției, în această seară cetele de urători merg din casă în casă cu ,,Plugușorul”. Alții se deghizează cu ajutorul costumelor speciale și încing dansul caprei. În așa mod, urătorii le doresc gazdei să aibă parte de prosperitate și bunăstare în noul an. Ei sunt serviți cu dulciuri, fructe, colaci și nu în ultimul rând bani. În această seară, chiar și pe cele mai pustii străzi ale satului răsună clinchetul clopoțeilor.

Oamenii stau cu porțile larg deschise în așteptarea urătorilor. Ei sunt bucuroși să-i primească pe toți cei care le pășesc pragul. Minodora David, locuitoare a satului Temeleuți susține: ,, Eu îi aștept în fiecare an cu drag. Am pentru toți urătorii câte un pachet plin cu de toate, pregătit din timp. Darurile care îmi mai rămân le împart a doua zi semănătorilor”.

Pe de altă parte, unii bătrâni sau unele familii nevoiașe nu au posibilitatea să resimtă farmecul acestor sarbatori: ,, Acum totul e scump și nu mă ține buzunarul să cumpăr dulciuri pentru copii. Pensia abia de-mi ajunge pentru mâncare. Le-aș da mere și nuci, dar știu că nu se prea bucură de ele. Ei așteaptă bani și ceva mai bun decât niște fructe, căci pe acestea le au și acasă. Așa că de data aceasta voi sta cu poarta închisă”, ne spune bătrâna Eugenia.

În ziua Sfântului Vasile, atât copiii, cât și maturii, se seamănă unii pe alții cu un amestec din diverse boabe: grâu, orz, ovăz, porumb, etc. În așa mod se felicită reciproc și își doresc unii altora urări de sănătate, bucurii și altele. În această zi sătenii țin cont și de anumite superstiții. Una dintre acestea se referă la prima persoană care intră în casă. Ea trebuie să fie neapărat de gen masculin. În caz contrar, anul va fi sărac. Se zice din străbuni că respectarea acestor tradiții și obiceiuri prevestesc un an mai bun, mai îmbelșugat.

Preotul localității susține că în această zi sunt marcate două sărbători, datorită cărora crește valoarea zilei de 14 ianuarie: ,,În această zi se săvârșește Sfinta Liturghie în cinstea Tăierii împrejur a Mântuitorului și se pomenește trecerea la cele veșnice a Sfântului Vasile. Biserica ortodoxă împreună cu enoriașii care fac parte din ea, se roagă Sf. Vasile pentru a mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru ei, dăruindu-le sănătate, spor în toate, bucurie, pace și alte cereri după credința fiecărui creștin” , afirmă preotul satului, Vleriu Badan.

Pentru mulți care au postit, Anul Nou pe stil vechi are o importanță aparte, fiindcă doar după ce s-a încheiat postul ei își permit să sărbătorească din plin. ,,La noi în familie se ține tot postul cu strictețe și abia acum ne vom permite să ne delectăm cu toate felurile de bucate și să sărbătorim în toată legea”, susține Maria Brașoveanu.

Masa de sărbătoare este plină cu bucate tradiționale, precum: sarmale, răcitură, plăcinte, friptură cu mămăligă, pârjoale, etc.

Satul Temeleuți rămâne a fi recunoscut prin zona pitorească în care se află, prin recoltele bogate pe care le are, dar și prin tradițiile și obiceiurile păstrate din strămoși, care sunt foarte valoroase pentru toți cei care își iubesc rădăcinile și neamul.

Marina Chironeț, stagiară

Tânăra care și-a transformat pasiunea în sursă de venit

13 ianuarie 2022

Marina Bucaciuc este o tânăra mămica în vârstă de 25 de ani, originară din Cernăuți. Pasiunea, culoarea și iscusința de a crea lucrurile manual o definesc în totalitate. Frumosul și esteticul au pasionat-o dintotdeauna, dar de când a devenit mămică și petrece mai mult timp acasă, aceasta și-a concentrat atenția spre confecționarea obiectelor decorative.

,,Creez aranjamente cu tematică de iarnă, cum acum suntem în preajma sărbătorilor de iarnă, eu realizez aranjamente specifice Crăciunului, Revelionului, după care vor urma sărbătorile de Paști așa că voi crea decorațiuni de Paști, în general, creez ținând cont de anotimpuri și sărbătorile mai importante din decursul sezonului respectiv rezultă obiectele cu tematici diferite”, a afirmat Marina Bucaciuc.

Deși a îndrăgit arta de a crea lucruri manual încă de când era mică, Marina nici nu bănuia că poate să facă din asta o sursă de venit. Totuși visul său de a avea o muncă pe care să o realizeze cu plăcere a devenit realitate abia acum un an.

,,De lucrul manual am fost inspirată tot timpul, îmi plăcea pentru că este ceva cu adevărat deosebit în care se pune mult suflet și fiind acasă în concediu de maternitate m-am gândit la ceva care să mă facă să lucrez cu plăcere și sigur că să îmi aducă și un venit și am hotărât să fac ceva deosebit pentru casele oamenilor, să-i bucur de sărbători cu creațiile mele colore, așa a și început totul”, a spus tânăra.

În procesul de creație Marina atrage atenția tuturor detaliilor și necesităților clienților, iar obiectele create sunt diverse: ghirlande din crenguțe de brad, coșuri, suporturi pentru lumânări, căsuțe. Astăzi, Marina, tocmai începuse să realizeze unul dintre acestea.

,,Astăzi vom crea un sfeșnic cu o lumânare care va decora masa de sărbătoare, pentru că știm cu toții că mesele de sărbătoare în perioada iernii sunt străjuite de lumânări și crengi de brad, iar acest suport frumos decorat va înfrumuseța perfect masa și va crea o atmosferă mai caldă”, a povestit Marina.

Detaliile fac diferența spune Marina, iar ea ține cont de asta în procesul obținerii unui rezultat deosebit. ,,Sunt importante, absolut, toate detaliile, atât materialele de lucru, instrumentele pe care le utilizez, globulețele, frunzulițele, cât și culorile pe care le utilizez pe globuri, flori, fundițe pentru că asta dă sens și viața compoziției create. Totul este important pentru a obține un rezultat cât mai frumos”, a spus tânăra.

Frumosul o definește, iar decorațiunile pe care le crează ocupă un loc deosebit în inima ei întrucât au un scop nobil spune ea. ,,Rolul aranjamentelor pe care le confecționez este acela de a încălzi sufletele oamenilor, de a le bucura ochii și desigur de a le înfrumuseța casele lor”,a concluzionat Marina.

La final Marina a afirmat că este important să faci ceea ce îți place și atunci nu vei munci în viață, ci vei face lucrul din plăcere.

Cristina Scoarță, stagiară

Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #1

5 ianuarie 2022

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Atunci când în satul tău este o gunoiște, dar lipsește un parc, în schimb acolo sunt oameni inimoși care vor și pot să repare situația, iar tu povestești cum au reușit împreună…

Asta este jurnalismul comunitar.

Atunci când despre localitatea lor unii oameni fac o istorie a satului, iar alții – mai tineri – fac mai multe stories ca să rămână și amintiri scrise, și amintiri virtuale.

Atunci când mărul, cartoful, pruna, bostanul, mierea, căpșunele, nucul, cireșele, vărzările, gutuile, prosopul, mărțișorul nu sunt doar fructe și legume, produse agricole și bucate, tradiții și obiecte dragi, ci festivaluri.

Festivalul Mărului, Festivalul Cartofului, Festivalul Prunei, Festivalul Bostanului, Festivalul Mierii, Festivalul Căpșunei, Festivalul „Frunza Nucului”, Festivalul Cireșelor și Vărzărilor, Festivalul „Galbenă Gutuie”, Festivalul iProsop, Festivalul „Mărțișor”.

Și despre toate astea se poate de povestit în fotografii savuroase și în texte pentru toate gusturile.

Asta este jurnalismul comunitar.

Probleme comunitare, specific local, locuri de vizitat, bucate nemaiîntâlnite, inițiative locale.

Claca, flashmobul, biblioteca mobilă, plantarea copacilor.

Mai bine de bine decât deloc.

Și despre asta este jurnalismul comunitar.

Aici să povestești deja înseamnă să faci ceva.

Vă mai amintiți oare povestea despre hainele cele noi ale împăratului?

Acolo curtenii, în ajunul unei sărbători – să zicem, în ajunul unui festival – i-au pus haine noi împăratului aflat în fața oglinzii. Iar hainele nu erau haine, erau nimic, erau aer. Și i-au explicat atunci curtenii împăratului: „Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, iar când le îmbrăcați nici nu le simți, și tocmai asta e frumusețea”.

Și nimeni dintre localnici nu voia să spună ce a văzut atunci când împăratul a ieșit gol în stradă. Fiindcă toți se temeau de gura lumii.

Iar sfârșitul istoriei îl știți, probabil. Un copil a strigat deodată: „Împăratul e dezbrăcat!”. Și imediat toată lumea a strigat și ea: „E dezbrăcat!”.

Este o poveste despre curaj. Și despre nevoia de a spune adevărul, de a arăta o problemă.

Să dai voce oamenilor care tac și își văd de treabă.

Despre oameni reali, despre probleme reale.

Și despre asta e jurnalismul comunitar.

Și nu-i nevoie numaidecât să salvezi toată omenirea sau să-ți faci treabă în toată lumea mare. Și nici măcar să apuci cu mâinile stele de pe cer. E de ajuns să salvezi o stea de mare, ajunsă pe mal, ca în povestea aceea, tot cu un copil.

O știți și pe asta?

E parabola cu un copil care tot arunca înapoi în apă stele de mare pe care valurile le scoteau înapoi pe nisip. Și erau acolo pe mal mii și mii, poate milioane de stele de mare, parcă mai multe ca pe cerul care anunța venirea nopții. Un trecător l-a întrebat atunci pe copil: „Oare nu-i mai bine să le lași aici până mâine, când apele vor fi mai mari și le vor lua înapoi în mare? Nu vezi că sunt foarte-foarte multe aici”.

Și atunci copilului i-a spus, fără să se oprească din munca lui, că până mâine este atâta și atâta timp. Și ceea ce face înseamnă foarte mult pentru această stea de mare, pe care tocmai a aruncat-o înapoi în apă. Și trecătorul a început să-l ajute. A aruncat în valuri o stea de mare, apoi încă una. Și până la miezul nopții plaja era plină – vă dați seama, nu cu stele de mare – dar cu săteni care îi ajutau pe copil și pe trecător. Până să răsară soarele, toată munca era făcută. Malul ara curățat, ființele vii – salvate, iar oamenii bucuroși.

Și despre asta este jurnalismul comunitar. Despre locul și despre localitatea în care puterea crește unde sunt mai mulți.

Când este nevoie doar ca cineva să înceapă un lucru bun și să-i inspire la fapte și pe alții.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru cei apropiați…

Asta este jurnalismul comunitar.

Iar următoare poveste – una din viața reală – ne poate avea ca eroi pe fiecare dintre noi.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Carte poștală de la Fundația Est-Europeană

24 decembrie 2021

Dragi prieteni și colegi,

Orice sfârșit de an anunță un nou început.

Ceea ce am reușit în anul 2021 a fost DATORITĂ muncii, gândurilor, ideilor și faptelor noastre comune.

Am izbutit să realizăm inițiative, proiecte și programe ÎN CIUDA vremurilor echivoce.

Urarea noastră pentru dumneavoastră este și tradițională, și cu dorință puternică de a se îndeplini.

Sănătate, căldură în suflet și sărbători luminate!

Echipa Fundației Est-Europene

Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET

10 decembrie 2021

Abordare tridimensională:

Advocacy pentru politici publice mai incluzive

Implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea și implementarea serviciilor incluzive concentrate pe tinerii și tinerele NEET.

Implicarea activă a ONG-urilor în elaborarea și implementarea măsurilor pozitive orientate spre cei mai vulnerabili tineri NEET.

3 componente

Promovarea politicilor

Formarea și instruirea organizațiilor de tineret ale societății civile în ceea ce privește monitorizarea politicilor publice și oferirea de granturi mici pentru OSC-uri pentru implementarea planurilor de advocacy și pentru cartografierea și analiza documentelor strategice naționale și locale și a politicilor care vizează reducerea ratei de tineret NEET.

Îmbunătățirea serviciilor

Furnizarea de servicii legate de tinerii NEET și instruirea organizațiilor societății civile, monitorizarea serviciilor pentru tineri și pilotarea serviciilor inovatoare cu atenția spre tinerii NEET.

Auto-angajarea

Împărtășirea cu organizațiile locale ale societății civile a bunelor practici ale Uniunii Europene în domeniul sprijinului pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor NEET, precum și oferirea de granturi pentru întreprinderi sociale și Fonduri de Antreprenoriat pentru Tineri, instruire, învățare și schimb de experiență.

Rezultate așteptate în perioada de implementare 1 februarie 2021 – 31 iulie 2023:

50 de organizații ale societății civile sunt implicate activ în evaluare implementării a cel puțin 5 politici publice de ocupare a forței de muncă, inclusiv din perspectiva incluziunii.

Cel puțin 2 politici naționale ce vizează tinerii NEET sunt evaluate anual de către organizații ale societății civile.

Cel puțin 20 de propuneri de politici publice sunt elaborate, prezentate autorităților relevante și sunt susținute de către organizații ale societății civile.

Cel puțin 20 de organizații ale societății civile își soresc capacitățile organizaționale de monitorizare a serviciilor pentru tinerii NEET și de pilotare a serviciilor inovatoare.

Cel puțin 15 organizații ale societății civile implementează programe-pilot incluzive care vizează tinerii NEET. în parteneriat cu subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Centrele de Tineret.

Cel puțin 20 de organizații ale societății civile beneficiază de transfer de bune practici și sunt familiarizate cu experiența Uniunii Europene în sprijinirea tinerilor NEET.

Cel puțin 7 întreprinderi sociale incluzive susțin angajarea a peste 100 de femei și bărbați, tineri NEET.

Cel puțin 5 Fonduri de Antreprenoriat pentru Tineri sunt sprijinite în dezvoltarea și susținerea propriului fond.

Cel puțin 50 de idei de antreprenoriat ale tinerilor NEET susținute.

Granturi:

10 – Analiza politicilor și advocacy

15 – Monitorizarea serviciilor

7 – Întreprinderi sociale

5 – Fonduri de Antreprenoriat pentru Tineri

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

(VOX) Corupția în viziunea moldovenilor

9 decembrie 2021

Astăzi sărbătorim Ziua internațională împotriva corupției, care a fost instituită de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), la data de 31 octombrie 2003. Cu ocazia acestui prilej, am întrebat mai mulți moldoveni cum înțeleg ei termenul de corupție.

„Dacă e să vorbim despre corupție ca definiție, atunci asta ar însemna să influențezi luarea de decizii în favoarea ta. Dar aici sunt „nivele de corupție”. Deoarece pentru cineva să întoarcă biletul taxatorului este corupție, iar pentru altcineva asta este un ajutor material. În spațiul nostru, corupția este ceva ce se întâmplă mai mult la nivel decizional. Un politician plătit să influențeze votarea sau abrogarea unei legi. Un polițist mituit să mușamalizeze un caz. Și tot în spațiul nostru nu este considerată corupție fapta de a mulțumi cuiva pentru ajutorul dat. Ai reușit să găsești un loc pentru bunei la azil, a trecut cu bine operația. Mai avem și problema ipocrită de a vedea corupția doar acolo unde aceasta lucrează împotriva noastră: cineva a fost admis la facultate în locul nostru pentru că a dat bani, un șofer a fost eliberat doar cu amendă, iar tu trebuie să te chinui un an de zile în bandaje și tratamente pentru că ai fost lovit deși treceai regulamentar drumul”. (Corneliu Comendant, designer grafic)

„Corupția este un obstacol în calea creșterii economice, culturale, o infracțiune, abaterea de la moralitate”. (Mariana Bîrcă, profesoară)

„„Corupție” e un cuvânt foarte greu pentru țara noastră, corupție e atunci când dai mită ca să-ți satisfaci interesele personale, deși nu sunt jurist, sunt sigur că există o interpretare corectă al acestei definiții, fără eschivare de la normele justiției”. (Alexei Gurduza, cameraman, fotograf)

„Pentru mine corupția este un act de iresponsabilitate atât din partea celui care oferă mită, cât și din partea celui care o primește. Un act de iresponsabilitate față de o țară întreagă, față de un stat, față de niște oameni care plătesc impozite, față de niște oameni care merg zilnic la muncă, care depun efort și suflet în ceea ce fac… un act de iresponsabilitate față de toți moldovenii care au fost nevoiți să plece peste hotarele acestei țări și chiar față de bătrânii care primesc o pensie mizeră, iar singura lor bucurie rămâne a fi strigătul nepoților, tot mai rar în ultima perioadă. Cred că de asta democrațiile sau un stat nu funcționează, din cauza corupției. Corupția mai este și un act de lașitate, de neîncredere în propriile forțe, este arma celor slabi. Iar Ziua Internațională a Corupției nu trebuie să fie doar despre azi, ci despre mâine, prezent și viitor. Atunci când vom avea zero toleranță în fața corupției, vom câștiga o luptă cu sine și vom scăpa de toate fricile”. (Victoria Surdu, jurnalistă)

„Corupția este un sistem întreg începând de la cel care dă mita, continuând cu cei care la fel încurajează darea de mită și terminând cu cei care o primesc. E un proces adânc îmbibat în mentalitatea sovietică din Republica Moldova care, din păcate, încă mai persistă, în dimensiuni mari”. (Marcela Veveriță, poetă)

„Corupția pentru mine înseamnă în primul rând – înșelare și sărăcie interioară. Doar un om sărac în suflet va fi dispus sa facă încălcări antimorale, antiumane. Abuzul de putere te face să simți gustul amar al întunericului, iar cel abuzat simte ce înseamnă sa fie rob, înșelat, uzat. Vreau sa trăim într-o societate unde oamenii luptă pentru dreptul său și libertatea sa, oameni care își protejează viitorul, doar așa vom învinge orice sămânță de corupție”. (Alina Moscalu, scriitoare)

Ziua mondială împotriva corupției este sărbătorită anual la data de 9 octombrie.

Cine sunt tinerii NEET: portret de grup

8 decembrie 2021

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021 numărul tinerilor din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani a constituit 680,3 mii sau 26,2% din populația țării.

Astfel fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 de ani (17,6%), peste un sfert din tinerii de 15-29 de ani (26,0%) și fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-34 de ani (21,2%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare, adică fac parte din grupul NEET. Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Cine sunt tinerii NEET de fapt?

Conform Legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca „tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”.

Acești tineri sunt tineri defavorizați nu doar financiar, dar și din punct de vedere educațional. Mulți tineri abandonează studiile, pentru că nu văd un sens de a avea o temelie educațională, sunt susținuți de părinți sau nu consideră necesar să își găsească un job și să își câștige propriii bani, sau pur și simplu au absolvit studiile și sunt în căutarea unui loc de muncă. Ei sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială, dat fiind faptul că nu își dezvoltă competențele prin studii și nici nu acumulează experiență activând în câmpul muncii.

În prezent, tinerii sunt afectați de multe fenomene care influențează negativ dezvoltarea lor. Acești tineri sunt expuși la multe fobii, frustrări și lipsă de motivație. Din acest considerent, este foarte important ca tinerii să fie informați despre tendințele pe piața muncii, ce presupun diferite profesii și cum să-și aleagă una potrivită.

Astfel este importantă colaborarea dintre societatea civilă și autorități, pentru crearea parteneriatelor locale și identificare nevoilor tinerilor NEET, a profilului psihologic al acestora, dar și crearea oportunităților de dezvoltare și angajare a lor în câmpul muncii.

Care sunt efectele fenomenului de NEET?

Excluziunea educațională și ocupațională a tinerilor este determinată de un șir de probleme și riscuri, precum și de unele consecințe negative pe termen lung: reproducere culturală a sărăciei, comportament deviant, probleme de sănătate, infantilism social etc.

Caracterul actual al problemei este determinat și de faptul că această stare de izolare de domeniul educației și de sfera de ocupare poate depăși perioada de tinerețe și poate fi transferată pentru vârsta mijlocie și chiar vârstele mai mari. Astfel, fiind definită inițial ca tineri NEET, această categorie de populație va persista în continuare ca subgrup marginalizat în totalul populației în vârsta aptă de muncă, iar ulterior și în cadrul populației vârstnice social vulnerabile.

În acest context, prin intermediul proiectului implementat de Fundația Est-Europeană „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și-a propus, împreună cu alte organizații ale societății civile implicate în proiect, să se implice în procesul de monitorizare a politicilor publice ce visează tinerii NEET și să identifice pârghiile necesare pentru a îmbunătăți situația în acest sector și pentru a aduce plus valoare pentru tinerii NEET.

În cadrul proiectului sunt organizate o serie de instruiri pentru organizațiile societății civile, pentru a monitoriza politicile publice din perspectiva reducerii tinerilor NEET, dezvoltarea serviciilor inovative pentru tineri, susținerea antreprenoriatului social etc., iar în acest sens au fost lansate programe de granturi pentru implementarea inițiativelor ce vizează îmbunătățirea situației tinerilor NEET.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă – Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Mihaela Borcoi

Expoziție „Elena BONTEA: portrete de scriitori” la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

6 decembrie 2021

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează vernisarea expoziției de (c)Arte ELENA BONTEA: PORTRETE DE SCRIITORI. În colecțiile muzeului se află șaisprezece lucrări, realizate de artistă pe parcursul mai multor ani, între care paisprezece portrete (Mihail Sadoveanu, Ion Vatamanu, Ramil Portnoi, Emilian Bucov, Elena Damian, Nicolae Costenco, Petru Cărare, Anatol Codru, Victor Cabac, Nichita Marcov, Andrei Burac, Mihail Gh. Cibotaru, Arhip Cibotaru, Nicolae Esinencu), compoziția „Miorița” și tapiseria „Luceafărul”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 8 decembrie 2021, ora 14.00, în sediul din str. Alexie Mateevici 79, Sala de expoziții nr. 1.

Aflându-ne în condițiile pandemiei, se va păstra distanța, participanții vor purta mască de protecție și vor prezenta certificatul de vaccinare. Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră și a noastră!

Evenimentul se va difuza și online.

Elena BONTEA s-a născut la 10 noiembrie 1933, în satul Drăgănești, județul Bălți (în prezent, raionul Sângerei). A absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” (1957) și Institutul de Arte Plastice „Ilia Repin” din Leningrad (1966). Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, Maestru în Artă. Deține mai multe ordine, medalii și premii. În anul 2001, a fost distinsă cu Premiul de Stat al Republicii Moldova.

Elena BONTEA și-a expus lucrările în cadrul mai multor expoziții colective și personale din țară și de peste hotare. Picturile sale se află în colecțiile Fondului Plastic din Moldova, regăsindu-se și în colecțiile particulare din Franța, Germania, Israel, România, SUA, Libia, Rusia, Spania, Austria, Cehia și din alte țări. În anul 2005, Editura Arc i-a publicat un catalog cu reproduceri ale operelor sale. Pictorița face parte din albumul „Antologia picturii moldovenești” (2015, 2020).