11.1 C
Chișinău
luni, noiembrie 10, 2025

Prima ședință de consultanță și suport pentru ajustarea Strategiilor de Dezvoltare a Localității la dimensiunea de gen

17 participanți și participante, dintre care șapte din localitatea Zagarancea și 10 din Pîrlița, au participat la data de 26 iulie 2021 la o ședință de consultanță și suport pentru ajustarea Strategiilor de Dezvoltare a Localității la dimensiunea de gen. Evenimentul face parte din proiectul „Parteneriate locale pentru abilitarea femeilor din raioanele Cahul și Ungheni”.

Proiectul „Parteneriate locale pentru abilitarea femeilor din raioanele Cahul și Ungheni” este realizat de către Asociația „Institutum Virtutes Civilis” și Asociația Obștească Centrul CONTACT-Cahul și este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova. Iar cele 12 comunități partenere ale proiectului sunt comunele Andrușul de Jos, Larga Nouă, Slobozia Mare, Văleni, Zârnești și orașul Cahul și comunele Măcărești, Mănoilești, Pârlița, Rădenii Vechi, Zagarancea și orașul Ungheni.

La începutul ședinței, Olesea Vladîca, Manageră de proiect „Institutum Virtutes Civilis”, a explicat care este importanța desfășurării unor astfel de evenimente pentru societate. „Prin acest eveniment începem toate activitățile de suport și consultanță în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru abilitarea femeilor din raioanele Cahul și Ungheni”. Noi am ales cei mai buni experți pentru aceste activități, am avut un concurs de contractare a celor care urmează să vă ajute să îmbunătățiți Strategia dumneavoastră. Aceste modificări vor fi realizate astfel încât să ținem cont de necesitățile femeilor, bărbaților, copiilor, persoanelor cu dizabilitate, adică să îi avem prezenți pe absolut toți cei care trăiesc în localitatea dumneavoastră”.

„Evenimentul de astăzi a fost unul util și acest proiect este unul care cu siguranță va soluționa problema dimensiunii de gen și anume a egalității dintre femei și bărbați. În comuna Zagarancea noi avem anumite probleme privind percepția societății asupra egalității de gen. Prin astfel de seminare și activități ne propunem să diseminăm toată informația care există despre egalitatea de gen. Cu siguranță acest proiect va avea un impact pozitiv asupra societății”, a menționat Vasile Gaviuc, Primarul comunei Zagarancea.

„Din astfel de activități comunitatea noastră are doar de câștigat, deoarece statul în situația din ziua de astăzi nu ne poate ajuta, dar mai ales infrastructura din comunitate lasă de dorit. Sigur că avem nevoie de resurse financiare și doar cu ajutorul proiectului și al oamenilor care vor să ne ajute putem reuși”, a afirmat Tamara Coțur, Secretară a Consiliului Comunal Pîrlița.

Printre participanți s-au regăsit membrii ai primăriei, și reprezentanți ai sectorului educativ. Astfel, toți dorindu-și să se implice pentru o modificare benefică în localitatea din care fac parte.

„Evenimentul de astăzi este unul bun deoarece ne ajută să realizăm un lucru benefic pentru comunitatea noastră. Urmează să facem un document mai bun în legătură cu strategia de dezvoltare social-economică a comunei Zagarancea pentru următorii ani”, a spus Ira Turețchi, Secretară Consiliul Raional Ungheni.

„Cred că evenimentul a fost unul informativ și atractiv, ne rămâne doar să muncim și să implementăm cele învățate. Astfel de ședințe sunt utile pentru activitatea noastră și viitorul comunității pe care o reprezentăm”, a povestit Elena Andriuță, asistent social Pîrlița.

#EVAProject #ImpreunaMaiPuternici #EU4Ungheni #EU4Cahul #EU4Moldova #StrongherTogether #OrangeTheWorld #GenerationEquality

Această activitate este realizată de către Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis” și Asociația Obștească Centrul CONTACT-Cahul, în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

Vladimir Beșleagă, 90 de ani de la naștere

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează în zilele de 21 și 22 iulie 2021 o serie de evenimente de omagiere a scriitorului Vladimir Beșleagă.

Miercuri, 21 iulie, la ora 16.00, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova și Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale va avea loc o nouă ediție a Miercurilor literare, cu genericul Vladimir Beșleagă, 90 de ani de la naștere, care va include vernisarea expoziției de (c)arte Profilul Maestrului la senectute  (sala de expoziții „Gheorghe Cincilei”); omagii; înmânarea premiilor pentru Concursul Național de Eseuri, ed. a II-a: Vladimir Beșleagă sau literatura ca umbră a suferinței; lansarea cărții: Vladimir Beșleagă, Hoții din apartamente / Nicolae Popa, Castanul roz, apărută sub egida MNLMK (Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova). Moderatori vor fi Maria Șleahtițchi și Arcadie Suceveanu. Evenimentul se va desfășura la sediul vechi al MNLMK și sediul USM, Casa Scriitorilor, str. 31 august 1989, nr. 98.

Joi, 22 iulie, între orele 9.30 și 14.30, își va ține lucrările  Conferința științifică națională cu genericul Vladimir Beșleagă, omul și conștiința de sine a literaturii. Prelegerea inaugurală Scriitorul și rostul literaturii va fi ținută de Maestrul Vladimir Beșleagă. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” , Institutul pentru Inițiative Culturale și  Educaționale și se va desfășura la sediul nou al MNLMK, Casa cu tei a Fundației Regale, str. Alexei Mateevici, nr. 79.

Vladimir Beșleagă (25 iulie 1931, Mălăiești, Grigoriopol, R.A.S.S.M din componența R.S.S.U.) a absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955), și-a trecut stagiul doctoral la aceeași instituție, având tema de cercetare Liviu Rebreanu, romancier. Și-a început activitatea ca publicist, colaborând la revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”. A fost redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1970-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988).

A debutat editorial cu proza pentru copii Zbânțuilă (1956). Au urmat alte cărți: Vacanța mea (1959), La fântâna Leahului (1963), Vrei să zbori la lună? (1964). Își câștigă notorietatea cu romanul psihologic Zbor frânt (1966), publicând ulterior alte lucrări în gen romanesc:  Acasă (1976), Isai (1976), Ignat și Ana (1979), Durere (1979), Durere frântă (1981), Sânge pe zăpadă (1985, 1988), Cumplite vremi (1990, 2017), Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine (1988, poem tragic scris în 1969-1970). A semnat lucrări de proză memorialistică, jurnale etc. Manuscrisele mai multor romane se păstrează în fondurile Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.

(Sursa: Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2010, ediția a II-a revăzută și completată,

editor: Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, Editura Prut Internațional, 2010)

Vitalie Ciobanu: „Vladimir Beşleagă este originar din Transnistria – azi, un teritoriu ostil, înstrăinat de Moldova şi de spiritul românesc. A cunoscut de copil realităţile terifiante ale celui de-al Doilea Război Mondial, în care basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranşee inamice, de o parte şi alta a frontului. Această experienţă biografică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în romanul Zbor frânt, apărut în anii ’70, fiind considerat vârful prozei literare basarabene postbelice. Romanul lui Beşleagă propunea o scriitură de tip nou, analitică şi psihologizantă, cunoscând multiple şi variate comentarii: în cazul său putem vorbi chiar despre o „aventură a interpretărilor”. Recenzenţii din epocă au văzut o carte ce acuză „nemilos” ororile războiului – era felul sovietic de a impune, adesea împotriva sensurilor denotative ale unor opere literare, o anumită imagine a lor conformă ideologic. Criticii literari oneşti, în schimb, au apreciat calităţile estetice ale romanului lui Vladimir Beşleagă, care avea valenţele unui experiment literar european fără precedent în literatura basarabeană. În anii de după ’89, Zbor frânt s-a bucurat de analize cu tentă parabolico-simbolică: romanul a fost considerat un receptacul al vicisitudinilor unui popor separat de un râu, Nistrul şi Prutul în egală măsură, un adevărat „Stix” al sufletelor rătăcite, a fost pusă „sub lupă” relaţia complexă tată-fiu din naraţiune, recifele psihologice ale unei familii scindate. Această intensitate exegetică demonstrează valoarea ieşită din comun a romanului Zbor frânt.

Vladimir Beşleagă este autorul mai multor cărţi de proză şi de jurnal. Tot domnia sa semnează singurul roman „de sertar” basarabean, Viaţaşi moartea nefericitului Filimon, editat abia în anii liberalizării gorbacioviste. Dotat cu o vastă cultură filozofică şi literară, cunoscător al câtorva limbi străine (cum nu mai există, cred, altul printre literaţii din generaţia sa), dl Beşleagă este apreciat şi pentru intervenţiile publicistice, iar volumele sale de „dialoguri transnistrene” şi cele consacrate represiunii sovietice în Basarabia îmbină într-un mod fericit scrupulozitatea istoricului cu fineţea detaliului descriptiv, rigoarea documentului cu spiritul de observaţie propriu unui mare scriitor.”

MentorMe te invită la una dintre cele mai memorabile experiențe ale verii – MentorMe Forum | Ediția I

Asociația Obștească „MentorME” va organiza un forum offline destinat  tinerilor din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă până la 25 ani. Forum-ul va fi organizat în paneluri și workshop-uri interactive, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte de maximă relevanță și actualitate pentru tinerii din Republica Moldova. Subiecte care vizează ghidarea și consilierea în carieră și formarea de networking.

La fel, în cadrul evenimentului organizat de către A.O. „MentorME”, tinerii vor avea posibilitatea să beneficieze gratuit de următoarele oportunități:

  • Informarea cu privire la oportunitățile profesionale valabile pe piața din Republica Moldova și ghidarea în obținerea profesiei dorite;
  • Schimb de experiențe și networking cu mentorii participanții Forumului;
  • Posibilitatea de a afla răspunsuri la unele întrebări ce țin de educație și carieră;
  • Oportunitatea de a discuta cu persoane competente în subiectele abordate și care pot furniza linii directorii valide și necesare pentru tinerii din Republica Moldova.

Participarea este gratuită pentru orice tânăr, te îndemnăm să aplici și să beneficiezi gratuit de această oportunitate inedită, prin înregistrarea la acest formular.

Cei mai implicați voluntari, mentees și mentori din comunitatea MentorMe vor fi premiați.

Evenimentul va avea loc la data de 14 August, 2021, ora 10:00, în cadrul Tekwill.

Meșterul popular de la Temeleuți dă viață loziei

Împletitul din lozie este una dintre cele mai vechi îndeletniciri practicate pe teritoriul Republicii Moldova. În ultimul timp se atestă un interes sporit față de acest meșteșug, fiind în mare căutare articolele împletite. Această meserie îi aduce plăcere, împlinire sufletească și câștig. Vorbim de Valeriu Baciu din satul Temeleuți, raionul Călărași, care de peste 30 de ani creează lucruri frumoase din lozie.

Meșterul popular povestește că a preluat acest meșteșug de la părinții săi. Încă de mic se vedea cu lozia în mână. Visul lui cel mare era să devină un meșter iscusit, la fel ca tatăl său. După ce a crescut, revenind de la armată, a plecat  la Soroca pentru a studia această meserie. Și iată că visul lui a devenit realitate.

,,Nichifor Mihailovici, așa cum îi spuneam pe atunci, mi-a oferit ore particulare. După ce am învățat ceea ce nu reușisem să prind de la părinți, am revenit acasă și m-am apucat de lucru. Am început cu sudarea unei căzi mari, preconizată pentru fierberea loziei. Primele mele lucrări au fost coșurile, după care am început să fac scaune și mese. Și iată așa, încetul cu încetul am evoluat” , spune meșterul popular.

Toți membrii familiei Baciu se implică în această activitate: ,,Când ne așezăm la masa de lucru, fiecarea își are funcția lui. Fără dragoste și plăcere nu ne  reușește nimic. Aceasta-i o meserie care necesită consacrare, răbdare și  multă muncă. Oamenilor le plac lucrurile manuale, însă, cu părere de rău, nu toți își permit să le cumpere”, spune soția meșterului, Larisa Baciu.

,,Noi sădim lozia în fiecare an pe pământuri mlăștinoase. Avem grijă de ea, o curățim, o stropim, iar toamna o tăiem și o aducem acasă. În primăvară o alegem și o legăm în snopuri. Aceste snopuri se pun în cada cu apă, iar peste ele se adaugă greutăți. Apoi, se aprinde focul de desubtul căzii și se lasă lozia se fierbe o zi întreagă. După ce a fost fiartă, urmează ca să fie decojită cu ajutorul unor instrumente speciale”, declară Valeriu Baciu.

Meșterul mai povestește că lozia se usucă timp de 3-4 zile. Culoarea acesteia depinde de timpul de uscare. Pentru a obține o lozie cu o nuanță mai pronunțată, aceasta se expune mai mult timp la soare. Procesul de pregătire a loziei este unul anevoios și necesită mai multe brațe de muncă. Din acest motiv, familia Baciu își invită rudele la ajutor: ,,Rudele-s de părerea că această meserie e foarte  grea. Trebuie să stai mereu așezat pe scaun, ceea ce are destule efecte negative. Dar, oare care meserie e ușoară!? Niciuna. Eu m-am obișnuit deja și pentru mine nu e nimic dificil, din contra. Îmi place să împletesc lozia și să-i dau viață. Îmi iubesc mult profesia și sunt mândru de ceea ce pot face” , afirmă domnul Valeriu.

Meșterul a participat la multe expoziții și concursuri, unde lucrările lui au fost admirate, apreciate și achiziționate. De-a lungul carierei sale, el a fost decernat cu o mulțime de diplome pentru valorificarea și promovarea meșteșugurilor și a tradițiilor populare. Creațiile lui au ajuns și peste hotarele țării. Prețul acestora variază în funcție de mărimea și complexitatea modelului, de la câteva zeci de lei până la câteva mii.

Marina Chironeț, stagiară

Prima ediție a Festivalului „Te salut, Chișinău!”

La data de 14 iulie a fost dat start Festivalului cu genericul „Te salut, Chișinău!”, cu prilejul aniversării a 585 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Conform comunicatului de presă prezentat de către Primăria Municipiului Chișinău, festivalul se desfășoară pe strada Pietonală Eugen Doga cu implicarea directă a primarului general Ion Ceban și viceprimarii capitalei.

În cadrul festivalului se desfășoară diverse activități cultural-artistice: expoziții și mese rotunde tematice, întâlniri cu scriitorii; recitaluri cu diverse genuri de muzică (clasică, populară, folclor, jazz, etno jazz etc.). Sunt prevăzute deasemenea proiecții de film, competiții la șah, dame și table, expoziții de artă cu vânzare, târguri ECO ale producătorilor autohtoni, organizarea rutelor turistice „Chișinăul de astăzi și de altă dată” etc. 

 „Ne dorim să păstrăm cu grijă ceea ce am moștenit de la străbuni. E de datoria noastră să facem totul pentru a lăsa copiilor și tinerilor noștri un oraș modern și dezvoltat. Pe viitor ne propunem să realizăm proiecte de atragere a tinerilor specialiști și de a-i întoarce în Chișinău, de peste hotare, pentru a pune bazele unor afaceri acasă”, a spus Ion Ceban.

O parte componentă a festivalului îl deține domeniul cinematografiei, care oferă un spațiu de promovare a peliculelor din cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar „CRONOGRAF”.  

Astfel, la cea de-a întâia ediție a Festivalului „Te salut, Chișinău!” vor avea loc proiecții de filme autohtone, în aer liber, în cele 3 locații: strada pietonală Eugen Doga, Parcul „La Izvor” și Parcul „Valea Morilor”, scările de granit. 

„Este uimitor că putem participa la astfel de evenimente culturale, valorificând istoria orașului nostru. Festivalul este organizat la nivel înalt și include muzica și tradițiile moldovenești care ne reprezintă, ceea ce mă bucură nespus de mult ”, spune Sanda, cetățeană prezentă la eveniment.

Festivalul „Te salut, Chișinău!” se preconizează a fi organizat în fiecare an, cu o durată de câteva zile în perioada de vară. 

Iulia Tatar, stagiară

Sursă Foto: www.chisinau.md

Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor (VOX)

La data de 15 iulie marcăm Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor, ce are scopul de a evidenția importanța dezvoltării tineretului în lume. Această zi a fost marcată în urma unei rezoluții a Organizației Națiunilor Unite (ONU). În acest articol, mai mulți tineri talentați de la noi din țară ne-au spus ce înseamnă pentru ei această sărbătoare și de ce este important ca să-i susținem în activitățile lor.

Această zi semnifică atât o celebrare a persoanelor talentate, cu performanțe frumoase, o îndrumare pentru a-și continua munca, dar și o zi care ar trebui să trezească discuții despre tinerii care încă nu și-au găsit calea, cum îi putem motiva și ajuta, soluții și acțiuni pentru a le valorifica potențialul. Tinerii au un potențial de a aduce schimbări majore în viitor. Dezvoltarea unui tânăr poate fi una rodnică, însă acesta are nevoie de motivație, resurse și convingere că ceea ce face cu adevărat contează. Investirea în tineri este un proces pe termen lung, însă absolut necesar pentru a ne asigura că societatea în care trăim va prospera, și că generațiile viitoare vor face față cu succes provocărilor. (Mădălina Griza, câștigătoarea medaliei de bronz la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete)

Ziua Mondială a Competenților Tinerilor înseamnă pentru mine o bucurie în suflet. Știind că într-o țară atât de mică se găsesc tineri cu talente care vor face ca tara noastră să fie știută în toată lumea. Eu cred că este foarte important să ținem tinerii talentați la noi în țară, pentru că este o mândrie când vezi că un sportiv de al nostru ocupă locuri de frunte pe arena internațională, plus la asta ne face o imagine frumoasă a poporului nostru. (Victor Sterpu, sportiv)

Ziua Mondială a competențelor tinerilor vine să fortifice și să încurajeze tineretul să continue să creeze, încerce și să obțină un rezultat benefic întregii societăți. Un tânăr susținut garantează activitatea lui acolo unde are această susținere. Iar unde sunt tinerii, există și speranța că acel loc va dăinui mult timp înainte. (Veronica Coberman, jurnalistă)

Ziua Mondială a Competențelor tinerilor are rolul de a marca importanta dotarii tinerilor cu toate calitățile necesare pentru ca aceștia să fie competitivi pe piața de muncă sau să aibă abilitățile necesare pentru a începe propria afacere. Tinerii sunt viitorul națiunii, oamenii care au curajul și pot schimba lucrurile spre bine. Tinerii trebuie susținuți și ajutați în toate începuturile lor. (Tomm Blănaru, fondatorul TOMM REVIEWS)

Ziua mondială a competențelor tinerilor este o dovadă în plus că tinerii nicidecum nu reprezintă trecutul sau viitorul, ei reprezintă prezentul. În plus este o dovadă a implicării active acestora în viața socială și culturala a comunității. Promovarea ideii de competență a tinerilor pornește și de la premisa că fiecare dintre noi, tinerii suntem diferiți. Manifestarea unicității are fațete diverse – unul are talent la scriere, altul pe scenă, cineva triumfa în ringul de dans, iar cineva ar putea să picteze aidoma lui Picasso. Fiecare are un talent, important este ca cel din urmă să fie la timp descoperit și ulterior susținut. Anume aici și vine rolul statului – de a susține și de a încuraja tinerii și talentul pe care îl au. De ce să faci drept dacă ești bun la arte, de ce să faci economie dacă ești bun la actorie, de ce să faci politică dacă ești bun la pictură? Deocamdată răspunsul este în venit și trendul impus de societate. Dacă statul ar avea atitudinea potrivita de a-și susține talentele și individualitatea fiecărui atunci puțini tineri ar merge pe direcția trendului să fie jurist, economist sau politician, ci mai cu seamă tot mai mulți și-ar urma vocația și ar deveni – pictori, muzicieni, dansatori, fotbaliști, etc. Într-un fel tinerii sunt puși în fața dilemei de alegeri – la competențele pe care le au unii ar fi putut fi un artist cu renume mondial – dar a ajuns un politician mediocru. (Alexandru Ghețan, finalist iUmor)

Este important să susținem tinerii de la noi din țară, în special cei talentați, deoarece ei sunt viitorul. Fiecare talent este important în felul său, noi avem ce învăța unul de la celălalt. Datorită tinerilor sârguincioși și dornici de a-și îmbunătăți competențele, Republica Moldova se va putea dezvolta mai departe. (Nicoleta Bugan, model)

Dorul de Nicolae Dabija ne adună la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Peste 100 de fotografii care îl surprind pe Nicolae Dabija la evenimente, alături de prieteni, colegi, familie, sau cu oameni care îi erau dragi, vor fi expuse începând cu 15 iulie 2021 la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM). Evenimentul se desfășoară în contextul aniversării a 73 de ani de la nașterea regretatului scriitor, publicist și poet.

Expoziția este organizată de Eugenia Tofan, cercetător științific, Serviciul de Presă al Academiei de Științe a Moldovei(AȘM), membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (UJR) și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). De menționat este că vor fi expuse și fotografii din colecția familiei Dabija.

Imaginile vor putea fi admirate în sala „Alexe Rău”, blocul principal al BNRM, până la sfârșitul lunii iulie. Accesul în sălile Bibliotecii este permis doar după termometrie, obligatoriu cu mască de protecție.

Amintim că, în iunie, la BNRMîn colaborare cu Editura Tipo Moldova din Iași și săptămânalul „Literatura și Arta” de la Chișinăua fost lansată colecția de publicistică a lui Nicolae Dabija. Aceasta cuprinde 27 de volume cu peste 5000 de articole referitoare la educația națională și editoriale din săptămânalul „Literatura şi Arta”, scrise timp de peste 30 de ani de către scriitorul și publicistul Nicolae Dabija.

,,Valorificarea Râului Cogîlnic” – un proiect prezentat de către Primăria Municipiului Hîncești

La începutul lunii iunie Primăria Municipiului Hîncești a făcut public pe pagina de Facebook a instituției anunțul  despre un nou proiect de o importanță majoră pentru locuitorii orașului. Proiectul intitulat ,,Valorificarea Râului Cogîlnic” , urmează a fi implementat pe întreg perimetrul lunii râului Cogîlnic.

Potrivit Primăriei Municipiului Hîncești,  în cadrul proiectului va fi curățită toată porțiunea râului de pe teritoriul orașului, construcția și amenajarea parcului de agrement, construcția terenului de joacă pentru copii, precum și a pistei pentru bicicliști.

Mai mulți dintre localnici s-au lăsat a fi entuziasmați de idee și au susținut inițiativa autorităților: ,,Foarte bună inițiativă de a curăța râul Cogîlnic care s-a transformat într-o băltoacă – gunoiște din cauza iresponsabilității cetățenilor și de sus și de jos.”, a spus Natalia, locuitoare a orașului.

Totuși părerile s-au împărțit în mod diferit, astfel că unii locuitori ai orașului au lăsat comentarii provocatoare:

,,Foarte bine, foarte frumos proiect, sperăm să-l și vedem realizat, dar nu ar fi rău să faceți regulă în ceea ce nu ați dus până la capăt, drumuri, sisteme de canalizare, apă, gaz, tot timpul lumea asta a cerut.” , a spus Ana Maria Boghiceanu.

Autoritățile nu au comentat părerile localnicilor, dar au afirmat că momentan sunt în proces de identificare a surselor financiare pentru a duce la bun sfârșit acest proiect indispensabil la nivel municipal. 

Cristina Scoarță, stagiară

Grigore Munteanu – stăpânul a 50 de familii de albine

Apicultura este o afacere rentabilă pentru mulți dintre albinarii Republicii Moldova. Pentru asta este nevoie de pasiune, dedicație, răbdare și multă muncă, o spune Grigore Munteanu din satul Temeleuți, raionul Călărași, care de 22 de ani își dedică tot timpul pe care îl are albinelor.

Bărbatul a moștenit această îndeletnicire de la bunicii săi. A învățat totul de unul singur, făcând anumite experimente. A început cu o familie de albini și a ajuns la 50. Pentru el aceasta este mai mult o pasiune, decât o meserie. Îndată ce se trezește, merge la stupi pentru a se asigura că totul e în regulă. Bărbatul nu își poate imagina viața fără albini. El este ajutat zilnic de către soția sa, Oltița, care în timp a îndrăgit și ea destul de mult aceste ființe.

,,Dacă  viața omului ar fi ca cea a albinelor, ar fi raiul pe pământ. Ele nu se amestecă una în lucrul alteia, așa cum obișnuim să o facem noi, oamenii. Fiecare își are funcția și locul său în societatea albinelor. Până și trântorul are un rol foarte important, chiar dacă mulți cred că el nu face nimic altceva decât să mănânce miere. Misiunea lui este de a fecunda matca și de a ajuta albinele să încălzească mai bine puietul pe timp răcoros. Tot de el depinde și liniștea din stup” , afirmă Grigore Munteanu.

Înțepăturile albinelor au devenit o plăcere pentru domnul Grigore. El mărturisește că demult s-a obișnuit cu acest lucru, deoarece costumul de protecție nu îl protejează la maxim. Albinele nu preferă se fie dernajate  și nu suportă mirosurile puternice de parfum, alcool, motorină, fum, etc.

,,Eu am fost în America și am activat ca albinar timp de  6 luni. Acolo, apicultorii țin mai mult albinele pentru polenizare, pentru că asta le aduce un profit mai mare. Ei le duc în mod organizat în livezile oamenilor, iar pentru asta sunt remunerați cu o sumă bună de bani, în dependență de numărul de familii de albine pe care îl au. La noi însă, nu se practică așa ceva” , spune protagonistul acestui reportaj.

Bărbatul mai povestește că albinele produc cea mai multă miere în lunile mai și iunie. Mierea este colectată doar atunci când se formează deasupra ramei un strat dens, de culoare albă. În așa mod se înțelege că aceasta este coaptă. Dacă condițiile climaterice sunt bune, atunci, pe timp de vară albinele dintr-un singur stup pot produce până la 50 kg de miere. În anii precedenți, bărbatul exporta mierea în Rusia. Acum, din cauza frecventă a ploilor mierea este mai puțină și o ține doar pentru consătenii săi.

,,La noi în familie mierea se consumă zilnic, fiindcă  are o mulțime de beneficii pentru sănătate. Aceasta este un îndulcitor delicios și sănătos, obținut pe cale naturală. De când am început să o producem, am exclus total zahărul din viața noastră”, susține soția apicultorului, Oltița Munteanu.

De-a lungul carierei sale, apicultorul s-a întâlnit cu diferite situații, plăcute și mai puțin plăcute: ,,Sunt ani în care investești în această afacere, dar nu mai scoți niciun leu. Cu vreo 10 ani în urmă a fost stropită pădurea, fără ca să fim anunțați. Atunci am pierdut o mare parte din albini. Am reușit să salvez doar câteva familii. A trebuit să schimb toate căsuțele și ramele, pentru a nu le pierde și pe cele rămase. Practic am luat-o de la zero, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am făcut față și acestei provocări”, declară apicultorul.  


Albinarul planifică ca pe viitor să treacă la o variantă mai modernă de stupi și rame, la fel ca la americani. Pe lângă toate, domnul Grigore mai produce și cvas din miere de albine, o băutură perfectă pentru perioada caldă a anului. Toți cei care vin în vizită la familia Munteanu, sunt serviți cu miere și cvas rece,  la fel cum am fost servită și eu.

Marina Chironeț, stagiară

Seara canonicului Vladimir Beșleagă, la Librăria din Centru

Joi, 15 iulie, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc Seara Vladimir Beșleagă, care împlinește 90 de ani. Cu această ocazie vor fi lansate edițiile noi din romanele sale emblematice Zbor frânt (ediția a IX-a) și Viața și moarta nefericitului Filimon (ediția a IV-a), apărute la Editura Cartier în colecția Cartier popular, coordonată de Gheorghe Erizanu. De asemenea, va fi lansat Jurnalul lui Vladimir Beșleagă, care cuprinde note din studenție până în zilele noastre, apărut la Editura Polisalm.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Maria Șleahtițchi

Andrei Țurcanu

Oxana Gherman

Nina Corcinschi

Moderator: Em.Galaicu-Păun

„Prozatorul Vladimir Beșleagă (născut în 1931, într-un sat transnistrian) merita să fie cunoscut și editat cu prioritate în România postdecembristă, ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori basarabeni. Este romancierul cu o vocație narativă modernă și profundă, într-o literatură dominată de poeți.” (Ion Simuț)

„Primul scriitor basarabean care pune problema deviantului totalitarism autohton în cadrul unei problematici ontologice este Vladimir Beşleagă. Romanul Viaţa şi moartea nefericitului Filimon, scris în 1969-1970 şi publicat abia în 1988, oferă într-o textură încărcată şi convulsivă tragedia profundă a unui neam fracturat în interiorul său, rupt de cadrul organic de viaţă, înstrăinat de relaţiile de rudenie fireşti. (…) Dacă Zbor frânt este încă o scriere impregnată puternic de geometrie, următoarea carte, Viaţa şi moartea nefericitului Filimon, este adânc «algebrizată», la toate nivelele, lucru absolut insolit (şi fără pereche) în firava literatură basarabeană de atunci”. 
(Andrei Țurcanu)

VLADIMIR BEȘLEAGĂ s-­a născut la 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, Grigoriopol (regiunea transnistreană). După studiile universitare (1955), încearcă să îmbrățișeze știința literară, lucrând asupra unei teze despre proza lui Liviu Rebreanu. Abandonează însă proiectul din cauza asprei cenzuri comuniste. După câțiva ani de gazetărie, se consacră muncii literare. Debutează în 1963 cu culegerea de nuvele La fântâna Leahului. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS în anii perestroikăi. Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Frontului Popular (1990-1993), semnatar al Declarației de Independență.

A publicat romanele: Zbor frânt (1966), Acasă (1976), Ignat și Ana (1979), Durere (1979), Viaţa și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine (1988, roman de serat scris în 1966), Sânge pe zăpadă (1985), Nepotul (1993), trilogia Cumplite vremi (2017).

Este autorul volumului de versuri Țipătul lăstunului (2006).

A tradus Dafnis și Cloe de Longos (1970), Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher Stowe (1972), Lauda prostiei de Erasmus (1976).

Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă (Cartier popular). Broșată, 200 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL.

Viața și moartea nefericitului Filimon, de Vladimir Beșleagă (Cartier popular). Broșată, 176 pag. Preț: 29 RON/ 119 MDL.

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe Cartier.md

Ebooks Cartier sunt pe iBooks.

În Cartier popular au mai apărut:

Un blad de miliarde, de Vasile Bumacov

Lectura lui Dante (3 vol), de Laszlo Alexandru

Pâinea noastră cea din toate filele, de Vasile Romanciuc

Inorogul la porțile Orientului. Bestiralul lui Dimitrie Cantemir (eseu), de Bogdan Crețu

Despărțirea apelor (almanah epistolar), de Ion Druță

Numește fericirea altfel (roman), de Victor Dumbrăveanu

Vara în care mama a avut ochii verzi (roman), de Tatiana Țîbuleac

Grădina de sticlă (roman), de Tatiana Țîbuleac

Ultima amantă a lui Cioran (roman), de Constantin Cheianu

Câinele de bronz (roman), de Emanuela Iurkin

Limba de hârtie (eseu), de Tamara Cărăuș

Woldemar (roman), de Oleg Serebrian

Cântecul mării (roman), de Oleg Serebrian

Căsuța de la Răscruce, de Ion Druță

Parodii, de Petru Cărare

Maeștrii unei arte muribunde, de Claudiu Komartin

Trilogia basarabeană, de Val Butnaru

Copilul teribil, de Nicolae Esinencu

Către voi, prin lumina întunericului, de Mihail Gh.Cibotaru

Aproape, de Grigore Vieru

Cântecul mării, de Oleg Serebrian

Săgeți, de Petru Cărare

Cerul alege (aforisme), de Grigore Vieru.