La data de 14 iulie a fost dat start Festivalului cu genericul „Te salut, Chișinău!”, cu prilejul aniversării a 585 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Conform comunicatului de presă prezentat de către Primăria Municipiului Chișinău, festivalul se desfășoară pe strada Pietonală Eugen Doga cu implicarea directă a primarului general Ion Ceban și viceprimarii capitalei.

În cadrul festivalului se desfășoară diverse activități cultural-artistice: expoziții și mese rotunde tematice, întâlniri cu scriitorii; recitaluri cu diverse genuri de muzică (clasică, populară, folclor, jazz, etno jazz etc.). Sunt prevăzute deasemenea proiecții de film, competiții la șah, dame și table, expoziții de artă cu vânzare, târguri ECO ale producătorilor autohtoni, organizarea rutelor turistice „Chișinăul de astăzi și de altă dată” etc. 

 „Ne dorim să păstrăm cu grijă ceea ce am moștenit de la străbuni. E de datoria noastră să facem totul pentru a lăsa copiilor și tinerilor noștri un oraș modern și dezvoltat. Pe viitor ne propunem să realizăm proiecte de atragere a tinerilor specialiști și de a-i întoarce în Chișinău, de peste hotare, pentru a pune bazele unor afaceri acasă”, a spus Ion Ceban.

O parte componentă a festivalului îl deține domeniul cinematografiei, care oferă un spațiu de promovare a peliculelor din cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar „CRONOGRAF”.  

Astfel, la cea de-a întâia ediție a Festivalului „Te salut, Chișinău!” vor avea loc proiecții de filme autohtone, în aer liber, în cele 3 locații: strada pietonală Eugen Doga, Parcul „La Izvor” și Parcul „Valea Morilor”, scările de granit. 

„Este uimitor că putem participa la astfel de evenimente culturale, valorificând istoria orașului nostru. Festivalul este organizat la nivel înalt și include muzica și tradițiile moldovenești care ne reprezintă, ceea ce mă bucură nespus de mult ”, spune Sanda, cetățeană prezentă la eveniment.

Festivalul „Te salut, Chișinău!” se preconizează a fi organizat în fiecare an, cu o durată de câteva zile în perioada de vară. 

Iulia Tatar, stagiară

Sursă Foto: www.chisinau.md

La începutul lunii iunie Primăria Municipiului Hîncești a făcut public pe pagina de Facebook a instituției anunțul  despre un nou proiect de o importanță majoră pentru locuitorii orașului. Proiectul intitulat ,,Valorificarea Râului Cogîlnic” , urmează a fi implementat pe întreg perimetrul lunii râului Cogîlnic.

Potrivit Primăriei Municipiului Hîncești,  în cadrul proiectului va fi curățită toată porțiunea râului de pe teritoriul orașului, construcția și amenajarea parcului de agrement, construcția terenului de joacă pentru copii, precum și a pistei pentru bicicliști.

Mai mulți dintre localnici s-au lăsat a fi entuziasmați de idee și au susținut inițiativa autorităților: ,,Foarte bună inițiativă de a curăța râul Cogîlnic care s-a transformat într-o băltoacă – gunoiște din cauza iresponsabilității cetățenilor și de sus și de jos.”, a spus Natalia, locuitoare a orașului.

Totuși părerile s-au împărțit în mod diferit, astfel că unii locuitori ai orașului au lăsat comentarii provocatoare:

,,Foarte bine, foarte frumos proiect, sperăm să-l și vedem realizat, dar nu ar fi rău să faceți regulă în ceea ce nu ați dus până la capăt, drumuri, sisteme de canalizare, apă, gaz, tot timpul lumea asta a cerut.” , a spus Ana Maria Boghiceanu.

Autoritățile nu au comentat părerile localnicilor, dar au afirmat că momentan sunt în proces de identificare a surselor financiare pentru a duce la bun sfârșit acest proiect indispensabil la nivel municipal. 

Cristina Scoarță, stagiară

Apicultura este o afacere rentabilă pentru mulți dintre albinarii Republicii Moldova. Pentru asta este nevoie de pasiune, dedicație, răbdare și multă muncă, o spune Grigore Munteanu din satul Temeleuți, raionul Călărași, care de 22 de ani își dedică tot timpul pe care îl are albinelor.

Bărbatul a moștenit această îndeletnicire de la bunicii săi. A învățat totul de unul singur, făcând anumite experimente. A început cu o familie de albini și a ajuns la 50. Pentru el aceasta este mai mult o pasiune, decât o meserie. Îndată ce se trezește, merge la stupi pentru a se asigura că totul e în regulă. Bărbatul nu își poate imagina viața fără albini. El este ajutat zilnic de către soția sa, Oltița, care în timp a îndrăgit și ea destul de mult aceste ființe.

,,Dacă  viața omului ar fi ca cea a albinelor, ar fi raiul pe pământ. Ele nu se amestecă una în lucrul alteia, așa cum obișnuim să o facem noi, oamenii. Fiecare își are funcția și locul său în societatea albinelor. Până și trântorul are un rol foarte important, chiar dacă mulți cred că el nu face nimic altceva decât să mănânce miere. Misiunea lui este de a fecunda matca și de a ajuta albinele să încălzească mai bine puietul pe timp răcoros. Tot de el depinde și liniștea din stup” , afirmă Grigore Munteanu.

Înțepăturile albinelor au devenit o plăcere pentru domnul Grigore. El mărturisește că demult s-a obișnuit cu acest lucru, deoarece costumul de protecție nu îl protejează la maxim. Albinele nu preferă se fie dernajate  și nu suportă mirosurile puternice de parfum, alcool, motorină, fum, etc.

,,Eu am fost în America și am activat ca albinar timp de  6 luni. Acolo, apicultorii țin mai mult albinele pentru polenizare, pentru că asta le aduce un profit mai mare. Ei le duc în mod organizat în livezile oamenilor, iar pentru asta sunt remunerați cu o sumă bună de bani, în dependență de numărul de familii de albine pe care îl au. La noi însă, nu se practică așa ceva” , spune protagonistul acestui reportaj.

Bărbatul mai povestește că albinele produc cea mai multă miere în lunile mai și iunie. Mierea este colectată doar atunci când se formează deasupra ramei un strat dens, de culoare albă. În așa mod se înțelege că aceasta este coaptă. Dacă condițiile climaterice sunt bune, atunci, pe timp de vară albinele dintr-un singur stup pot produce până la 50 kg de miere. În anii precedenți, bărbatul exporta mierea în Rusia. Acum, din cauza frecventă a ploilor mierea este mai puțină și o ține doar pentru consătenii săi.

,,La noi în familie mierea se consumă zilnic, fiindcă  are o mulțime de beneficii pentru sănătate. Aceasta este un îndulcitor delicios și sănătos, obținut pe cale naturală. De când am început să o producem, am exclus total zahărul din viața noastră”, susține soția apicultorului, Oltița Munteanu.

De-a lungul carierei sale, apicultorul s-a întâlnit cu diferite situații, plăcute și mai puțin plăcute: ,,Sunt ani în care investești în această afacere, dar nu mai scoți niciun leu. Cu vreo 10 ani în urmă a fost stropită pădurea, fără ca să fim anunțați. Atunci am pierdut o mare parte din albini. Am reușit să salvez doar câteva familii. A trebuit să schimb toate căsuțele și ramele, pentru a nu le pierde și pe cele rămase. Practic am luat-o de la zero, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am făcut față și acestei provocări”, declară apicultorul.  

Albinarul planifică ca pe viitor să treacă la o variantă mai modernă de stupi și rame, la fel ca la americani. Pe lângă toate, domnul Grigore mai produce și cvas din miere de albine, o băutură perfectă pentru perioada caldă a anului. Toți cei care vin în vizită la familia Munteanu, sunt serviți cu miere și cvas rece,  la fel cum am fost servită și eu.

Marina Chironeț, stagiară

Agricultura este la ea acasă –  așa se spune despre satul Fundul Galbenei, r. Hîncești unde fiecare al 10-lea locuitor desfășoară o activitatea agricolă fie împrejurul casei fie în câmp.  La fel ca mulți dintre locuitorii satului este și Ana Căpiță care la doar 23 de ani a devenit agent economic deschizând propria gospodărie țărănească împreună cu soțul său Dumitru. Și-au dorit să se lanseze, acasă, în Moldova, așa că au plantat chiar ei propria lor livadă de cireșe la nici jumătate de an de la luarea deciziei. 

Ideea de a deschide o gospodărie țărănească specializată pe pomi fructiferi a venit spontan în familia lor și ei au văzut-o ca pe cea mai favorabilă activitate pe care ar putea să o desfășoare aici, acasă, spune Ana: „Ideea de a deveni agent economic a venit ca un fulger în familia noastră, atunci când vizionam un video despre proiectul ,,Livada Moldovei” , am descoperit că putem și noi face investiții în țara noastră. Atunci am înțeles ca domeniul agriculturii ne poate oferi șansa sa ne croim un viitor mai bun! Și tot în același moment a venit și ideea de a planta cireși!”

Lotul de pământ pe care sunt plantați puieții se întinde pe aproximativ 4 hectare. De jur împrejur observi doar mici pomi care încep să dea frunze deja, este imposibil să reușești să numeri toți pomii care se regăsesc aici, dar proprietară știe numărul exact de pomi plantați și chiar în câte zile aceștia au fost împărțiți pe acest teren:

 ,,Ziua de 4 martie a fost prima zi de plantare, o zi foarte productivă, cu ajutorul a 35 de persoane în această zi am reușit să plantăm mai mult de jumătate din numărul total de puieți, mai exact 1900. A doua zi am plantat 1200 de pomi. Nici nouă nu ne venea să credem că în 2 zile am reușit să îndeplinim un scop la care am muncit multe zile și nu am dormit nopți.”

O întreagă echipă de oameni, muncitori de rând, dar și specialiști în domeniul agriculturii au participat la realizarea visului celor doi tineri, desfășurând treptat toate procese de întreținere a unei livezi: curățarea puieților, stropirea, udarea acestora și ruperea mugurilor.

,,Mă bucur că pot ajuta acești tineri antreprenori, am contribuit și eu la lucrările de întreținere a acestei livezi, îi susțin și apreciez pentru decizia de a investi la noi în țară pentru că mulți tineri de vârsta lor aleg varianta mai ușoară, cea de a pleca peste hotare.”, a spus Ion Desculțu, specialist în agronomie.

În livada Anei și a lui Dumitru se găsesc pomi din trei tipuri: Kordia, Regina și Ferrovia. Sunt soiuri care dau roade târziu spre toamnă. Deși la prima vedere terenul cu puieții deja înverziți pare un lucru ușor de realizat, totuși nu este deloc așa întrucât Ana a afirmat că tot acest rezultat a necesitat o întreagă pregătire a loturilor de pământ, implicarea mai multor persoane în alegerea soiurilor, în importarea puieților de cireși, dar și în plantarea și îngrijirea lor în perioada vegetației. Gradul de responsabilitatea este mare, dar se merită din plin spune tânăra antreprenoare: ,,Pentru aceasta plantație am o dragoste aparte care nu se compară cu nimic, în ea depun mult suflet și multă muncă, iar când văd rezultatul muncii noastre realizăm că am făcut un pas corect pentru familia noastră. E ca și cum ai avea copii și trebuie să ai grijă de ei zilnic, eu sunt mereu pe lanul plantat cu cireși și verific orice modificare a creșterii lor.”

Atât părinții, rudele, cât și prietenii au susținut și ajutat tânăra familie în realizarea și desfășurarea acestei activități agricole: ,,Într-adevăr este o muncă enormă, sunt zi de zi alături de ei și văd ce se petrece, îi ajut, îi susțin și mă implic cum pot fiindcă doar așa îmi pot vedea copii acasă lângă noi, realizându-se, și asta mă bucură cel mai mult!”, a spus mama lui Dumitru.

Și autoritățile locale se implică activ în viața agricolă a localității și susțin tinerii antreprenori: ,,Suntem mândri de faptul că avem astfel de tineri ambițioși și dornici de muncă, ne bucurăm mult pentru realizarea lor, este un mare plus pentru localitatea noastră, pentru economia țării, îi susținem și pe cât este posibil încercăm să intervenim cu ajutor material întru remunerarea muncii lor, la fel, îndemnăm și ceilalți tineri să urmeze exemplul lor și să investească în domeniul agriculturii și nu numai.”, a afirmat Didilică Toma, primarul satului Fundul Galbenei.

Într-un final, familia Căpiță, au afirmat că îndeamnă tinerii și nu doar să se regăsească și să-și realizeze visele acasă, în propria patrie. 

Cristina Scoarță, stagiară

Miercuri, 7 iulie, locatarii blocurilor de pe strada Andrei Doga 32/2, 32/8 și 32/10 au descoperit în curtea din spate construcția unei îngrădiri. Locatarii au presupus începerea unor noi lucrări pentru o clădire, care ar stopa accesul luminii naturale pentru mai mult de trei blocuri locative și au ieșit să protesteze.

Cu pretextul că se fac lucrări de amenajare și curățire a terenului, Agenția Municipală de Ipotecă (AMIC) a început construcția unui gard. Motivul îngrădirii teritoriului ar fi numărul tot mai mare al oamenilor străzilor și persoanelor care folosesc substanțe interzise. „Ne-au spus că în decurs de trei săptămâni fac curățenie, una-alta și după aia se duc, dar pentru asta trebuie de plasat stâlpi de beton pentru gard?” a remarcat o locatară.

În dimineața zilei de miercuri, muncitorii au fost atenționați de către locatari să nu înceapă lucrările până nu se prezintă Pretorul Sectorului Rîșcani, Vlad Melnic, cu toate autorizațiile în regulă.

Din cauza terenului dat s-a iscat un conflict și în anul 2017, locatarii au pornit instanțe împotriva companiei de construcții care a decis să construiască fără nici o permisiune un bloc cu 11 etaje, care ar stopa accesul la lumina zilei mai multe blocuri și ar priva familiile de spațiu pentru recreere.

Rezultatul instanțelor a fost stoparea săpării fundamentului și inițierea unui proiect de parc, a cărui realizare nu a fost să fie. „Am strâns cu toții mână cu mână  pentru pământ ca să astupăm groapa pentru fundament, au fost cheltuiți în jur de 18.000 de lei”, a mărturisit Tamara, locatara unui bloc.

„Am mers și am luptat în toate instanțele pe parcursul a doi ani, am câștigat și ni s-a promis că se face parc”, a spus o localnică.

Melnic a relatat că până când nu s-a prezentat nici o autorizație și nici un ordin nu se poate construi nimic. „Pe mine mă interesează doar una, ce caută stâlpii aceștia pe proprietate municipală și ce drept aveți voi să construiți când aveți o autorizație de construcție din 2008, iar contractul de arendă este expirat din 2011? Până mâine dimineață, acești stâlpi să nu mai fie aici”.

Reprezentantul AMIC a repetat că „Au fost plângeri că sunt boschetari în regiune așa că am planificat doar o procedură de salubrizare”. Acest argument a iscat și mai multe neînțelegeri între locatari și reprezentant.

Una din grupul de locatari, care s-au strâns în curtea din spate, a exclamat „Lăsați loc și pentru copii, nu vă gândiți numai la bani!”

„Grădinițe nu facem, că avem aici una, dar permanent nu-s locuri, școli nu facem, parcuri nu facem, haideți să facem un bloc nou, unde vom crește copiii?”, a relatat Tatiana, localnică.

Decizia a fost luată  și până seara zilei de 8 iulie stâlpii au dispărut, dar nimic nu s-ar fi putut întâmpla fără adunarea locatarilor care au insistat la o schimbare.

Totuși, Pretorul Sectorului Rîșcani a preîntâmpinat locatarii că acesta ar putea fi doar un început și că locatarii din preajmă trebuie să fie foarte atenți.

În scurt timp, se preconizează separarea teritoriului municipal de cel privat pentru evitarea altor conflicte. Această hotărâre ar fi și o soluție pentru numărul mare de oameni ai străzii care preferă să se adăpostească în acea regiune.

Victoria Gherman, stagiară

Un locuitor al satului Temeluți din raionul Călărași a descoperit în propria casă un tablou sculptat în lemn, semnat de renumitul A. Morand. Tabloul era ascuns sub raftul de jos al mobilei, fiind învelit într-o stofă de calitate. Descoperirea a avut loc acum un an de zile.

Bărbatul nu a spus nimănui despre această descoperire. El mărturisește că soția lui a avut grijă de o bătrânică în Franța. După ce aceasta a decedat, soția lui a procurat mobila de la copiii bătrânei, la un preț redus. Mobila a fost adusă în sat, iar în momentul asamblării, gospodarul casei a observat ceva suspect în spatele unui raft. Acolo se afla tabloul învelit în stofă, care avea miros de naftalină.

,,Poate că cineva caută încă și acum acest tablou. E o descoperire interesantă. Sunt sigur că această mobilă ascunde încă multe taine”, declară bărbatul.

Soția bărbatului afirmă că mobila e veche, dar foarte frumoasă și îngrijită. Această descoperire a uimit-o și pe ea: ,,Nu cunosc care e adevărata valoare a tabloului, dar cred că îl vom păstra ca amintire”.
           

Tabloul semnat de artistul francez A. Morand este sculptat în lemn vechi și înfățișează viața de la o fermă. Lucrarea sculptorului datează din secolul al XIX-lea. Dimensiunile acesteia sunt: 3850mm x 2750mm. Potrivit site-ului galerie-creation.com, o parte dintre lucrările artistului se află la licitație. Acestea valorează sute de euro.

Marina Chironeț, stagiară