Luni, 31 ianuarie, la ora 19.00, vă invităm la lansarea online a volumelor de teatru Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și Țara lui Gufi, de Matei Vișniec, apărute la Editura Cartier, colecția Cartier popular.

Alături de Matei Vișniec vor participa:
Ion Bogdan Lefter
Daniela Șilindean
Petru Vutcărău

Moderator: Emilian Galaicu-Păun, scriitor, redactor-șef al Editurii Cartier.

Discuția va fi transmisă live, pe paginile Facebook ale Editurii Cartier și Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.
Evenimentul este organizat de Librăriile Cărturești și Editura Cartier.

ZECE DEFINIŢII SUBIECTIVE ALE TEATRULUI, DUPĂ MATEI VIȘNIEC:

Teatrul est un om care vine în faţa altui om şi îi spune: sunt oglinda ta, sunt umbra ta, sunt pleoapa ta, sunt amiaza ta, sunt tu.

Teatrul este o încăpere mare fără ferestre unde oamenii devin ferestre.

Teatrul este atunci când cineva te invită să intri în propriul său creier, în propria sa inimă şi în propria sa fiinţă, iar tu o faci ezitant, dar descoperi că eşti primit acolo cu mare bucurie şi cu braţele deschise întrucât ai darul de a vindeca, cât de cât, măcar puţin, durerile lumii.

Teatrul este o numărătoare inversă esenţială pentru umanitate, făcută de cineva care a uitat ordinea cifrelor.

Teatrul este Beckett care se uită la o piesă de Cehov care se uită la o piesă de Shakespeare care se uită la o piesă de Euripide care îl recită pe Homer care se uită la cer cu ochii săi orbi.

Teatrul est un depozit de scaune din interiorul căruia se aud uneori ţipete, urlete, muzică. Nimeni nu ştie ce se întâmplă acolo, oamenii fac uneori coadă în faţa clădirii, trag cu urechea, dar nimeni nu are curajul să intre înăuntru. Este adevărat că unii dintre cei care au intrat nu mai ies niciodată.

Dar, de fapt, ce este teatrul? Îl întreabă brusc sufleorul pe actorul care tocmai işi debitează monologul cel mai important din piesă. Perturbat, marele actor işi uită rolul, se înfurie, se duce la cuşca sufleorului, îl înşfacă de guler şi încearcă să-I tragă afară, dar nu reuşeşte întrucât sufleorul se zbate teribil şi strigă după ajutor. În tot acest timp spectatorii râd în hohote, regizorul face atac de cord, iar o doamnă din primul rând se indrăgosteşte de sufleor.

Teatrul este o cortină făcută din pleoape.

Teatrul este un fier de călcat făcut din aburi pentru a călca nişte cămăşi făcute din ceaţă.

Ce este teatrul nu ştiu, dar ştiu precis ce nu este. Nu este un tren care ajunge la timp, nu este o maşină de calculat, nu este o săptămână formată din şapte zile, nu este o mână care are cinci degete şi nu este un iluzionist căruia îi reuşesc numerele.
MATEI VIȘNIEC, poet, dramaturg, romancier și jurnalist este născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi, oraş fabulos tăiat în două (cu tot cu cimitir) de o cale ferată care reprezintă pentru autor axa de simetrie a universului. Oraşul este descris pe larg în romanul publicat de Matei Vişniec la Cartea Românească şi intitulat Cafeneaua Pas-Parol. Mama, Minodora, a fost educatoare. Tata, Ioan, a fost funcţionar.

A debutat cu poezie în clasa a patra când a versificat o fabulă de La Fontaine. Ulterior a descoperit în literatură un spaţiu de libertate şi s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Caragiale, Nichita Stănescu… I-au plăcut foarte mult suprarealiştii, dadaiştii, povestirile fantastice, teatrul absurdului şi al grotescului, poezia onirică şi chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, aproape totul cu excepţia realismului socialist.

Studiază la Bucureşti filozofia şi devine foarte activ în sânul generaţiei 80, fiind membru fondator al Cenaclului de luni. Crede în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul. Crede mai cu seamă că teatrul şi poezia pot denunţa manipularea omului prin „marile idei”, precum şi spălarea creierelor prin discursurile ideologice.

Înainte de 1987 se afirmă în România prin poezia sa epurată, lucidă, scrisă cu acid. Incepând din 1977 scrie piese de teatru care circulă masiv în mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste. Proza sa rămâne însă una de sertar.

În septembrie 1987 părăseşte România cu o viză de turist, ajunge în Franţa unde cere azil politic. Începe să scrie în limba franceză, lucrează la BBC Londra între 1988 şi 1989, apoi începe să lucreze la Paris pentru Radio France Internationale. Devine cetăţean francez în 1993, dar îşi păstrează şi cetăţenia română.

Din 1987, de cînd trăieşte în Franţa, piesele sale au traversat frontierele şi numele său s-a aflat pe afişe în aproximativ 40 de ţări.

Premiul European acordat în 2009 de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa pentru întreaga activitate.

Premiul de Literatură Europeană Jean Monnet acordat în 2016 pentru romanul Negustorul de începutul de roman (Editura Jacqueline Chambon Actes Sud).

În România i s-a decernat de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dramaturgie. A obţinut, de asemenea, Premiul pentru Dramaturgie al Academiei Române şi Premiul UNITER pentru cel mai jucat autor român.

Țara lui Gufi (teatru), de Matei Vișniec (Cartier popular). Broșată, 280 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL
Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (teatru), de Matei Vișniec (Cartier popular). Broșată, 348 pag. Preț: 39 RON/ 169 MDL

Carțile pot fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, pot fi comandate și online: Carturești: AICI și AICI, Cartier: AICI și AICI.

Intră în cărți pe Cartier.md
Ne găsești pe Twitter
și pe Facebook.

Au fost lansate două piese noi, ambele vor participa la preselecția Națională Eurovision 2022.

Trio EVA – trupa formata din 3 tinere talentate: Evelina Vîlcu, Valeria Vechiu și Alexandra Chirtoacă, elevele Centrului de dans și vocal SIS N BRO din Chișinău.

Activitatea ca trupă au început-o în 2019 special pentru proiectul X Factor Romania, fiind ghidați de profesoara de canto Annet Smirnova.

Până acum fetele au participat la mai multe concursuri și festivaluri naționale și internaționale în componența de trupă dar și solo. La fel trupa are mai multe piese cover filmate și postate pe YouTube.

Azi fetele vin în premieră cu prima piesă proprie – Get a Kiss. Piesa este un produs 100% autohton (Republica Moldova), autorii fiind Mădălina Țurcan, Mihail Cebotarenco și Annet Smirnova. Cu aceasta piesă Trio EVA va participa și la preselecția naționala Eurovision 2022 din Republica Moldova.

Annet Smirnova – profesor canto SIS N BRO, câștigătoarea mai multor concursuri naționale și internaționale. A participant anterior la Eurovision în calitate de back vocals iar acum este hotărâtă să meargă la Eurovision 2022 cu „Toxic Eyes”, prima piesă proprie!

Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață, din bucurie sau durere, din năzuințele și dorurile neamului, din setea de liniște sau din dragostea pentru frumos,  marile talente, valorile pe care le-a născut  acest pământ strămoșesc, au creat punți de legătură între generații. Ele rămân omniprezente și omnisciente.

Una dintre aceste mari valori, care astăzi ne-a adunat, de Ziua Culturii, în numele neamului, al Culturii noastre naționale este Luceafărul Literaturii Române, „ultimul romantic al Europei”, Mihai Eminescu. A pribegit și Maria Sa, poetul prin lumea largă, a cunoscut ce-i dorul de patrie și de albia spiritualității noastre, a gustat din pâinea străinătății, gustul căreia ne este cunoscut și celor plecați de acasă.

La inițiativa Misiunii Diplomatice a Republicii Moldova în Confederația Elvetiană în colaborare cu membrii diasporei, la bustul lui Eminescu din orașul Vevey s-au  adunat  diplomați, autorități locale, cetățeni străini întru a-l venera pe marele geniu.
S-a citit și recitit din creația poetului și a altor scriitori ce au scris despre el, s-au cântat  și s-au ascultat romanțe pe versurile sale din Fondul de Aur al Radio – Moldova.

Cu această ocazie, Excelența Sa, Ambasadoare Tatiana Molcean, a ținut să accentueze că în aceste vremuri de limitări și restricții, de optimizări și eficientizări, este foarte important ca în lista priorităților sau celor strict necesare să rămână arta și cultura, elemente indispensabile ale identității naționale. Evenimentul cultural de la Vevey a permis să omagiem poeții și scriitorii neamului, inclusiv fabulistul și poetul Alecu Donici, a cărui naștere la fel o marcăm în luna ianuarie și despre care Eminescu scria „…Donici cuib de-nțelepciune…”

Ne-am bucurat și de mărturiile domnului Grégoire Alexandre Dunant, savant, compozitor, autor al cărții „Un moldave au bout du lac”, nepot după mamă al lui Alexandru Donici, asistent și colaborator al Profesorului Eugênio Pittard (antropolog elvețian), fondator al Muzeului de Etnografie al Universității din Geneva. Impresionant și cu deosebita plăcere am ascultat un francez vorbind o română perfectă aşa cum a făcut-o domnul Anthony Pilorget şi de multe alte surprize literare şi muzicale.

Eminescu trăiește prin noi! Eminescu ne unește!

Rodica Gherasim,
Președinta Asociației MIORIȚA

La 80 de ani de la nașterea scriitorului și diplomatului AUREL DRAGOȘ MUNTEANU

La 19 ianuarie 2022, ora 13.00, în cadrul Miercurilor literare, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează lansarea „Cărții satului Buda” în contextul comemorării  scriitorului și diplomatului Aurel Dragoș Munteanu la 80 de ani de la naștere.

La eveniment vor participa alcătuitorii cărții Petru Șarcov, Grigore Gotcă, Nicanor Țurcanu, Nicolae Popa.

Printre invitați vor fi Vladimir Beșleagă, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Mircea Surdu, Emil Galaicu-Păun, Iurie Colesnic, Gheorghe Budeanu, Ion Șișcanu ș.a.

Evenimentul se va desfășura în sediul din strada Alexie Mateevici 79, Sala de expoziții nr. 1.

Participarea la eveniment va fi în baza invitațiilor…

***

Aurel Dragoș MUNTEANU (n. 16 ianuarie 1942 în s. Buda, județul Lăpușna, România, – d. 30 mai 2005 la New York, SUA) a fost un prozator și eseist român, primul director al TVR post-decembriste, ambasador al României în SUA, ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate ONU.

Opera (selectiv):  „După-amiază neliniștită” (1967); „Singuri” (1968); „Scarabeul sacru” (1970); „Opera și destinul scriitorului” (1972); „Marile iubiri” (1977), „Singurătate vie” (2006).

„Cult, cunoscător al multor limbi străine, Aurel Dragoș Munteanu ar fi putut să facă, fără dificultate, o carieră universitară sau de cercetare peste Ocean. A optat să rămână în țară ca prim-director al unei Televiziuni Române posttotalitare și ca purtător de cuvânt al unui regim popular, dar intens contestat. În martie 1990, avea să devină ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate în momentul invaziei Kuweitului de către Irak. A negociat cinci rezoluții ale Consiliului de Securitate fără un singur vot negativ. Între 1992 și 1994, a fost ambasador al României în Statele Unite, în timpul mandatului său la Washington, România redobândind Clauza Națiunii celei mai Favorizate (MFN).”

(Radu Ioanid)

***

 „Dorința mea este ca această carte să ne ajute să fim mai uniți, mai informați și conștienți de tradițiile noastre populare, de valorile culturale și naționale românești moderne, transmise din generație în generație și moștenite de la strămoșii noștri” (Grigore Gotcă, alcătuitor).

„Așezare străveche pe Valea Răcătăului, satul Buda și-a meritat numele plin de mister și dreptul de a se număra printre satele care și-au adus contribuția la păstrarea patrimoniului cultural național și universal. Cartea pentru care a fost scris acest eseu este o pledoarie pentru întoarcerea la izvoare, la rădăcinile strămoșești. Cunoscându-ne moșii și strămoșii, ne vom cunoaște și înțelege mai bine pe noi înșine” (Nicanor Țurcanu, redactorul cărții).

„Cartea satului Buda” (Editura Cu drag, Chișinău, 2021)