Soluționarea problemelor de mediu este un exercițiu public în care trebuie să se implice fiecare cetățean în parte. Acesta a fost mesajul principal al proiectului ”Îmbunătățirea implementării politicilor publice de mediu prin democrație participativă”, implementat de către Centrul Național de Mediu în perioada septembrie 2020-august 2021, în cadrul Proiectului ”Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, coordonat de Fundația Konrad Adenauer.

Urmărind un interes sporit al populației față de problemele ecologice, echipa de implementare a proiectului și-a propus să organizeze o amplă campanie de informare prin care să determine ce lipsește la nivelul cadrului normativ existent, precum și să ofere tinerei generații oportunitățile de afla cum își pot realiza o carieră în domeniul protecției mediului.

”Am organizat consultări publice la care au participat aproximativ 150 de locuitori din diverse raioane: autorități publice locale, specialiști de la instituțiile de gestionare a deșeurilor și a apelor uzate, activiști civici. Am constatat că la nivelul gestionării deșeurilor sunt lacune mai mari întrucât volumul, cantitatea și natura deșeurilor e diferită de la o localitate la localitate. În plus cetățenii nu mereu conștientizează că serviciile de salubrizare, ca orice alte servicii, costă și că ei, fiind generatori de deșeuri, trebuie să achite un tarif pentru asta.”, menționează Elena Culighin, manager de program al Centrului Național de Mediu.

Pentru a interesa tinerii de domeniul protecției mediului, au fost organizate trei evenimente on-line cu genericul ”Crești Durabilitate” ce pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Centrului Național de Mediu.

”Ne-a bucurat prezența activă a tinerilor la aceste evenimente – peste 250 de    participanți – care au avut ocazia să pună întrebări în direct vorbitorilor noștri. Ne-am axat pe trei direcții pe care le considerăm prioritare în domeniu protecției mediului: gestionarea deșeurilor, managementul și protecția resurselor de apă, precum și sursele de energie regenerabilă. Platformele on-line ne-au oferit posibilitatea de a invita experți și studenți moldoveni care și-au făcut studiile și cariera peste hotare.”, susține Anastasia Radu, manager de comunicare al Centrului Național de Mediu.

În final, dar nu în cele din urmă, în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea implementării politicilor publice de mediu prin democrație participativă” a fost desfășurată o amplă campanie de informare privind utilizarea platformei EcoAlert.md.  Acesta este un instrument virtual, elaborat cu sprijinul Suediei, lansat la sfârșitul anului 2020, prin care cetățenii pot depune o sesizare cu privire la problemele de mediu pe care le observă. Serviciul electronic este operat de către Inspectoratul de Protecție a Mediului, iar numărul cazurilor ce se află în proces de a fi soluționate a crescut grație campaniei de informare.

Patrimoniul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB

„Romanul românesc din stânga Prutului” este un nou proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, menit să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Asociația pentru cultură și arte Arbor, președinte Victoria Nagy Vajda, a inițiat, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, director general dr. habil. Maria Șleahtițchi, un proiect intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”, care are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști,  romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. E vorba despre: „Povestea cu cocoșul roșu” (1966) de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966) de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987) de Ion Druță, „Venetica” (1998) de Ariadna Șalari și „Hronicul găinarilor” (2006) de Aureliu Busuioc.

Nu este un simplu act de promovare, ci un demers interpretativ, o punere în contextul mai larg al literaturii române. O vor face cinci critici de primă mărime din generația tânără: Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu, care au scris câte un text despre romanul ales. Fiecare text va fi publicat în revista Contrafort (Republica Moldova) și pe www.dilemaveche.ro și dezbătut în cadrul unui eveniment public organizat la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, pe 24 și 25 august 2021 (ora 17:00), moderat de Mirela Nagâț, realizatoarea emisiunii Cooltura, de la TVR1.

„Cinci prozatori importanți basarabeni, citiți cu un ochi proaspăt de cinci critici literari din dreapta Prutului. O recuperare necesară, un proiect binevenit!”

Mirela Nagâț, jurnalist cultural

Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, valoroase opere de artă, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, de o valoare inestimabilă pentru întreaga cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, vor fi expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de remarcabilul și mult iubitul portretist, cunoscut ca mare creator de măști, Glebus Sainciuc. Cu sprijinul Companiei Teleradio Moldova și Moldova Film, publicul român va putea să asculte spectacole radiofonice și să vizioneze filmele de ficțiune realizate după piesele de teatru și romanele scrise de scriitorii basarabeni.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 august – 5 septembrie 2021 (marți – duminică, în intervalul 14:00 – 19:00), la ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor.  

***

Contextul mai larg, în care se va desfășura proiectul, este unul al intensificării și diversificării colaborărilor culturale dintre România și Republica Moldova. Din păcate, pe parcursul celor 4 ani de activitate, de când Asociația Arbor contribuie la dezvoltarea acestui demers, cu fiecare nou proiect pe care-l desfășoară se revelă un gol tot mai pronunțat, o percepție defectuoasă a produselor culturale basarabene ca parte integrantă a culturii naționale. Proiectul cultural „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, organizat de Arbor în 2020, a fost un astfel de demers care a revelat faptul că până și cei mai importanți istorici de artă și artiști români nu erau familiarizați cu numele și opera celei mai cunoscute pictorițe din Republica Moldova, deși născută în România Mare și fostă studentă la Academia de Arte Frumoase din Iași, clasa profesorului Jean L. Cosmovici și a maestrului Corneliu Baba. Aceeași lipsă de cunoaștere o avem și în cazul altor domenii de creație: literatură, muzică, teatru; importante personalități ale culturii românești nu cunosc numele sau opera artistică ale autorilor basarabeni din diferite perioade.

„Au trecut deja câteva decenii de când Prutul nu mai marchează o graniță închisă, dar, cu toate acestea, absolut inexplicabil, în cadrul larg al aceleiași limbi, nu avem o continuitate și o comunicare culturală atât de firești pe cât ar trebui ele să fie. Nu există încă o circulație suficient de bine orchestrată logistic (și PR-istic) a cărților de o parte și de alta a Prutului, deși se scrie suficient în ambele țări, iar autorii se cunosc, se citesc între ei, participă împreună la festivaluri literare și, mai nou, la recitaluri și întâlniri informale cu cititorii. Nu e de ajuns însă. Fiindcă, dincolo de performanțele literare românești sau moldovenești, încă nu e clar dacă trebuie să le separăm sau nu, dacă trebuie, altfel spus, să integrăm fără rest literatura basarabeană în burta încăpătoare a literaturii române sau trebuie să o lăsăm să-și trăiască propriul ei destin în contextul (est)european sau universal, fiindcă există, nu-i așa, niște diferențe specifice (social-istorice, implicit și culturale) care nu o fac reductibilă, în mod simplist, la o simplă ramură conjuncturală a marii (sic!) literaturi române.”

Florina Pîrjol, critic literar

***

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (MNLMK) reprezintă cel mai important pilon al rezistenței culturale și al luptei pentru identitatea națională, pentru apărarea limbii române în Basarabia. Deși a fost fondat în 1965, cu scopul de a studia, descoperi, aduna și conserva patrimoniul literar-cultural-artistic din Moldova medievală, modernă și contemporană, prin cercetarea literaturii și culturii române din stânga Prutului și dincolo de frontierele fostei RSSM, se întâmplă că abia în anul 2021, prin demersuri insistente și neîntrerupte, MNLMK a obținut de la autoritățile centrale ale Republicii Moldova un sediu propriu pentru desfășurarea activaților muzeale și de conservare a patrimoniului. Din păcate, clădirile care au ajuns în folosința muzeului se află într-o stare deplorabilă și necesită urgent intervenții de consolidare și renovare, precum și de amenajare a spațiului conform standardelor muzeale actuale. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului”, Asociația Arbor și MNLMK își propun să sensibilizeze atât autoritățile și agenții economici din România în vederea sprijinirii reabilitării noului sediu al muzeului, cât și publicul larg, care este așteptat să viziteze Basarabia și să descopere bogatul tezaur cultural al acestui vechi ținut românesc.

Partenerii principali ai proiectului sunt Primăria Municipiului București prin ARCUB, gazda proiectului, Administrația Fondului Cultural Național, cofinanțatorul proiectului, Ambasada Republicii Moldova în România și Fautor Winary. Alți parteneri: Moldova Film, Compania Teleradio Moldova, Rivulet Studio, Euro Foto Art Studio (Chișinău).

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost fondată în 2017, la București. Misiunea Arbor este de a promova artiști independenți și proiecte din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală între România și Republica Moldova. Asociația Arbor se concentrează în principal pe  organizarea de expoziții de artă în spațiul expozițional pe care-l deține – Arbor.art.room (str. Transilaviei nr. 11, sector 1, București) –, dar și în parteneriat cu alte galerii private sau muzee. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat și sprijinit organizarea a peste 30 de expoziții, iar din 2020 Arbor realizează și expoziții de artă în realitate virtuală (VR), pe prima platformă de expoziții în realitate virtuală lansată în România și Republica Moldova www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Arbor derulează proiecte de educație artistică, editează albume de artă, face donații instituțiilor de învățământ artistic, sponsorizează artiști vizuali, muzicieni și companii de teatru.

Evenimentele proiectului cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare va permite un aflux constant de vizitatori.

* Reprezentarea zeului Ianus pe afișele proiectului este inspirată din coperta volumului de poezii „În alb și negru” de Aureliu Busuioc, grafică de Mihail Vacarciuc (1977). În mitologia romană, Ianus reprezenta zeul începuturilor, al timpului și a porților, pe lângă celelalte funcții divine și căruia romanii i-au dedicat luna ianuarie. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” ne dorim să mai deschidem o ușă în vederea dezvoltării demersului de promovarea a valorilor culturale din stânga Prutului și a mobilității culturale între cele două maluri.  

Program vizitare expoziție:

20 august – 5 septembrie 2021

Marți – Duminică: 14:00 – 19:00

Vernisaj: 24 august 2021, 15:00

Program dezbateri literare:

24 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Biserica Albă” de Ion Druță și „Venetica” de Ariadna Șalari.

Participanți: Bogdan Crețu, Marius Chivu, Maria Șleahtițchi și Constantin I. Ciobanu

Moderator: Mirela Nagâț

25 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Povestea cu cocoșul roșu” de Vasile Vasilache, „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc și „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă.

Participanți: Andreea Răsuceanu, Florina Pîrjol, Cosmin Ciotloș, Maria Șleahtițchi, Lucia Țurcanu

Moderator: Mirela Nagâț

INTRARE LIBERĂ

Adresa:

ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor/Sala Mare

Str. Lipscani nr. 84-90, sector 3, București

Facebook: ARBOR4Culture și muzeuldeliteraturachisinau

Web: www.theopen-art.com și www.mnl.md

Contact presă: Victoria Nagy Vajda, tel. 0752076623

Vladimir Beșleagă (n. 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, Grigoriopol, Transnistria), a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1955. Și-a început doctoratul în 1958, avînd ca temă de studiu romanele lui Liviu Rebreanu, dar nu a reușit să susțină teza din cauza cenzurii comuniste. Timp de mai mulți ani, a fost angajat la diferite publicații periodice: Chipăruș, Cultura Moldovei, Tinerimea Moldovei. A fost redactor-șef adjunct la revista Nistru (1977-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988), deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). A debutat în 1956 cu cartea pentru copii Zbînțuilă. În 1963 a publicat prima carte pentru maturi, culegerea de nuvele La fîntîna Leahului, iar în 1966 a apărut romanul Zbor frînt, considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii române din Basarabia din secolul al XX-lea. În 1969-1970, a scris poemul epic „Noaptea a treia”, rămas în sertar pînă în 1988, cînd a văzut lumina tiparului cu titlul Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoaşterii de sine. A mai publicat romanele: Acasă (1976; reeditat în 1998 cu titlul Nepotul), Ignat şi Ana (1979), Durere (1979), Sînge pe zăpadă (1985; primul dintr-o trilogie consacrată lui Miron Costin; ediția completă a trilogiei, intitulată Cumplite vremi, va apărea la Editura Cartier abia în 2017), Voci sau Dublul suicid din zona lacurilor (2013). Este autorul unui Jurnal (1986-1988) (2002), al volumului de versuri Țipătul lăstunului (2006), al nuvelei Hoții din apartamente (2006), al cărților de memorii Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori (2016) și Mama. Casa. Pămîntul: lacrimi, litanie, incantații (2019), etc.

***

Florina Pîrjol (n. 1980) este critic și istoric literar. Ultima carte publicată: volumul Carte de identități. Mutații ale autobiograficului în proza românească de după 1989, Editura Cartea Românească, 2014.

Textul de critică literară la romanul Zbor frânt (1966) de Vladimir Beșleagă „Vorbește, memorie! Supraviețuirea prin literatură sau literatura geometrică a supraviețuirii în Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă” de Florina Pîrjol: LINK

Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Cobâlca, azi Codreanca, Orhei – d. 9 octombrie 2012, Chișinău) și-a luat bacalaureatul la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișora, urmînd Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care, în timpul examenelor de absolvire (1949), a părăsit-o, pentru a se alătura familiei, obligată de autoritățile sovietice de ocupație să se „repatrieze”. S-a aflat în lagărul sovietic de filtrare de la Sighet (1949-1950). Revenit la Chișinău, și-a făcut studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”. A fost redactor la Editura de Stat, redactor-șef adjunct la revista de satiră Chipăruș, redactor-șef la ziarul Tinerimea Moldovei, consultant literar și secretar al comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova (1977-1987). A debutat editorial în 1955, cu placheta pentru copii La pădure și cartea de versuri satirice Prafuri amare. A mai publicat volumele de poezie: Piatra de încercare (1958), Firicel de floare rară (1961), Dor (1962), Poezii (1964), În alb și negru (1977), Îmblînzirea mașinii de scris (1988), Plimbătorul de purici (1992), Concert (1993). În 1966, apare romanul Singur în fața dragostei, urmat de: Unchiul din Paris (1973), Local – ploi de scurtă durată (1986), Lătrînd la lună (1997), Pactizînd cu diavolul (2000), Spune-mi Giony… (2002), D’ ale vînătorii (2005), Hronicul Găinarilor (2006), Și a fost noapte… (2012). Este autorul piesei Radu Ștefan, întîiul și ultimul, montată la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău în 1969, dar interzisă de autorități după cîteva reprezentări. A tradus din literatura rusă: Blok, Cehov, Gogol, Pușkin, Griboedov, Gorki, Șolohov.

***

Andreea Răsuceanu (n. 1979) este critic și istoric literar, prozatoare și editoare. Ultima carte publicată: romanul Vîntul, duhul, suflarea, Editura Polirom, 2020.

Textul de critică literară la romanul Hronicul Găinarilor (2006) de Aureliu Busuioc „O saga în cheie parodică – între râsul homeric și o poetică rabelaisiană a excesului” de Andreea Răsuceanu: LINK

Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, Horodiște, Soroca) a absolvit Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1957). Criticile distrugătoare din partea oficialităților comuniste din RSS Moldovenească vizînd scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătății noastre, precum și filmul după nuvela Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (în 1969). Este membru de onoare al Academiei Române (din 1990) și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1992). A debutat cu volumul de schițe și nuvele La noi în sat, în 1953, urmat de culegerea de povestiri Poveste de dragoste (1954) și de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). A mai publicat: Povara bunătății noastre (roman; vol. I, 1963; vol. II, 1968; integral, 1970); Piept la piept (nuvele, 1964); Clopotnița (1970); Ultima lună de toamnă (nuvelă, 1975); Horodiște (nuvelă, 1975); Biserica albă (roman, 1975-1981; 1986-1987); Toiagul păstoriei (nuvelă, 1984) ș.a. Ca dramaturg, a scris mai multe piese, montate cu succes atît în RSSM, cît și pe scenele teatrelor din fosta URSS și din străinătate: Casa mare (1961); Doina (1968); Păsările tinereții noastre (1971); Horia (1973); Frumos și sfînt (Sfînta sfintelor, 1974); Cervus divinus (1975); Apostolul Pavel (1996). Este autorul volumelor de eseuri și proză memorialistică Grădina Domnului (2017), Căsuța de la răscruce (2018) și al almanahului epistolar Despărțirea apelor (2020).

***

Bogdan Creţu (n. 1978) este prof. univ. dr. Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Ultima carte publicată, romanul Cornul inorogului, Editura Polirom, 2021.

Textul de critică literară la romanul Biserica Albă (1987) de Ion Druță „Ambiguitatea ideologică a literaturii” de Bogdan Crețu: LINK

Ariadna Șalari (n. 27 septembrie 1923, Cetatea Albă – d. 3 august 2016, București) a absolvit Institutul Politehnic din București (1947). Între anii 1947 și 1949, a colaborat la revista bucureșteană Flacăra. În 1953, s-a stabilit la Chișinău, fiind profesoară la o școală de cultură generală. A urmat Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1959). A debutat cu povestiri pentru copii, îmbrățișând mai tîrziu genul romanului și creînd personaje ale căror destine sunt profund marcate de calamitățile istoriei: război, foamete, deportări, repatrieri, lagăre de concentrare. A publicat romanele: Se-ntîlnesc pămînturile (1956), Oameni și destine (1961), Valul lui Traian (1968), Tăceri răscolite (1982), Labirintul (1990) și Venetica (1998).

***

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, editor și cronicar literar. A editat antologia Kiwi. Sosiri/Plecări, Editura Polirom, 2021.

Foto: Irina Gache

Textul de critică literară la romanul Venetica (1998) de Ariadna Șalari „Existențialism în vremea totalitară” de Marius Chivu: LINK

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, Unțești, Bălți – d. 8 iulie 2008, Chișinău) și-a început studiile liceale (1937) la „Liceul de Aplicație” (Seminarul Pedagogic Universitar) de pe lîngă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar, odată cu anexarea Basarabiei, a fost nevoit să se întoarcă în satul natal. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1958) și Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova (1964). A fost redactor la revistele Cultura Moldovei (1958) și Nistru (1965-1969), membru al Colegiului redacțional la Studioul „Moldova-Film” (1965-1971), redactor-șef la revista Columna (1993-1995). A debutat editorial în 1961, cu proza pentru copii Trișca și volumul de publicistică Răsărise un soare în vie. Au urmat culegerile de nuvele: Ale tale două mîini (1964), Două mere țigance (1964), Tăcerile casei aceleia (1970). Și-a cîștigat notorietatea cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), înfierat de criticii aserviți puterii pentru că îi lipsesc principalele trăsături prin care se manifestă „principiul partinității comuniste a literaturii sovietice: ținuta ideologică și artistică înaltă, aprecierea principială, de clasă a fenomenelor din viață, limpezimea idealului social-estetic, de pe pozițiile căruia studiem viața”. A mai publicat volumele de proză scurtă Elegie pentru Ana-Maria (1983), Navetista și pădurea (1989), Surîsul lui Vișnu (1993), Navetista în codru (2007).

***

Cosmin Ciotloş (n. 1983) este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Editura Pandora M, 2021.

Textul de critică literară la romanul Povestea cu cocoșul roșu (1966) de Vasile Vasilache „Sculptând în timp” de Cosmin Ciotloș: LINK

Târg de struguri, fructe și legume de sezon, produse locale, obiecte de artizanat, expoziții, dar și activități dedicate domeniului agricol și celui cultural – vor putea fi descoperite la cea de-a 4 ediție a Festivalului Au Gust, care se va desfășura timp de o săptămână a lunii august, în format mixt. Lansarea evenimentului va avea loc #offline, pe 15 august, începând cu ora 10:00, în fața Casei de Cultură din Durlești, de pe strada Alexandru Cel Bun nr. 5.

În cadrul evenimentului de lansare, va fi instalat un tomberon pentru colectarea deșeurilor electronice și electrocasnice, iar echipele de la Eco Recycling, Eco-digital vor organiza discuții despre colectarea corectă a deșeurilor. Totodată, vizitatorii vor putea participa la atelierul creativ: “Pictura în vin”, organizat de Consiliul Local de Tineret Durlești. Iar la ora 16:00, va fi organizat un concert cu invitații Frate Gheorghe, Oxana Craciun, Maria Tiscenco, Ana Granaci.

„Anul acesta dorim să explorăm agricultura în mediul periurban ca element central, și să adăugăm o valoare culturală prin implicarea persoanelor creative. De aceea ca o completare la tradiționalul târg de produse, am pregătit și o serie de concursuri Au Gust la categoriile foto, video și text, cu subiectul „Sămânța”, a menționat  Sava Cornelia, coordonatoare cultură Au Gust 2021.

Între 16 august și 21 august Festivalul se mută în mediul online, pe pagina noastră Facebook, Instagram in bio, dar și site-ul augustfest.com. Pe online, veți avea ocazia sa aflați cum se plantează zmeurul remontant la balcon, de la experta în agricultură Parascovia Sava, care sunt pașii de întreprins pentru a înființa o afacere, organizat de Asociația Tinerilor Avocați. La fel, veți afla ce înseamnă proprietatea intelectuala și cum aceasta ne protejează activitatea profesională, atelier moderat de AGEPI, de ce avem nevoie de copaci și arbuști fructiferi în mediul urban, organizat de inițiativa Orașul comestibil și cum putem face față schimbărilor climatice cu ajutorul agriculturii inteligente, eveniment moderat AgroDron.

Pe lângă atelierele online, veți putea participa și la discuții cu moldoveni din diasporă Association Alsace Moldavie și Association Sud-Ouest și cu grupurile de inițiativă locală din Durlești, despre provocările cu care se confruntă, ce activități întreprind și cum se implica în comunitatea locală.

Încheierea Festivalului va avea loc pe 22 august începând cu ora 10:00 în fața Casei de Cultură din Durlești. Ne vom revedea la Târgul de Struguri şi alte produse de calitate, la Expoziția Concursului Foto și Text. La acest eveniment, veți descoperi arta urbană cu Radu Dumbrava, „Pictura în vin”, bunele practici de reciclare cu  Eco Recycling, Eco-digital, și un concert live cu Dim The Light, urmat de proiecția de film documentar PopUp Dox cu drag oferită de MolDox. Anul acesta, avem onoarea să difuzam filmul documentar premiat în țară și peste hotare „Gradina Sovietică”. La finalul proiecției, invitatul nostru special, Dragoș Turea va fi prezent la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul.

Agenda evenimentului:

10:00 – 10:30 Deschiderea Târgului cu Ansamblul Strămoșii

De la 10:30 la 16:00 pe fundalul unui dj-set cu Ministerul Subculturii #offline:

• Târgul de producători și artizani
• Zonă de odihnă, apă, mâncare și băutură cu ProSănătate
• Atelier de creaţie “Modelare în lut” cu înscriere în prealabil animate de Cristina Bostan
• Atelier de creaţie Pictarea torbiţelor, Croşetare şi Jocuri pentru copii cu înscriere prealabilă animate de Dorina Sorochin
• Atelierul creativ: “Pictura în vin”, organizat de Consiliul Local de Tineret Durlești.
• Atelierul creativ: “Compoziție florală” cu înscriere în prealabil, animat de profesorul Nicolae Agop
• 12:00 – 14:00 Ateliere despre colectarea Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE) și a Deșeurilor de Baterii și Acumulatori (DBA) cu Eco Recycling, Eco-digital
• 16:00 – 18:00 Concert cu Frate Gheorghe, Oxana Craciun, Maria Tiscenco, Ana Granaci.  

Între 16 august și 21 august Festivalul se mută în mediul #online, pe pagina noastră Facebook, Instagram in bio, dar și site-ul augustfest.com. Online, vă invităm să vă înscrieți pentru atelierele și discuțiile live, dar și să urmăriți atelierele preînregistrate.

Vineri 13 august 

• Ora 18:00: Atelierul orașul comestibil : Live despre importanța arbuștilor și pomilor fructiferi în mediul urban, prezentat de Lilia Nenescu și Vitalie Sprinceană. Online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Luni 16 august

• Ora 11:00: Tutorial video despre Cultivarea Cartofilor: 2 recolte pe an în practica ecologică – legumicultura. Tutorial preînregistrat
• Ora 18:00: Salonul comunitar 1: Hai să stăm de vorbă cu asociațiile de moldoveni din diasporă Association Alsace Moldavie și Association Sud-Ouest. online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Marți 17 august

• Ora 11:00: Atelierul de sculptură – cu Artiom Vizitiu. Tutorial preînregistrat
• Ora 18:00: Atelierul legal : cum înființăm o afacere, de vorbă cu avocații Valentina Cliucinicov, Stanislav Ciobanu și Cristian Papanaga. online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Miercuri 18 august

• Ora 11:00: Plantarea zmeurului în vazon/ la balcon (agricultură urbană) cu Parascovia Sava, doctor habilitat în științe agricole, șefa laboratorului Arbuști Fructiferi şi căpşun, IP ISPHTA. Tutorial preînregistrat
• Ora 18:00: Atelierul Agricultură inteligentă: Cum se pot aplica tehnologiile moderne în agricultură și care sunt beneficiile, prezentat de AgroDron. online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Joi 19 august

• Ora 11:00: Tutorial video: Azi – copil, mâine – mamă sau tată, poimâine – bunică sau bunic, 3 generații pasionate de broderie și croșetare cu Nicoleta Sova. Tutorial preînregistrat
• Ora 18:00: Atelierul de proprietate intelectuală : de vorbă cu AGEPI. online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Vineri 20 august

• Ora 11:00: Viticultura – operațiile verzi în plantație de vie. difuzare preînregistrată
• Ora 18:00: Salonul comunitar 2 : Grupurile de inițiativă locală din Durlești : asociația de transport și asociația spații publice. online zoom

Înscrie-te AICI! #augustlive

Sâmbătă 21 august

• Ora: 11:00: Atelier de compoziție floristică cu Nicolae Agop. Tutorial preînregistrat

Încheierea Festivalului va avea loc pe 22 august începând cu ora 10:00 în fața Casei de Cultură din Durlești. Ne vom revedea la Târgul de Struguri şi alte produse de calitate, la Expoziția Au Gust, categoriile Foto și Text.

10:00 – 10:30 Deschiderea Târgului cu Ansamblul Folcloric Geto – Dacii

De la 10:30 la 16:00 pe fundalul unui dj-set cu Ministerul Subculturii #offline

• Târgul de producători și artizani
• Zonă de odihnă, apă, mâncare și băutură cu ProSănătate
• Atelier de creaţie “Modelare în lut” cu înscriere în prealabil animate de Cristina Bostan
• Atelier de creaţie Pictarea torbiţelor, Croşetare şi Jocuri pentru copii cu înscriere prealabilă animate de Dorina Sorochin
• Atelierul creativ: “Pictura în vin”, cu Consiliul Local de Tineret Durlești
• Jocuri pentru copii
• 11:00 – 12:00 Atelier despre colectarea corectă a deșeurilor Eco Recycling, Eco-digital
• 13:00 – 18:00 Atelier de artă urbană cu Radu Dumbrava
• 17:00 – 18:00 Concert Live cu Dim The Light
• 18:00 – 18:30 Premiere participanți Concursuri foto, video și text: „Sămânța, O viață: de la origini până pe mesele noastre.
• 18:30 – 19:00 Proiecția PopUp Dox, scurtmetraje documentare MolDox
• 19:00 Proiecția filmului „Gradina Sovietică” în regia lui Dragoș Turea

20:20 Sesiune de întrebări și răspunsuri cu invitatul nostru special, Dragoș Turea

Înființat în anul 2018, Festivalul AuGust este organizat de Asociația de Consultanţă şi Instruire a Fermierilor Agro Dicom și Asociaţia Producătorilor de Pomuşoare Bacifera, în colaborare cu Studio Tempera pentru identitatea grafică și Atelier Newance pentru direcția artistică. Ediția 2021 se desfășoară în parteneriat cu Construct Depo, Primăria or. Durlești și ISPHTA, dar și cu sprijinul sponsorilor noștri, Casa de Cultura Durlești, Moldpresa– Librarius, Ministerul Subculturii, Agrici Wine, Rifero, Viorica Cosmetic, Eco Recycling, Eco-digital. 

Te-ai gândit vreodată cum ar fi să ai posibilitatea să îi spui clientul, angajatului sau cuiva drag cât de important este pentru tine? Nicoleta și Ana se pare că au găsit metoda.

Ele vin cu soluția pentru companiile ce își doresc să dezvolte și mențină o relație cu clienții, partenerii sau angajații acestora prin serviciul lor DARE Gift Box.

Dar nu doar atât, la aceste servicii pot avea acces și persoanele care doresc să își surprindă cu un cadou unic și sustenabil oamenii dragi. Da, ai auzit bine, fetele optează pentru produse ecologice și prietenoase cu mediul, adică ambalajele în care sunt puse produsele pot fi reutilizate sau reciclate, iar produsele și-au testat calitatea.

La DARE Gift Box fetele cred că relațiile de afaceri sunt personale, iar oamenii sunt motorul fiecărei companii, astfel că pentru ele fiecare client sau angajat este tratat unic, iar pentru aceasta au creat un serviciu prin care fiecare persoană primește o atenție deosebită. Cum?

Tinerele primesc de la clienții lor o listă cu numele persoanelor ce urmează a primi cadouri, iar acestea se ocupă de întreg procesul de la cercetare individuală, până la selectarea și identificarea cadourile, crearea mesajelor personalizate și logistica livrării.

Însă, nu s-au oprit doar la teritoriul Republicii Moldova, așa că tot ele sunt cele care livrează cadouri și la mii de kilometri distanță pentru partenerii internaționali ale companiilor.

Un exemplu în acest sens e un partener internațional ce l-au surprins cu un hanorac imprimat cu mămăligă pe el. Partenerul s-a arătat foarte încântat de surpriză, dat fiind faptul că mâncarea favorită al acestuia e mămăliga, după ce s-a îndrăgostit de ea ca urmare a vizetelor în Moldova. Pentru un alt partener au identificat că adoră muzica și formația The Batles, așa au ajuns să îi facă un cadou personalizat cu formația lui preferată. Iar pentru o altă clientă pasionată de lectură și iubește soarele, au bucurat-o cu o carte „The Sun and Her Flower” de Rupi Kaur.

Însă fiecare cadou pe care îl livrează este însoțit și de un mesaj personalizat scris de mână, pentru că ele cred că așa fiecare cadou atinge și mai mult partea umană.

Curios e faptul că nici denumirea afacerii lor nu e una întâmplătoare, din spaniolă „dare” s-ar traduce „a da”, iar din engleză „dare” înseamnă „a îndrăzni”, asta încearcă să facă și fetele, încurajându-și clienții să îndrăznească să ofere cadouri deosebite.

Povestea lor începe tot cu acest cuvânt. Nicoleta și Ana, s-au cunoscut într-un program de mentorat „Dare Chanllange”, iar 5 ani mai târziu cuvântul DARE a fost o inspirație pentru a începe această afacere DARE Gift Box prin care te ajută să spui clientului, angajatului sau unei persoane apropiate cât de important este pentru tine print-un cadou personalizat.

Hai să cunoaștem și cine sunt fetele care au pornit această afacere. În primul rând sunt două prietene, iar în al doilea rând partenere în acest startup. Nicoleta Apostol – o persoană creativă cu o vastă experiență în dezvoltarea echipelor, livrare de training și gestionarea programelor și al proiectelor din cadrul companiilor, aceasta o ajută azi în colaborarea cu clienții și dezvoltarea DARE Gift Box.

Ana Musteață, fiind o persoană analitică, calculată și pasionată de cifre, și cu o experiență bogată în domeniul financiar-contabil, au făcut-o un specialist foarte bun în domeniu, iar acum folosește această experiență în gestionarea aceluiași segment în cadrul companiei lor.

Tot ele sunt sunt cele care au participat în cadrului primului program de Pre-Accelerare a celor de la XY de anul trecut, iar în acest an au fost selectate să participe în cadrul programului de Accelerare de Business organizat de XY Partners cu startupul lor DARE Gift Box. Mai multe despre DARE puteți vedea pe site-ul oficial, cât și pe paginile de Facebook și Instagram.

Fotografii – Arhiva personală

Context

Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova împreună cu AO „Institutum Virtutes Civilis” (IVC) au inițiat implementarea proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”,finanțat de Uniunea Europeană, care are drept obiectiv general de a contribui la consolidarea capacităților actorilor societății civile din Republica Moldova pentru a spori implicarea lor în procesele de guvernare și schimbarea în bine a comunităților din care fac parte.

Pentru atingerea obiectivului general, proiectul are stabilite următoarele obiective specifice:

• Abilitarea și sporirea capacităților organizațiilor societății civile (OSC), organizațiilor comunitare (OC) și a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) pentru a influența procesele de elaborare a politicilor locale și naționale prin dezvoltarea și monitorizarea procesului de implementare a politicilor publice; promovarea conceptului de bugetare participativă, transparență la nivel administrativ, referitor inclusiv la procedurile de achiziții publice și promovarea politicilor publice sensibile la aspectele de gen;
• Dezvoltarea capacităților factorilor decizionali de la toate nivelurile pentru a elabora și implementa politici publice, inclusiv politici sensibile la aspectele de gen și pentru a coopera productiv cu OSC, OC și GAL, în scopul asigurării unui proces participativ și incluziv de elaborare a politicilor publice;
• Sporirea capacităților femeilor și fetelor în vederea participării la procesele de luare a deciziilor;
• Creșterea gradului de conștientizare a publicului privind rolul femeilor în procesele de bună guvernare și importanța asigurării oportunităților egale pentru participarea femeilor în procesele sociale, economice și politice.

Activitățile din cadrul proiectului vor include: activități de dezvoltare a capacităților pentru femei, OSC și OC (ateliere de lucru, sesiuni de instruire, conferințe, mese rotunde, activități de sub-grantare și mentorat, platforme pentru rețelele de alumni); activități de elaborare și monitorizare a politicilor publice, advocacy; procese participative de luare a deciziilor, precum și activități de sporire a gradului de conștientizare publică privind rolul femeilor în procesele de bună guvernare și importanța asigurării oportunităților egale pentru participarea femeilor în procesele sociale, economice și politice.

Obiectivul de bază a serviciilor de consultanță: Asigurarea activităților de comunicare,promovare și vizibilitate a proiectului la fiecare etapă de implementare, în corespundere cu cerințele UE cu privire la vizibilitate și comunicare[1].

Responsabilități de bază:

• Planificarea, gestionarea sistematică a activităților de comunicare din proiect în scopul informării grupurilor țintă și beneficiarilor finali ai proiectului despre activitățile proiectului și asigurării unui nivel optim de vizibilitate a proiectului;
• Dezvoltarea, elaborarea și implementarea instrumentelor și materialelor de comunicare a proiectului;
• Dezvoltarea parteneriatelor media și asigurarea unui proces consistent de informare a organizațiilor media locale și naționale;
• Dezvoltarea unei baze de date a actorilor relevanți din domeniul media și a comunicării; asigurarea unui proces consistent și eficient de comunicare cu aceștia pe parcursul perioadei de implementare a proiectului;
• Coordonarea procesului de cooperare și colaborare cu potențiali prestatori de servicii în domeniul comunicării;
• Gestionarea imaginii și reflectării activităților proiectului în aparițiile media;
• Asigurarea unui proces sistematic și eficient de comunicare a proiectului prin intermediul rețelelor de socializare;
• Administrarea paginii web și a rețelelor de socializare a proiectului;
• Contribuții la organizarea evenimentelor din proiect;
• Asigurarea respectării cerințelor UE cu privire la comunicare și vizibilitate în toate materialele elaborate și diseminate în cadrul/cu suportul proiectului.

Activități specifice ale expertului/ei pe comunicare și vizibilitate: Activitățile propuse în proiect vor include, dar nu se vor limita la:

• Elaborarea conceptului și a planului de comunicare și vizibilitate a proiectului și actualizarea lor periodică, în corespundere cu cerințele UE cu privire la regulile de comunicare;
• Elaborarea invitațiilor pentru mass media de participare la evenimentele proiectului, precum și a comunicatelor de presă despre activitățile realizate în cadru proiectului;
• Elaborarea design-ului produselor de comunicare în consultare cu realizatorii proiectului – Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”;
• Asigurarea mediatizării evenimentelor organizate în cadrul proiectului prin elaborarea comunicatelor de presă, fotografii, relatări de la eveniment, interviuri cu participanții la eveniment, plasări de informații pe retelele sociale despre eveniment. Sunt planificate cel puțin 70 evenimente;
• Elaborarea regulilor de comunicare pentru organizațiile societății civile care vor beneficia de granturi în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”;
• Realizarea unei sesiuni de instruire pe reguli de comunicare și vizibilitate pentru OSC beneficiare de granturi;
• Monitorizarea, împreună cu coordonatorul proiectului, a procesului de elaborare de către compania selectată de proiect, a conceptului emisiunilor TV și radio care vor prezenta inițiative de succes implementate în comunități conduse de femei, servicii inovatoare dezvoltate de femei primare, femei active în diverse domenii. Supravegherea implementării emisiunilor TV și radio;
• Asigurarea activităților de comunicare și vizibilitate în cadrul celor două târguri ale organizațiilor societății civile, care vor fi organizate pe durata proiectului;  
• Pregătirea stand-ului proiectului cu produse de comunicare și vizibilitate pentru evenimentul „Ziua Europei” (3 evenimente);
• Elaborarea materialelor media despre rapoartele Auditului de gen a politicilor publice locale;
• Oferirea asistenței în elaborarea planului pentru realizarea celor 11 activități de advocacy;
• Reflectarea activităților grupurilor de lucru pentru elaborarea și implementarea planurilor de acțiuni pentru asigurarea egalității de gen în raioanele țintă ale proiectului;
• Elaborarea interviurilor cu beneficiari ai Proiectului;
• Coordonarea producerii unui material video de comunicare final despre proiect și asigurarea largă a diseminării acestuia;
• Menținerea și actualizarea informației cu privire la activitățile proiectului pe paginile web ale celor 2 organizații partenere; plasarea informației relevante pe profilurile de media socială ale celor 2 organizații partenere în proiect (Facebook, Tweeter , LinkedIn, YouTube etc);
• Elaborarea raportului de comunicare trimestrial cu prezentarea datelor despre numărul de persoane care au vizualizat materialele media produse de proiect în perioada de raportare;
• Alte acțiuni care vor contribui la o vizibilitate mai bună a proiectului.

Notă: Toate materialele informaționale vor fi elaborate în conformitate cu politicile de vizibilitate ale UE (https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/2018_communication-visibility-requirements_en.pdf) și vor fi coordonate cu Fundația Friedrich-Ebert și AO „Institutum Virtutes Civilis”. Conținutul istoriilor narative și a materialelor video va fi elaborat de comun acord cu cele 2 organizații implementatoare ale proiectului.

La implementarea activităților de comunicare și vizibilitate expertul/experta selectat/ă va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prevederilor legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Costurile de logistică pentru deplasările în teren în vederea implementării activităților de comunicare și vizibilitate a proiectului vor fi asigurate de către Fundația Friedrich-Ebert și AO „Institutum Virtutes Civilis”.

Cerințe față de candidat/ă:

• Studii de licență în unul din următoarele domenii: științe ale comunicării, relații publice, jurnalism și alte domenii relevante în cadrul unei universități naționale sau internaționale. Studii de masterat în unul din domeniile menționate mai sus reprezintă un avantaj (experiență de muncă relevantă echivalentă studiilor în domeniul comunicării se consideră acceptabil);
• Experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniul comunicării și/sau relațiilor cu publicul care a inclus sarcini aferente elaborării strategiilor de comunicare, aplicarea instrumentelor de comunicare, colaborare cu instituții și alte surse media etc. Experiența în cadrul sectorului public, asociativ și/sau în cadrul proiectelor finanțate de diverși donatori sau parteneri de dezvoltare constituie un avantaj;
• Experiență dovedită de cel puțin 5 ani în scrierea de comunicate de presă și elaborarea de alte materiale scrise. Anexați la dosarul depus materiale care dovedesc experiența (copii ale materialelor elaborate sau link-uri către aceste materiale);
• Cunoașterea lucrului la computer și a programelor de editare grafică și/sau video (Canva, Adobe Illustrator și alte programe similare) este un avantaj;
• Abilități de ajustare a mesajelor cu privire la activitățile din proiect pentru diferite grupuri țintă;
• Cunoașterea limbii engleze este un avantaj (activitățile de comunicare a proiectului vor fi desfășurate în limba română);
• Disponibilitatea de a călători pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul activităților din proiect pentru a oferi suport în organizarea evenimentelor, în caz de necesitate.

Candidații interesați de a participa la concurs vor transmite în adresa organizaților concursului următoarele acte:

• Scrisoarea de motivare a candidatului;
• CV care reflectă experiența relevantă domeniului de consultanță;
• Materiale care dovedesc experiența în scrierea de comunicate de presă și alte materiale media scrise (copii ale materialelor elaborate sau link-uri către aceste materiale);
• Oferta financiară în Euro, cu indicarea valorii salariului brut pentru o zi de muncă;
• Alte materiale pe care le considerați relevante.

Doar candidații preselectați vor fi contactați.

Dosarul de aplicare va fi remis la adresa electronică: info.aoivc@gmail.com până la data de 10 august, 2021, cu mențiunea „Expert/ă comunicare”.

[1] https://ec.europa.eu/international-partnerships/system/files/communication-and-visibility-manual_en.pdf