Muzică clasică, poezie, balet și șampanie. Ingredientele perfecte pentru o seară de creație culturală. Turnul de Apă din Chișinău a găzduit zilele acestea un eveniment caritabil în cadrul căruia s-au adunat bani pentru lucrările de întreținere a muzeului. Acțiunea a adunat „la înălțime” nume sonore ale culturii naționale dar și iubitori de artă și frumos.

Mediul – sunt EU! Mediul e tot ce ne înconjoară! Cu acest generic s-a desfășurat evenimentul care susține Muzeul de Istorie a Oraşului Chişinău – Turnul de Apă și solidarizează cu Ziua Mondială a Mediului. Maratonul cultural a adunat în același loc o mulțime de femei care sunt parte a comunității upgradewomen dar și invitați speciali. Organizatorii spun că evenimentul a fost un adevărat succes.

„Sunt mândră că am putut să aducem un aport la dezvoltarea culturii în țara noastră. Simt și cred că umăr la umăr, cu implicare și interes vom aduce cultura moldovenească la un alt nivel, pentru că merită” a declarat în discursul său de început, Mila  Cuptor una din fondatoarele comunității upgradewomen.

Printre invitații speciali ai evenimentului s-au numărat nume de valoare a culturii naționale. Profesoara de balet Victoria Chiriac, Corul ASEM „Cantabile” cu îndrăgita dirijoare Elena Marian, interpreta Felicia Dunaf dar și actorul, jurnalistul și omul de artă, Andrei Porubin care a menționat că „Frumusețea sufletului omenesc, noblețea, mărinimia sunt pe cale de dispariție și aproape că pot fi incluse în cartea roșie”. Și pentru că totuși a fost un maraton cultural, Porubin a ales să recite poezia „Caut” pe versurile Georgetei Voinovan. Invitate la eveniment au fost chiar femeile care fac parte din comunitatea upgradewomen.

„Sunt extrem de fericită că pot ajuta comunitatea, că pot face lucruri mărețe și să las o amprentă în urma mea. Cred că sunt necesare astfel de evenimente, măcar săptămânal” a menționat Anastasia Djemalov, membru Comunitatea Upgradewomen”

„Bravo, mă închin în fața unor astfel de oameni care promovează cultura cu toate atributele ei. Muzeul are nevoie de susținere financiară pentru lucrările de întreținere iar noi vom pune umărul numaidecât” a opinat Diana Afanasii, o altă membră upgradewomen, prezentă la eveniment.

Biletele de intrare au avut un preț simbolic de 200 de lei  iar banii colectați la acest eveniment au fost donați  muzeului pentru lucrări de întreținere.

„Am colectat aproape 9000 de lei, nu este o sumă enormă dar suficient cât să asigurăm pentru două luni lucrările de întreținere. Mulțumim fetelor că au venit cu o astfel de inițiativă. Implicarea comunitară merită promovată la toate nivelurile nu doar local ci și național” spune Valeria Suruceanu, directorul Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău-Turnul de Apă.

„Vă îndemnăm pe toți să susțineți cultura, să vizitați Muzeul de Istorie a Oraşului Chişinău – Turnul de Apă . Un Muzeu ce are multe de spus, e istoria noastră, e istoria neamului nostru” a  conchis Angela Vulpe, cofondatoarea comunității upgradewomen.

Livia Lapteacru, stagiară

Cum se petrece voleiul de plajă în vara 2021

Competițiile sportive în aer liber din Chișinău în această vară se petrec mai rar, iar antrenamentele se anulează, doar că nu din cauza epidemiei Covid-19, ci din cauza ploii.

Dacă în vara 2020 toate activitățile au fost stopate din cauza pandemiei, în anul 2021 sunt stagnate din cauza averselor puternice neașteptate. În această vară antrenamentele sunt amânate pe câteva zile, iar competițiile nu se pot petrece când plouă cu găleata permanent.

Amânarea regulată a antrenamentelor slăbește nivelul de pregătire al sportivilor. Aceasta este a doua vară în care practicarea sportului este stagnată dintr-un motiv sau altul.

Unul dintre sporturile de sezon estival este voleiul de plajă care se practică de către jucători profesioniști pe diferite terenuri amenajate cu nisip din parcurile capitalei. După regulile jocului, competiția se petrece în orișicare condiții climaterice, însă sunt niște limite. Deja a doua lună jucătoarele de volei Valeria și Daria așteaptă să vină soarele și pe terenul lor. „Competițiile se petrec, dar nu la fel de regulat” a afirmat Daria, sportiva clubului Speranța, care joacă și pentru echipa USM.

Activitatea fizică sub torentul unei averse nu poate aduce decât daune sănătății, de aceea chiar și în timpul unei competiții jocul se oprește și se așteaptă de la câteva minute până la câteva ore pentru a continua. „Acest sport ne-a cultivat un spirit perseverent, așa că nu este greu să așteptăm” a menționat Valeria.

Cât despre importanța petrecerii regulate a competițiilor, Daria a remarcat că „Pentru un sportiv este foarte important să participe în competiții, doar atunci putem fi observați de către alți antrenori și cluburi sportive, care ne-ar putea promova în viitor.”

Voleiul de plajă diferă de cel simplu prin mai puțini jucători. O echipă consistă doar dintr-o pereche de voleiboliste, în comparație cu cele șase jucătoare și trei de rezervă care trebuie să fie în mod regulat în volei. Iar terenul pentru un joc de plajă este mai mic, opt metri lățime pe opt metri lungime.

Victoria Gherman, stagiară

„Dorul Buciumului”, aceasta este denumirea ansamblului folcloric din Satul Pojăreni, Ialoveni, creat de mai bine de 10 ani dintr-un număr de 16 persoane, cu scopul de a păstra tradiția, frumosul, de a insufla tinerei generații dragostea față de satul natal și de a menține veșnic viu trecutul și folclorul românesc. Despre activitatea ansamblului, dar și despre importanța folclorului pentru comunitatea natală am discutat cu Veronica Casian, conducător artistic al ansamblului.

– De ce „Dorul Buciumului”?

– Este o denumire pe care am căutat-o mult timp, să zic așa, și are o istorie aparte, foarte dragă sufletului nostru, deși inițial am mai avut și alte două denumiri de ansamblul, dar totuși aceasta este singura care ne descrie cel mai bine. I se datorează marelui nostru artist Tudor Tătaru sau Dănilă Prepeleac, i se mai spunea. Din păcate nu mai este printre noi astăzi, el fiind fondatorul studioului de filme folclorice și comedie „Buciumul” și totodată consăteanul nostru pentru că este originar din Pojăreni, și iată plecarea lui în neființă,  ne-a adus în fața faptului împlinit de a denumi acest ansamblu „Dorul Buciumului”, exprimându-ne astfel dorul față de măiestria sa și de tot ce făcea frumos pentru sat.

– Cum a apărut ideea formării acestui ansamblu?

– Motivul pentru care am creat acest ansamblu este chiar satul nostru. Ideea a apărut atunci când obișnuiam să ne adunăm cu colegii de muncă din sat la o vorbă bună, aveam obiceiul de multe ori de a cânta, de a spune glume și iată atunci când fredonam cântece toți împreună, eu simțeam că ne ieșea bine și cumva suna foarte frumos și natural. Faptul că această localitate era mică și este, în schimb are atâta lume cu suflet bun, omenoasă, harnică și bună la glume, lucru care ne-a motivat să ieșim din zona de confort și să demonstrăm celor din împrejurimi că „Carul mic răstoarnă buturuga mare”, dar totodată este o plăcere a noastră de a menține veșnic vii sunetele vechiului folclor.

– Ansamblul „Dorul Buciumului” are un scop anume? Care este acesta?

– Sigur că da. Scopul nostru este de a promova și valorifica cultura tradițională și creație populară care ne definește pe noi ca comunitate, vrem ca tradiția să trăiască prin noi, să păstrăm ceea ce a mai rămas din cultura folclorică și nu numai și ținem să dezvoltăm dragostea față de frumos și copiilor noștri. Prin activitatea noastră artistică de a participa la spectacole, concursuri, festivaluri tindem să educăm permanent comunitatea natală, să conservăm și să transmitem valorile morale, artistice ale patrimoniului cultural local și național. La fel ne dorim să cultivăm autenticitatea creației populare și a artei (muzica și dansul).

– Pe lângă faptul că participați la diverse concursuri, festivaluri și aduceți mereu zâmbetul pe buze oamenilor, bănuiesc că un astfel de ansamblu are și careva atribuții sau poate responsabilități pentru comunitate, care sunt acestea?

– Cu siguranță ne simțim responsabili de comunitatea noastră, dar și de ansamblu propriu-zis, așa că pe măsură ce trece timpul noi avem atribuția de a ne îmbogăți repertoriul cu creații folclorice noi, cu tehnici de promovare a culturii. De asemenea organizarea activităților de educație artistică permanentă, este de datoria noastră și ne bucurăm mult că putem face acest lucru. Ne străduim, la fel, să desfășurăm activități de promovare a obiceiurilor și tradițiilor autentice cum ar fi colindatul, uratul, șezătorile, festivalurile, purtarea portului popular care este foarte important și toate aceste lucruri merită valorificate.

– Care a fost primul eveniment la care ați participat și ce emoții va trezit acesta?

– Nu a fost un eveniment, ci mai degrabă un obicei, am promovat obiceiul de a ura în ajun de Sfântul Vasile și chiar am mers în tot satul îmbrăcați în costume naționale, cu tobe, cu măști, ca să bucurăm privirile oamenilor cu prezența, urările de bine și căldura noastră și am primit o energie extraordinară, am simțit că am pus o pietricică la temelie culturii noastre și e frumos că cei mai tineri pot lua exemplul nostru, mai ales că acum s-au mai pierdut din aceste simple obiceiuri.

– Vestimentația pentru care optați este portul popular, de ce anume costumul popular?

– Pentru că costumul popular ne reprezintă cel mai bine și e o fărâmă din trecutul nostru care ne amintește cine suntem cu adevărat și cine au fost bunii și străbunii noștri, dar totodată ne definește ca națiune.

– În ce alte activități urmăriți să vă implicați pe viitor, ca ansamblul?

– Pe viitor ne propunem să mărim ansamblul și vrem să-i îndemnăm pe cei mai tineri să ni se alăture, acum proiectăm deschiderea unui cerc de cântec, dans și teatru pentru toate vârstele și desigur în continuare vom promova prin activitățile noastre și prin implicarea în diverse concursuri, concerte și festivaluri patrimoniul nostru folcloric.

Cristina Scoarță, stagiară

Andrei Spinei, veterinarul  din satul Temeleuți, raionul Călărași se poate mândri cu cel mai deosebit copac din țară. Bărbatul crește în fața casei sale un dud miraculos ale cărui crengi sunt împletite, ceea ce îi formează copacului o coroană excepțională. Arborele are 27 de ani și a reușit să atingă înălțimea de 18 metri. De-a lungul timpului, copacul a trecut prin numeroase schimbări.

,,La noi în Temeleuți, fiecare gospodar atunci când își construiește o casă, sădește și un copac. Noi îl numim copacul familiei, care urmează să ne poarte noroc toată viața. Absolut toate rudele mele au un copac al lor: al părinților e frasinul, al unchiului e nucul, al verișorului e cornul, iar al meu e dudul. În  1994, înainte de a-l sădi, am făcut o cercetare în urma căreia am constatat că anume dudul este cel mai rezistent și are cea mai lungă durată de viață. Timp de  25 de ani i-am întors ramurile de la Sud spre Nord, și iată în așa mod l-am împletit. Nici prin cap să-mi treacă că o să am cel mai frumos copac din Moldova” , afirmă Andrei Spinei.

Bărbatul mai povestește că pe 20 aprilie 2017, dudul a avut de suferit în urma stratului mare de zăpadă. Crengile acestuia nu au rezistat și s-au rupt. Un alt incident a avut loc în anul 2018, când fulgerul a lovit pomul, doborând la pământ o parte din el. Gospodarul spune că toate aceste încercări l-au făcut mai puternic atât pe el, cât și pe copac. El nu s-a descurajat, ba din contra, a avut răbdarea și cugetul de a lua totul de la început. Și-a corectat greșelile și a mers mai departe. A instalat în vârful copacului un parafulger, pentru a nu se mai întâlni cu astfel de situații.

,,Am încercat să fac acest copac deosebit și mă bucur nespus de mult că mi-a reușit. Îi împlestesc crengile în fiecare toamnă cu ajutorul unei macarale. De-a lungul timpului am introdus în tulpina acestui arbore peste 25 de potcoave din fier. Timp de 2-3 ani copacul le ,,înghite”. Am mai fixat și alte bucăți de fier, pentru ca nimeni să nu mi-l poată tăia. E greu, e multă muncă și cheltuială, dar toate acestea se merită. Dudul rodește în fiecare an și ne bucură cu fructe mari și dulci.  Această creație o să le rămână ca moștenire copiilor, care au reușit să o îndrăgească destul de mult” , spune protagonistul acestui reportaj.

În fiecare an copacul are o formă diferită. Scoarța acestuia își schimbă periodic culoarea. Iarna, înainte de sărbători pomul este decorat cu luminițe și jucării.
Bărbatul a început să dezvolte pasiunea de a împleti și cu alți copaci, precum nucii.

Localnicii întorc mereu privirea spre dud, fiind încântați de realizarea consăteanului lor. Minodora David, vecina veterinarului, menționează că merge deseori  în vizită pentru a admira frumusețea pomului: ,, Îl văd în fiecare zi și m-am obișnuit cu el, dar îmi atrage atenția în mod special la trecerea dintre anotimpuri”.

Dudul a atras atenția multor turiști din diferite țări, precum: România, Italia, Germania, Olanda, Canada, etc. Mulți dintre ei preferă să viziteze copacul vara, atunci când se pot răcori sub umbra lui. Dudul poartă și un talisman sub forma unei iconițe poleite cu aur, care se află la punctul de creștere a crengilor. Acesta este cadoul oferit de turiști.

Marina Chironeț, stagiară

În ultimii ani în transportul public din capitală răsună muzică. Ultimele hit-uri de rap și pop rusesc sau englez ne înviorează deseori serile, ba chiar și în timpul zilei poți întâlni un tânăr care arde de nerăbdare să-și împărtășească noul play-list cu noi, cei care mizăm pe un traseu calm și fără peripeții. În această privință am intrebat mai mulți tineri din Chișinău care ar fi soluția acestei mici probleme de confort social.

Căștile nu mai sunt în vogă, au spus ei și au pus muzica cu volum maximal la boxe. „Unii uită că mai există pe lângă ei și alți oameni” a remarcat Valeria, tânăra de 16 ani care aștepta trolebuzul în stație.

Am intervievat mai mulți tineri din capitală, utilizatori ai transportului public, care ar fi inspirația sau motivul audierii colective de care avem parte în ultima vreme. Majoritatea răspunsurilor au fost identice și au spus că educația este motivația unor persoane să pună boxele în funcțiune.

„Nu pot spune că îmi place, sunt chiar contra. Nu cred că bunica sau mama mea care vin de la lucru doresc să asculte muzica care e pe placul tineretului de acum” a declarat o intervievată.

Alexandr, un alt cetățen care aștepta troleibuzul, a adăugat că „Copiii în ziua de azi sunt egoiști și nu știu ce înseamnă respect”.

Cu toate că printre intervievați nu s-au găsit cei care au ascultat vreodată muzică la boxe în troleu, nu s-au găsit nici cei care ar obiecționa acest comportament. La întrebarea dacă au făcut vreo observație tinerilor care ascultă muzică la maxim în transport sau locuri publice, astfel încălcând spațiul personal al cetățenilor dimprejur, răspunsul a fost aproape că unison: „Nu, dar aș vrea!”

Tinerii au stabilit o listă scurtă care ar putea preveni conflictul:

– Observația este mereu ceva eficient, dacă se încalcă normele de conduită

– Acceptarea muzicii care promovează cultura și tradițiile moldovenești, în cazul în care se refuză se aprinde melodia la telefonul unuia din pasageri.

– Încleierea unui abțibild tematic care ar spune că muzica poate fi ascultată doar în căști

Voi ce ați face pentru un drum mai confortabil în transportul public?

Victoria Gherman, stagiară

Din proprie inițiativă, cu multă dorință și satisfacție. Așa s-au avântat un grup de tineri din satul Mereni să adune gunoiul din localitate. Tinerii nu sunt la prima activitate de acest gen și spun că scopul lor, este să facă din comunitatea de baștină un loc mai bun.

Deja de trei ani, grupul de voluntari „Made in Mereni” se implică în acțiuni de voluntariat nu doar la nivel de comunitate ci și în satele vecine. De această dată, tinerii au adunat deșeurile pe colinele din localitate. Ei spun că iresponsabilitatea unor săteni duce la distrugerea mediului înconjurător.

„Popularitatea locului a dus la poluarea critică a acestuia, însă tinerii voluntari din Made in Mereni, au decis să curăță acest spațiu, dar în timpul lucrului au fost descoperite urme a iresponsabilității  unor consăteni. Cantitatea gunoiului era într-atât de mare că nu ne-au ajuns saci și puteri pentru a curăța tot” a declarat Daniela Lungu, voluntar la Made in Mereni.

„Mulțumesc tinerilor din satul nostru că vin cu astfel de initiative nobile. O să-i susținem în continuare” a menționat Valentin Vieru, primarul din localitatea Mereni.

Totodată, tinerii spun că pe agenda lor sunt indicate mai multe locații din sat care urmează a fi salubrizate în scurt timp.

Livia Lapteacru, stagiară

La începutul lunii mai, în timpul lucrărilor de reparare a drumurilor pe traseul Pojăreni – Costești, membrii Agenției Naționale Arheologice au descoperit pe una din părțile drumului patru complexe arheologice valoroase.

Înainte ca procesul de reparare a drumurilor să afecteze sau să distrugă aceste complexe, arheologii au efectuat cercetări cu scopul de a salva vestigiile ce se aflau în pământ.

,,Am identificat un sit ce conține resturi datând din Evul Mediu Târziu. Într-o săpătură de 6 pe 10 m au fost identificate patru complexe cu instalații de foc, e clar că au fost folosite pentru foc, dar nu se aseamănă cu cuptoare menajere obișnuite. Unul din complexe conține material arheologic databil din Evul Mediu Târziu, adică, ceramică cenușie zgrunțuroasă și o piesă de fier puternic ruginită, a spus Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice, într-un video publicat pe pagina de Facebook a agenției.

Complexele arheologice au stârnit curiozitatea consătenilor, dar și a uimit responsabilii satului.

,,Pentru noi aceste descoperiri sunt interesante și extrem de valoroase, mai ales pentru că suntem o localitate atât de mică ca teritoriu, dar iată că istoria veche ne arată că de fapt avem rădăcini puternice și mă bucur că poate a existat viață și aici încă din Evul Mediu, a afirmat primarul de Pojăreni Anatolie Chicerman.

Membrii Agenției Naționale Arheologice au afirmat că deocamdată analogii directe nu se cunosc, dar există posibilitatea că pe aceste locuri a existat un sat care a dispărut, astfel, urmează a fi analizate documentele scrise ce atestă așezarea geografică timpurie a acestei regiuni.

Fotografii – Pagina de Facebook a Agenției Naționale Arheologice

Cristina Scoarță, stagiară

Echipa de voluntari Made in Mereni, a participat la plantarea copacilor în parcul central din localitate, aceasta fiind una dintre multele activități de acest gen. Tinerii nu sunt la prima acțiune de acest gen iar de când au format comunitatea de voluntari, satul lor „s-a schimbat la față”.

Tinerii au plantat peste 100 de puieți în Parcul central din sat și au îndemnat toți sătenii să li se alăture în nobila misiune.

 „Dorim să mulțumim tuturor celor care s-au implicat și au dat dovadă de susținere și solidaritate și ținem să îndemnăm tinerii spre participarea activă în viața satului nostru„ au spus voluntarii „Made în Mereni”.

Totodată, pentru acțiunea desfășurată cei mai activi voluntari ai grupului Made in Mereni au primit Cadouri de la Consiliul rational. 16 membri au primit maiouri, chipiuri, hanorace, carnete, termosuri, sticle pentru apă și torbițe eco.

„Sunt niște tineri superbi grație cărora Moldova are viitor” a declarat Olesea Rusu, Şef Direcția economie, dezvoltare regională şi atragerea investițiilor la Consiliul Raional Anenii Noi.

Tinerii voluntari anunță că în scurt timp, în localitate va fi format Consiliul Local de Tineret Mereni. 

Livia Lapteacru, stagiară